x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Care este tipologia spectatorului de film din România

0
Autor: Oana Portase 29 Ian 2020 - 10:50
Care este tipologia spectatorului de film din România Credit Foto: Dan Susa
Vezi galeria foto


Filmele româneşti au cucerit, în ultimii ani, festivalurile internaţionale şi au intrat timid şi în cinematografele noastre. Cu toate acestea, ajung greu la public şi este o luptă continuă pentru a le aduce în faţa noastră. Cătălin Anchidin (PR) este unul dintre oamenii care reuşesc să ne convingă să ne cumpărăm bilete şi la filme româneşti.

Ce mai e nou în cinematografia românească?

- Cinematografia românească este într-o permanentă dinamică. Să tot fie vreo 20 de ani de când se reinventează constant și nu contenește să surprindă. Fie că ne referim la prezența producțiilor românești în programul celor mai importante evenimente cinematografice mondiale, fie că vorbim despre lungmetraje autohtone care au mare trecere la public, cred că ușor, ușor vom putea vorbi și în România despre o industrie de film. Cel mai important este că filmul românesc provoacă discuții, stârnește interes și începe să își câștige locul în sălile de cinema, care în continuare sunt puține. Și, iată, tocmai ce a fost anunțată selecția la Berlinale Forum, iar regizorul Radu Jude a devenit primul român care are selectate două filme în aceeași secțiune: „Tipografic Majuscul” și „Ieșirea trenurilor din gară”.

 

La ce film să ne luăm bilet acum şi de ce?

- Primul pas, și poate cel mai important, e să ne cumpărăm bilet. Adică să ne obișnuim să plătim pentru conținutul pe care dorim să-l consumăm. Trebuie să învățăm că descărcatul filmelor de pe torenți sau urmărirea lor pe platforme de streaming ilegale este furt, o încălcare a drepturilor de autor.

Dacă ne dorim o industrie, o țară, o viață „ca afară” am putea începe prin a renunța la obiceiurile despre care îți spuneam. Suntem în plin sezon Oscar, așa că mergeți în cinema să vedeți printre altele „1917” și „Joker”.

 

Cum e viaţa de PR în lumea filmelor? E greu să ajungi la public?

- Viața de PR de film e departe de a fi una plină de glam, mai degrabă e una destul de agitată. Până să ajungi la public te mănâncă sfinții. Pe scurt: ca să ajungem la public avem nevoie de infrastructură (săli de cinema), avem nevoie de canale mediatice care să susțină filmul (presă scrisă, TV, radio), dar și de bugete pentru comunicare și marketing. Și dacă vorbim despre produse art-house (filme de autor, filme nișate) sau filme europene în general, e uber complicat: sălile de cinema te cam ocolesc, produsul tău nu face audiență, deci ești ignorat și de presă, iar bugetul tău de promovare este aproape inexistent, comparativ cu cel al unui blockbuster. Și atunci totul devine o provocare - probabil că și de asta îmi place mult ce fac.

 

Iubesc românii filmele româneşti? Posibil să mă înşel, dar mie mi se pare că sunt cam două tabere în societatea noastră. Ori, ori. Nu prea e cale de mijloc.

- Societatea e divizată când vine vorba despre orice subiect, produs. Există doar alb sau negru, nu există nuanțe de gri, există doar adevăruri absolute și orice dezbatere se transformă, de cele mai multe ori, într-un război. Da, nu mai există cale de mijloc. Dacă ar fi să împărțim în linii mare tipologia spectatorului din România când vine vorba despre filme autohtone, cred că stăm cam așa: există o categorie de public care iubește Noul Val, filmul de autor sau de „festival” cum i se tot spune; avem un public nostalgic, care refuză din start tot ce e nou și care, deși nu a mai văzut niciun film românesc în ultimii 20 de ani, crede că oricum nimeni nu mai face filme cum făcea Sergiu Nicolaescu, și avem categoria celor care spun că toate filmele românești tratează aceleași subiecte, deși știm cu toții că lucrurile nu mai stau așa.

 

Şi cam care sunt obstacolele tale de zi cu zi când vine vorba despre public? Care sunt preconcepţiile de care te loveşti?

- În primul rând, există reticența față de film românesc în general, față de subiectele prezentate sau de maniera în care sunt realizate. Dacă nu există supereroi, efecte speciale și muzică, atunci nu e suficient de atrăgător pentru publicul plătitor de bilet. Doar că fiecare personaj din filmul românesc e un supererou în felul lui. Poate că aici ne dă cu virgulă: când vrem să fie totul strălucitor, să îți ia ochii și să te pierzi în detalii, când, de fapt, lucrurile esențiale au o altă formă și îți solicită mai mult atenția. 

 

Că vorbeam despre preconcepţii... Ce se mai mănâncă prin filmele româneşti? Pe vremuri erau nelipsite scenele în care se mânca ciorbă vreo 5 minute şi nimeni nu spunea nimic. Aşa au apărut glumele cu „ce se mai mănâncă prin filme”.

- Aici putem să dezbatem, dar să elaborăm și un tratat despre ipocrizie. Subiectele din filme sunt tot mai diverse, așa că românul a ajuns să mănânce și paste și „chinezesc”. Dar mie mi se pare că legat de acest subiect ne lovim de un soi de ipocrizie. Românul tradițional mănâncă ciorbă sau sarmale, dar în filme ar prefera să vadă fructe de mare. Deși în trenurile din România încă se mănâncă parizer, în filme ar trebui să ne prefacem că mâncăm prosciutto, nu?

 

Alt „of” al celor care se plâng de filmele româneşti este legat de eterna temă a anilor din comunism. Crezi că mai avem multe de spus pe această temă prin filme?

- Cred că încă nu s-au spus toate poveștile din acea perioadă și, cu siguranță, o să ne mai intersectăm cu ea. În fond, e parte din istoria noastră, a familiilor noastre, vorbim despre 50 de ani de comunism care nu pot fi ignorați. Ne plângem că sunt prea multe filme despre comunism, filme care tratează o parte mai puțin plăcută a istoriei, sau că nu sunt prezentate fapte de vitejie, uitând complet că până în 1990 aveam parte doar despre filme în care românii erau doar supereroi. Nu ne prea place să ne uităm în oglindă și, dacă o facem, nu ne asumăm ce vedem.

 

Lăsând gluma la o parte, România nu lipseşte în ultimii ani de pe podiumul celor mai importante festivaluri. Există o deschidere mai mare sau vorbim despre generaţiile noi de regizori, actori, artişti care au produs schimbarea?

- Vorbim despre regizori consacrați care au devenit voci pe plan internațional și ale căror filme sunt prezente nu doar în festivaluri, dar sunt achiziționate și în diferite teritorii (lansate în cinematografe sau intrate în distribuție alternativă), filme incluse în topurile criticilor de specialitate alături de alte nume mari ale cinematografiei mondiale. Și, dincolo de festivaluri, sunt filme căutate de profesori pentru cursurile lor în universități de profil sau nu. Sunt cartea de vizită a României care se dezmorțește, e generația care vrea să fie liberă și face tot posibilul să schimbe ceva în bine. 

 

Care este filmul tău preferat din toate timpurile? Iar din ultimii ani care ar fi? Şi filmul românesc preferat?

- Este foarte complicat pentru mine să fac clasamente și oricât mi-aș dori nu prea îmi iese. Dar mi-au plăcut mult „Eternal Sunshine of The Spotless Mind” (r. Michel Gondry), „Mullholand Drive” (r. David Lynch), „Todo Sobre Mi Madre” (r. Pedro Almodovar). La filme românești aș începe cu „A fost sau n-a fost” (r. Corneliu Porumboiu), „Aferim!” (r. Radu Jude), „Moartea domnului Lăzărescu” (r. Cristi Puiu) și „Poziția Copilului” (r. Călin Netzer).

 

E ok să îţi placă filmele de Cannes, cele premiate, dar şi producţiile comerciale de la Hollywood? Vorbim şi aici, ca în cazul cărţilor sau al muzicii, despre veşnica bătălie între „snobi” şi „manelişti”?

- Vorbim despre două produse complet diferite, de stiluri de abordare diferite și, până la urmă, de diversitate - esențială pentru a mulțumi pe toată lumea. Entertainmentul e o artă în sine și el. E ca și cum ai spune că nu poți trăi fără fine dining, dar nu refuzi un burger la un fast-food de cartier atunci când nu ai pretenții și ți-e foame. 

 

Cu ce probleme se confruntă cinematografia de la noi acum? Bănuiesc că şi lipsa de fonduri.

- Până la bani, vorbim despre o lege a cinematografiei serioasă, un interes al statului de a susține tinerii cineaști, infrastructura și produsele culturale. 

 

Şi ce soluţii ar fi? Sau ce ai schimba tu în lumea asta?

- Eu, sincer, aș paria totul pe educație. Și cred că o bună parte din problemele cu care ne confruntăm ca popor au ca punct de pornire exact lipsa educației.

 

O părere sinceră despre filmul „5gang”. E un fenomen? Era de aşteptat să prindă? Sau chiar a prins? Poate că doar ni se pare...

- „5 Gang” este un fenomen, clar, și mă bucur tare și sincer. Echipa de producție a demonstrat că există public de cinema și în România și că devorează filmele comerciale. E o adevărată performanță de box-office, „5 Gang” se apropie de 400.000 de spectatori, deci se poate!

 

Ce surprize vom avea anul acesta? Ce se anunţă?

- Cum spuneam și la începutul discuției noastre, avem deja o serie de filme românești anunțate în selecția de anul acesta de la Berlinale. Avem primul documentar românesc în competiție la Sundance - „Acasă” (regia Radu Ciorniciuc) - și anul abia ce a început. Ca să nu mai zic că poate vom avea și anul acesta surprize la Cannes, și asta pentru că sunt o serie de cineaști care sunt în postproducție cu filmele lor, deci s-ar putea să ne bucurăm de o serie de performanțe și pe Croazetă.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c
Serviciul de email marketing furnizat de