Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
• Excelenta Voastra, unul dintre cele mai importante evenimente pe care tara dv. le-a organizat in Romania a fost “Luna Japoniei', care s-a bucurat de un real succes. Practic, toata luna noiembrie, bucurestenii au putut afla, putin cate putin, cat de mult poate oferi Japonia...
• |n primul rand, legat de “Luna Japoniei', noi am organizat in total 11 evenimente, dintre care unele au fost organizate doar de Ambasada Japoniei, altele in colaborare cu alte institutii. Evenimentele au cuprins mai multe domenii, atat legate de cultura traditionala japoneza, de mancarea traditionala japoneza, cat si de situatia actuala de dupa cutremur. Cred ca am reusit sa acoperim o foarte mare paleta din interesul romanilor si, de asemenea, cred ca, luandu-ne dupa participarea in numar foarte mare a publicului, am reusit sa facem sa fie un succes. Din pacate, in evenimentele care au fost organizate nu a fost nimic din domeniul stiintei de ultima genratie, care este foarte reprezentativ pentru Japonia, si mi-as dori, daca se poate, pe viitor, sa facem evenimente si in acest domeniu.
• Deci raspunsul romanilor la “Luna Japoniei' a fost ceea ce v-ati dorit...?
• Da, cred ca se poate spune asa, in special evenimentul legat de demonstratia de sushi a fost foarte foarte bine primit. Bineinteles, acest produs gastronomic este foarte apreciat si in Romania. Cred ca a avut o mare semnificatie. De asemenea, expozitia de fotografie cu imagini de dupa dezastrul din japonia si cu imagini ale refacerii Japoniei a fost una foarte apreciata. As dori, daca se poate, de acum in colo, sa o prezentam si in alte zone decat Bucuresti. Oricum, cred ca se poate spune ca si in alte zone decat Bucurestiul, in Romania, interesul pentru Japonia este foarte mare si intr-un fel as dori sa raspundem acestui interes. Si, pe de alta parte, mai mult decat a raspandi cunostintele despre Japonia, interesul nostru este aceea de a multumi pentru sprijinul pe care l-am primit si din partea oamenilor din aceste zone.
• Daca tot am vorbit despre interesul romanilor din toata tara, pot sa spun ca, cel putin la Universitate, este o concurenta foarte mare pentru un loc la limba japoneza. Pe viitor aveti vre-un plan pentru dezvoltarea relatiei pe plan educational?
Citește pe Antena3.ro
• Da. Cred ca este un aspect foarte important al relatiilor bilaterale si, personal, de cand am fost numit ambasador, am fost foarte impresionat de entuziasmul cu care oamanii studiaza limba japoneza si, prin intermediul mai multor programe, puse la dispozitie de guvernul japonez, intentionam sa incurajam aceste schimburi. Dupa cum probabil stiti, sunt aproape 2000 de al carei Centrul de Studii Japoneze infiintat anul trecut in luna august, noi ne-am implicat foarte mult in realizarea lui. Dorinta mea cea mai mare sI speranta mea este ca acest centru sa ajunga cel mai mare din zona Europei de Est, un loc in care cercetatorii din aceasta zona pe domeniul Japoniei se vor intalni sI vor publica lucrarile, isi vor schimba parerile intre ei.
Despre dinamica relatiilor bilaterale
• Care este acum dinamica relatiilor din Romania si Japonia?
• Cred ca Romania sI Japonia sunt doi parteneri foarte importantI, care impartasesc aceleasi valori fundamentale, bazate pe democratie, o economie de piata sI statul de drept sI, din acest punct de vedere, vreau sa accentuez ca sunt niste parteneri foarte buni. In ceea ce priveste relatiile economice, la potentialul pe care il au cele doua tari, se poate spune ca inca mai exista loc de imbunatatire si cred ca, in conditiile in care, acum, criza economica este pe sfarsite, vor fi multe oportunitati de colaborare in acest domeniu. In acest sens, in acest momentnt sunt in desfasurare niste discutii foarte importante cu Romania si Uniunea Europeana privind semnarea unui parteneriat economic. Daca acest parteneriat va fi semnat, este de asteptat ca legaturile economice intre Uniunea Europeana si, implicit, Romania, sa creasca foarte mult, dat fiind faptul ca, printre masuri, se numara reducerea sau anularea unor taxepentru a permite exportul unor anumite produse si, de asemenea, privind circulatia libera a oamenilor de afaceri. Romania este tara care a sustinut de la inceput Japonia in aceste discutii de semnare a unui tratat economic cu Uniunea Europeana si din acest punct de vedere, se poate spune ca este un partener puternic pentru Japonia.
• Am observat ca anul acesta au venit in Romania reprezentantI ai asociatiei producatorilor de vin si a somelierilor din Japonia, care s-au intalnit cu asociatia somelierilor din romania si cu diversI producatori de vin, tocmai pentru a consolida schimburi comerciale intre cele doua tari. De asemenea, odata cu prezentarea de sushi, am observat ca au venit oameni interesatI sa aduca sosul de soia japonez in Romania, sI asa mai departe. Deci deja interesul pentru o deschidere economica pe piata romaneasca creste deja, desi proiectul economic nu este inca finalizat.
• Bineinteles, asta pentru ca exista un foarte mare interes de investitii din parte firmelor japoneze in Romania. A fost o perioada, la inceputul crizei economice, cand acest proces a fost un pic incetinit, dar senzatia mea personala este ca, de-acum in colo, va creste sI mai mult acest interes si, bineinteles, cercetarile si planurile de fezabilitate in vederea investitiilor. Una dintre vestile foarte bune in ceea ce priveste investitiile in Romania, a venit din partea unei firme japoneze foarte cunoscute, Yoritom, care a cumparat o firma romaneasca si se va ocupa, pe viitor, de agricultura in Romania. Cred ca dansii se gandesc dea in perspectiva, fiind o firma care comercializeaza produse agricole, ca pe viitor sa comercializeze produsele care vor fi facute aici, in Romania, in Japonia. Cred ca este un lucru foarte important, in avantaj reciproc, dat fiind faptul ca, pentru Romania, vor creste exporturile, iar in ceea ce priveste Japonia, vor putea asigura hrana cu produse aduse din Romania. Este o modalitate de investitii foarte buna si pentru Romania, dat fiind ca una dintre caracteristicile firmelor japoneze este aceea ca, dupa ce fac investitii in alta parte a lumii, aduc tehnologia lor, o implementeaza sI apoi se retrag. Cei care continua sa o foloseasca dupa retragerea lor sunt oamenii locului.
• Care credetI ca sunt punctele care unesc Romania si Japonia?
• Cred ca sunt multe puncte comune, dar ce imi vine acum in minte este faptul ca, cred eu, ambele tari au, din punct de vedere al poeziei, al literaturii, niste criterii foarte bine definite, foarte elevate si apreciaza acest domeniu. Si asta pentru ca, atat Romania, cat sI Japonia, au, din punct de vedere istoric, multe puncte comune. Romania se afla acum intr-o perioada de modernizare, in urma unei perioade indelungate de comunism si modelul pe care si l-a ales pentru aceasta au fost tarile occidentale. De asemenea, se poate spune acelasI lucru despre Japonia. Daca am merge cu 100 de ani in urma, dupa reforma Meiji, Japonia a trebuit sa se modernizeze si a luat ca model tot tarile din Europa. Dar dificultatea atunci a fost ca Japonia avea deja o civilizatie de 1000 de ani car deja era foarte bine definita si a fost foarte dificil de a plia aceasta cultura pe modelele occidentale. Dar cred ca cel mai important este, pentru identitatea unui popor, cultura traditionala.
• Pentru ca ati pomenit despre litratura romana si spuneti ca se aseamana cu cea japoneza, ati citit recent ceva din literatura noastra?
• Da, am citit. O traducere in japoneza a unei carti de Herta Muller. A fost interesanta, dar o poveste foarte grea, fiind vorba despre un moment din perioada comunista. Cred ca s-a transmis foarte bine dificultatea ultimei perioade din comunism.
Despre capacitatea de a supravietui unei calamitati naturale
• Recent, Japonia a trecut printr-o incercare foarte grea. Care credeti ca sunt lectiile care pot fi invatate dupa cutremurul din luna martie si cum credeti ca reuseste poporul japonez sa depaseasca aceasta situatie?
• Cred ca ce s-a avut cel mai mult de invatat a fost faptul ca se poate trece peste orice dezastru natural, fie ca este o eruptie, fie ca este un tsunami, fie ca este un cutremur, orice. Bineinteles, ce a mai fost de invatat a fost faptul ca nu se poate castiga in fata puterii naturii, dar se poate ca aceasta putere sa fie intoarsa inapoi si sa se treaca peste ceea ce a fost distrus.
• Am vazut ca imediat dupa cutremur, comunitatea academica a Japoniei s-a implicat in incercarea de a gasi noi solutii pentru rezolvarea acestui fel de probleme. Mi se pare foarte interesant raspunsul lor prompt. Credeti ca modelul acesta setat de comunitatea academica din Japonia va fi preluat si de alte tari, precum Romania, sa se implice mai mult in problemele existente si concrete ale Romaniei?
• Cred, fara indoiala, ca acelasi lucru se poate spune si despre Romania. Asa cum am spus mai devreme, puterea naturii depaseste inteligenta omeneasca si trebuie vazut ce se poate face pentru a depasi astfel de situatii. Bineinteles, si in ceea ce priveste centrala de la Fukushima, au venit cercetatori din lumea intreaga si au analizat situatia de acolo. Sunt convins ca si in Romania, daca, Doamne fereste!, se va intampla ceva foarte grav, o stare de urgenta, se vor folosi informatiile acumulate de peste tot. Trebuie sa credeti mai mult in tara dumneavoastra! Nu vad nici o problema in cazul Romaniei, dat fiind ca ea, ca tara si ca natiune, exista deja de peste 2000 de ani, iar daca a rezistat atat in timp, inseamna ca, la momente de dificultate, au fost oameni care au stiut sa treaca peste ele.
Despre societatea japoneza si calitatile ei
• Care credeti ca sunt cele mai importante trasaturi ai societatii japoneze contemporane? Fie luate individual, fie comparate cu Romania…
• Caracteristica principala, nu atat a societtii, cat a japonezului, este dragostea pentru locul natal, pentru locul in care au fost nascuti si crescuti si dorinta de a se intoarce in acel loc. Dragostea pentru locul natal se poate explica prin faptul ca Japonia este, dupa cum bine stiti, o tara insulara, cu o foarte mare parte din teritoriu reprezentat de munte si in micul spatiu pe care oamenii l-au avut la dispozitie, s-au gandit cum sa-l faca, cum sa-l amenajeze sa se simta cat mai bine in el. Acest lucru se poate spune si despre ce a urmat dupa cutrem sI despre felul in care s-au comportat oamenii atunci. Cred ca dragostea faata de locul in care au fost crescutI i-a facut sa se comporte asa si aceasta este cea mai importanta caracteristica a lor. De asemenea inca o caracteristica a japonezilor este faptul ca, pentru o perioada indelungata, au fost invatati sa respecte aceste teritoriu al lor si sa-l faca curat, fie ca este vorba despre casa in care locuiesc, cat si de locurile publice care tin de zona lor, drumuri publice. Japonezii sunt obisnuitI in scoala, inca din copilarie, dupa ce termina orele, sa isi curete clasa.
• Daca tot am vorbit despre societatea japoneza, cum se impart in societate cultura, educatia, turismul, economia?
• In primul rand, Japonia, ca o modalitate de a-si reveni dupa tragedia care a afectat-o, promoveaza foarte mult turismul, in aceasta perioada. Din acest punct de vedere, turismul este intre prioritatile guvernului japonez. Si bineinteles, cineva care merge in Japonia, va avea ocazia sa vada atat partea traditionala, despre care am vorbit mai devreme, cat si aspectele moderne, care au intrat in societatea si cultura japoneza dupa razboi, prin influente americane si europene. La Tokyo va putea sa vad aceasta imbinare de modernitate si de influente luate din afara, dar modificate in stilul japonez, iar daca va merge la Kyoto, va avea ocazia sa vada partea traditionala, cladirile foarte vechi, si asa mai departe. De asemenea, daca va merge in alta parte a Japoniei, va putea sa participe la festivalurile zonei, festivaluri locale, care sunt legate de religia shinto, de faptul ca sunt sarbatorite anumite zeitati si, dat fiind ca au ramas in multe regiuni din Japonia, se vor putea bucura de ele. Si cred ca este o idee sa mearga si la onsen, aceste izvoare termale, mai ales ca felul in care este intampinat si facut sa se simta turistul acolo tin de traditia japoneza si aceste excursii in sine au devenit o forma de divertisment. Cei mai numerosI turisti sunt din China si din Coreea de Sud iar acestia deja nu mai vin neaparat in orasele mari, ci merg direct in teritoriu, fapt care face ca industria turismului in aceste zone sa fie foarte dezvoltat sI autoritatile sustin foarte mult investitiile turistice.
O privire limpede spre Romania
• Sa continuam dialogul nostru cu cateva aspecte despre Romania. Ca ambasador, cum vedeti nivelul societatii romanesti de astazi si care este cea mai importanta realizare de dupa comunism?
• Personal, cred ca Romania are destul de multe probleme, dar, asa cum am simtit inca de cand am venit aici, are un potential foarte mare si aceasta impresie inca nu s-a schimbat. Iar in ceea ce priveste realizarile, se poate spune ca cea mai mare realizare a fost chiar revolutia din 1989. Cred ca Romania este un exemplu foarte bun pentru tarile arabe, care sunt acum intr-o perioada de transformare – se vorbeste acum despre “primavara tarilor arabe' si de miscarile de democratizare care se produc in aceste tari – si cred ca Romania are in fata acestora o perioada de 20 de ani de proces democratic. Din punct de vedere al pozitiei geografice, cred ca pe viitor Romania va avea foarte mare importanta. Daca privim harta, in parta de est, deja incepe Orientul Mijlociu, iar in partea de vest avem tarile europene. Fiind in acest punct de contact, importanta ei este foarte mare. Cred ca este o tara care are o importanta foarte mare din punct de vedere al minoritatilor, daca privim situatia din celelate tari europene. Spre deosebire de unele tari europene, care practic, nu accepta problema minoritatilor, sau o ignora, Romania ii acorda o foarte mare importanta. In apropierea orasului Timisoara este un centru de tranzit pentru refugiati si imigranti. faptul ca Romania a acceptat pe teritoriul ei un astfel de centru, denota interesul pe care il are pentru minoritati. Sunt multe tari care nu accepta ideea ca oameni de diferite nationalitati sa locuiasca impreuna, iar din acest punct de vedere, Romania este un foarte bun exemplu. Are o foarte mare deschidere si este probabil, din acest punct de vedere, mai avansata decat Japonia. Romanii au capacitatea de a invata limbi straine usor, iar acest lucru nu se intampla si la noi, in Japonia. Romania este pregatita deja de a se indrepta spre o societate globala.
• Dincolo de functia dumnevoastra diplomatica, cum ii vedeti pe romani?
• Pentru mine sunt fascinanti. In primul rand, pentru ca foarte multi romani sunt interesati de Japonia si o conditie pentru a trai si pentru a te simti bine intr-un loc este aceea de a exista interes pentru tine in locul respectiv, iar faptul ca exista acest interes ma face si pe mine sa fiu interesat de acest loc. Personal, sunt foarte interesat de felul in care au simtit romanii propria lor istorie, dat fiind ca Romania a fost mereu o tara care a fost invadata de alte tari, a fost prinsa la mijloc intre alte imperii si a avut de suferit din cauza invaziilor. De asemenea, a fost o tara care nu a invadat niciodata pe nimeni. Este interesant de vazut cum au reactionat romanii sI cum s-au dezvoltat ei in astfel de situatii, dat fiind ca, se stie, cultura popoarelor care invadeaza, a celor puternici este, de regula, una similara, dar cei care au fost invadati, care au fost asupriti, dezvolta o cultura speciala, particulara, foarte bine conturata. Personal, sunt foarte interesat de aceste aspecte. Acest lucru il spun deoarece nici in Japonia situatia nu a fost neaparat diferita. Japonia a fost tot timpul amenintata de perspectiva invaziilor, a fost mereu in umbra Chinei, a primit foarte multe influente culturale din China, a trait cu frica asupririlor din mai multe parti si si-a dezvoltat o cultura proprie. Acesta este motivul pentru care sunt interesat si de cultura Romaniei.
• Aveti vreun loc preferat? Vreo mancare preferata?
• Imi place foarte mult muntele. Anul trecut am urcat pe munte de opt ori. Daca s-ar sti despre aceste frumuseti, ar veni mai multi japonezi. Pe de alta parte, daca ar veni prea multI, forma naturala si salbatica a muntelui n-ar mai fi la fel. Oriunde ma duc, in orice oras din teritoriu mi se pare foarte frumos. Sunt locuri care isI pastreaza traditiile, cladirile. Am fost recent in Maramures si, daca as mai avea ocazia, as vrea sa mai merg acolo. Peisajul mi s-a parut extraordinar. Am avut impresia ca s-a oprit timpul. In Bucuresti imi place foarte Muzeul National de Arta, mai ales partea de arta romaneasca, in special portretele, care sunt interesante nu doar din punct de vedere artistic, ci si din punct de vedere social. Privindu-le, poti sa-ti imaginezi cum aratau oamenii inainte, ce fel de viata duceau, si ma gandesc la acest lucru de cate ori le vad. De asemenea, tin sa multumesc... parcului Herastrau pentru ca e aproape un teren de sport personal. Activitatea de ambasador inseamna mai mult deplasarea cu masina si simt nevoia sa fac miscare. Merg aproape in fiecare saptamana in parcul Herastrau si ma plimb cel putin o data in jurul lacului. Este terenul meu de sport. Mai obisnuiesc sa fac si golf. La inceput, acum doi ani, cand am venit, eram foarte speriat de numarul mare de caini de pe strazi, dar acum au mai disparut, iar cu cei care au ramas, am senzatia ca m-am imprietenit si nu-mi mai este frica. Dar probabil sunt locuri cu care ma voi imprieteni foarte bine in Bucuresti, pe care inca nu le stiu. As vrea sa merg in locuri in care merg tinerii, fara sa stie ca sunt eu. Sa ma transform si sa merg incognito. In ceea ce priveste mancarea imi place foarte mult salata de vinete. Mi s-a parut ciudata la inceput, dar imediat dupa ce am gustat, mi-a placut foarte mult. Si cel mai mult imi place mierea de albine. De fiecare data cand merg in Japonia, iau miere de salcam cu mine, mai ales ca in Japonia este de 10 ori mai scumpa. Dar mancarea cea mai gustoasa pe care am mancat-o in Romania a fost acasa la cineva, cand am fost invitat neanuntat. Acea gospodarie era foarte mare, in curte se cresteau pasari si porci, vinul era sI el facut in gospodarie. Legumele si tot ce fusese folosit la preparat mancarea era din produsele proprii, proaspat. In special grasimea cu care fusese preparatamancarea, era de cea mai buna calitate. Aceea a fost cea mai buna mancare pe care am mancat-o.
• In final, pentru ca am discutat si despre Japonia, si despre Romania, sa incheiem cu cateva proiecte inte tarile noastre, care va sunt dragi.
• Anul acesta, la inceputul anului, intentionez sa-mi canalizez misiunea pe promovarea infrastructurii japoneze in Romania. Vreau sa putem aduce infrastructura japoneza in Romania, pentru ca pe baza ei sa putem initia alte proiecte. Sper ca proiectul liniei de metrou care va lega Otopeni de Bucuresti, realizat cu sprijin japonez, sa demareze cat mai repede. Visul meu este ca in 2020 sa ma intorc si sa merg si eu cu acel metrou. As vrea si sa reusesc sa inchei acordul de parteneriat economic cu UE. Pe plan politic, doresc sa ridic nivelul discutiilor politice care se desfasoara intre cele doua tari. Exista un grup de prietenie intre parlamentari romani si japonezi. Cei din urma ar fi trebuit sa faca o vizita in Romania in 2011, dar din cauza celor intamplate, acest lucru nu a mai fost posibil. Dar acesta ramane un proiect pentru primavara viitoare.
• Ati dori sa transmiteti un mesaj romanilor?
• Eu vad in Romania un mare potential si sper ca romanii sa reuseasca sa construiasca o noua Romanie, animati de spiritul dragostei de tara.
Un dialog cu Excelenta Sa d. Natsuo Amemiya, ambasadorul Japoniei la Bucuresti
• Excelenta Voastra, unul dintre cele mai importante evenimente pe care tara dv. le-a organizat in Romania a fost “Luna Japoniei', care s-a bucurat de un real succes. Practic, toata luna noiembrie, bucurestenii au putut afla, putin cate putin, cat de mult poate oferi Japonia...
• |n primul rand, legat de “Luna Japoniei', noi am organizat in total 11 evenimente, dintre care unele au fost organizate doar de Ambasada Japoniei, altele in colaborare cu alte institutii. Evenimentele au cuprins mai multe domenii, atat legate de cultura traditionala japoneza, de mancarea traditionala japoneza, cat si de situatia actuala de dupa cutremur. Cred ca am reusit sa acoperim o foarte mare paleta din interesul romanilor si, de asemenea, cred ca, luandu-ne dupa participarea in numar foarte mare a publicului, am reusit sa facem sa fie un succes. Din pacate, in evenimentele care au fost organizate nu a fost nimic din domeniul stiintei de ultima genratie, care este foarte reprezentativ pentru Japonia, si mi-as dori, daca se poate, pe viitor, sa facem evenimente si in acest domeniu.
• Deci raspunsul romanilor la “Luna Japoniei' a fost ceea ce v-ati dorit...?
• Da, cred ca se poate spune asa, in special evenimentul legat de demonstratia de sushi a fost foarte foarte bine primit. Bineinteles, acest produs gastronomic este foarte apreciat si in Romania. Cred ca a avut o mare semnificatie. De asemenea, expozitia de fotografie cu imagini de dupa dezastrul din japonia si cu imagini ale refacerii Japoniei a fost una foarte apreciata. As dori, daca se poate, de acum in colo, sa o prezentam si in alte zone decat Bucuresti. Oricum, cred ca se poate spune ca si in alte zone decat Bucurestiul, in Romania, interesul pentru Japonia este foarte mare si intr-un fel as dori sa raspundem acestui interes. Si, pe de alta parte, mai mult decat a raspandi cunostintele despre Japonia, interesul nostru este aceea de a multumi pentru sprijinul pe care l-am primit si din partea oamenilor din aceste zone.
• Daca tot am vorbit despre interesul romanilor din toata tara, pot sa spun ca, cel putin la Universitate, este o concurenta foarte mare pentru un loc la limba japoneza. Pe viitor aveti vre-un plan pentru dezvoltarea relatiei pe plan educational?
• Da. Cred ca este un aspect foarte important al relatiilor bilaterale si, personal, de cand am fost numit ambasador, am fost foarte impresionat de entuziasmul cu care oamanii studiaza limba japoneza si, prin intermediul mai multor programe, puse la dispozitie de guvernul japonez, intentionam sa incurajam aceste schimburi. Dupa cum probabil stiti, sunt aproape 2000 de al carei Centrul de Studii Japoneze infiintat anul trecut in luna august, noi ne-am implicat foarte mult in realizarea lui. Dorinta mea cea mai mare sI speranta mea este ca acest centru sa ajunga cel mai mare din zona Europei de Est, un loc in care cercetatorii din aceasta zona pe domeniul Japoniei se vor intalni sI vor publica lucrarile, isi vor schimba parerile intre ei.
Despre dinamica relatiilor bilaterale
• Care este acum dinamica relatiilor din Romania si Japonia?
• Cred ca Romania sI Japonia sunt doi parteneri foarte importantI, care impartasesc aceleasi valori fundamentale, bazate pe democratie, o economie de piata sI statul de drept sI, din acest punct de vedere, vreau sa accentuez ca sunt niste parteneri foarte buni. In ceea ce priveste relatiile economice, la potentialul pe care il au cele doua tari, se poate spune ca inca mai exista loc de imbunatatire si cred ca, in conditiile in care, acum, criza economica este pe sfarsite, vor fi multe oportunitati de colaborare in acest domeniu. In acest sens, in acest momentnt sunt in desfasurare niste discutii foarte importante cu Romania si Uniunea Europeana privind semnarea unui parteneriat economic. Daca acest parteneriat va fi semnat, este de asteptat ca legaturile economice intre Uniunea Europeana si, implicit, Romania, sa creasca foarte mult, dat fiind faptul ca, printre masuri, se numara reducerea sau anularea unor taxepentru a permite exportul unor anumite produse si, de asemenea, privind circulatia libera a oamenilor de afaceri. Romania este tara care a sustinut de la inceput Japonia in aceste discutii de semnare a unui tratat economic cu Uniunea Europeana si din acest punct de vedere, se poate spune ca este un partener puternic pentru Japonia.
• Am observat ca anul acesta au venit in Romania reprezentantI ai asociatiei producatorilor de vin si a somelierilor din Japonia, care s-au intalnit cu asociatia somelierilor din romania si cu diversI producatori de vin, tocmai pentru a consolida schimburi comerciale intre cele doua tari. De asemenea, odata cu prezentarea de sushi, am observat ca au venit oameni interesatI sa aduca sosul de soia japonez in Romania, sI asa mai departe. Deci deja interesul pentru o deschidere economica pe piata romaneasca creste deja, desi proiectul economic nu este inca finalizat.
• Bineinteles, asta pentru ca exista un foarte mare interes de investitii din parte firmelor japoneze in Romania. A fost o perioada, la inceputul crizei economice, cand acest proces a fost un pic incetinit, dar senzatia mea personala este ca, de-acum in colo, va creste sI mai mult acest interes si, bineinteles, cercetarile si planurile de fezabilitate in vederea investitiilor. Una dintre vestile foarte bune in ceea ce priveste investitiile in Romania, a venit din partea unei firme japoneze foarte cunoscute, Yoritom, care a cumparat o firma romaneasca si se va ocupa, pe viitor, de agricultura in Romania. Cred ca dansii se gandesc dea in perspectiva, fiind o firma care comercializeaza produse agricole, ca pe viitor sa comercializeze produsele care vor fi facute aici, in Romania, in Japonia. Cred ca este un lucru foarte important, in avantaj reciproc, dat fiind faptul ca, pentru Romania, vor creste exporturile, iar in ceea ce priveste Japonia, vor putea asigura hrana cu produse aduse din Romania. Este o modalitate de investitii foarte buna si pentru Romania, dat fiind ca una dintre caracteristicile firmelor japoneze este aceea ca, dupa ce fac investitii in alta parte a lumii, aduc tehnologia lor, o implementeaza sI apoi se retrag. Cei care continua sa o foloseasca dupa retragerea lor sunt oamenii locului.
• Care credetI ca sunt punctele care unesc Romania si Japonia?
• Cred ca sunt multe puncte comune, dar ce imi vine acum in minte este faptul ca, cred eu, ambele tari au, din punct de vedere al poeziei, al literaturii, niste criterii foarte bine definite, foarte elevate si apreciaza acest domeniu. Si asta pentru ca, atat Romania, cat sI Japonia, au, din punct de vedere istoric, multe puncte comune. Romania se afla acum intr-o perioada de modernizare, in urma unei perioade indelungate de comunism si modelul pe care si l-a ales pentru aceasta au fost tarile occidentale. De asemenea, se poate spune acelasI lucru despre Japonia. Daca am merge cu 100 de ani in urma, dupa reforma Meiji, Japonia a trebuit sa se modernizeze si a luat ca model tot tarile din Europa. Dar dificultatea atunci a fost ca Japonia avea deja o civilizatie de 1000 de ani car deja era foarte bine definita si a fost foarte dificil de a plia aceasta cultura pe modelele occidentale. Dar cred ca cel mai important este, pentru identitatea unui popor, cultura traditionala.
• Pentru ca ati pomenit despre litratura romana si spuneti ca se aseamana cu cea japoneza, ati citit recent ceva din literatura noastra?
• Da, am citit. O traducere in japoneza a unei carti de Herta Muller. A fost interesanta, dar o poveste foarte grea, fiind vorba despre un moment din perioada comunista. Cred ca s-a transmis foarte bine dificultatea ultimei perioade din comunism.
Despre capacitatea de a supravietui unei calamitati naturale
• Recent, Japonia a trecut printr-o incercare foarte grea. Care credeti ca sunt lectiile care pot fi invatate dupa cutremurul din luna martie si cum credeti ca reuseste poporul japonez sa depaseasca aceasta situatie?
• Cred ca ce s-a avut cel mai mult de invatat a fost faptul ca se poate trece peste orice dezastru natural, fie ca este o eruptie, fie ca este un tsunami, fie ca este un cutremur, orice. Bineinteles, ce a mai fost de invatat a fost faptul ca nu se poate castiga in fata puterii naturii, dar se poate ca aceasta putere sa fie intoarsa inapoi si sa se treaca peste ceea ce a fost distrus.
• Am vazut ca imediat dupa cutremur, comunitatea academica a Japoniei s-a implicat in incercarea de a gasi noi solutii pentru rezolvarea acestui fel de probleme. Mi se pare foarte interesant raspunsul lor prompt. Credeti ca modelul acesta setat de comunitatea academica din Japonia va fi preluat si de alte tari, precum Romania, sa se implice mai mult in problemele existente si concrete ale Romaniei?
• Cred, fara indoiala, ca acelasi lucru se poate spune si despre Romania. Asa cum am spus mai devreme, puterea naturii depaseste inteligenta omeneasca si trebuie vazut ce se poate face pentru a depasi astfel de situatii. Bineinteles, si in ceea ce priveste centrala de la Fukushima, au venit cercetatori din lumea intreaga si au analizat situatia de acolo. Sunt convins ca si in Romania, daca, Doamne fereste!, se va intampla ceva foarte grav, o stare de urgenta, se vor folosi informatiile acumulate de peste tot. Trebuie sa credeti mai mult in tara dumneavoastra! Nu vad nici o problema in cazul Romaniei, dat fiind ca ea, ca tara si ca natiune, exista deja de peste 2000 de ani, iar daca a rezistat atat in timp, inseamna ca, la momente de dificultate, au fost oameni care au stiut sa treaca peste ele.
Despre societatea japoneza si calitatile ei
• Care credeti ca sunt cele mai importante trasaturi ai societatii japoneze contemporane? Fie luate individual, fie comparate cu Romania…
• Caracteristica principala, nu atat a societtii, cat a japonezului, este dragostea pentru locul natal, pentru locul in care au fost nascuti si crescuti si dorinta de a se intoarce in acel loc. Dragostea pentru locul natal se poate explica prin faptul ca Japonia este, dupa cum bine stiti, o tara insulara, cu o foarte mare parte din teritoriu reprezentat de munte si in micul spatiu pe care oamenii l-au avut la dispozitie, s-au gandit cum sa-l faca, cum sa-l amenajeze sa se simta cat mai bine in el. Acest lucru se poate spune si despre ce a urmat dupa cutrem sI despre felul in care s-au comportat oamenii atunci. Cred ca dragostea faata de locul in care au fost crescutI i-a facut sa se comporte asa si aceasta este cea mai importanta caracteristica a lor. De asemenea inca o caracteristica a japonezilor este faptul ca, pentru o perioada indelungata, au fost invatati sa respecte aceste teritoriu al lor si sa-l faca curat, fie ca este vorba despre casa in care locuiesc, cat si de locurile publice care tin de zona lor, drumuri publice. Japonezii sunt obisnuitI in scoala, inca din copilarie, dupa ce termina orele, sa isi curete clasa.
• Daca tot am vorbit despre societatea japoneza, cum se impart in societate cultura, educatia, turismul, economia?
• In primul rand, Japonia, ca o modalitate de a-si reveni dupa tragedia care a afectat-o, promoveaza foarte mult turismul, in aceasta perioada. Din acest punct de vedere, turismul este intre prioritatile guvernului japonez. Si bineinteles, cineva care merge in Japonia, va avea ocazia sa vada atat partea traditionala, despre care am vorbit mai devreme, cat si aspectele moderne, care au intrat in societatea si cultura japoneza dupa razboi, prin influente americane si europene. La Tokyo va putea sa vad aceasta imbinare de modernitate si de influente luate din afara, dar modificate in stilul japonez, iar daca va merge la Kyoto, va avea ocazia sa vada partea traditionala, cladirile foarte vechi, si asa mai departe. De asemenea, daca va merge in alta parte a Japoniei, va putea sa participe la festivalurile zonei, festivaluri locale, care sunt legate de religia shinto, de faptul ca sunt sarbatorite anumite zeitati si, dat fiind ca au ramas in multe regiuni din Japonia, se vor putea bucura de ele. Si cred ca este o idee sa mearga si la onsen, aceste izvoare termale, mai ales ca felul in care este intampinat si facut sa se simta turistul acolo tin de traditia japoneza si aceste excursii in sine au devenit o forma de divertisment. Cei mai numerosI turisti sunt din China si din Coreea de Sud iar acestia deja nu mai vin neaparat in orasele mari, ci merg direct in teritoriu, fapt care face ca industria turismului in aceste zone sa fie foarte dezvoltat sI autoritatile sustin foarte mult investitiile turistice.
O privire limpede spre Romania
• Sa continuam dialogul nostru cu cateva aspecte despre Romania. Ca ambasador, cum vedeti nivelul societatii romanesti de astazi si care este cea mai importanta realizare de dupa comunism?
• Personal, cred ca Romania are destul de multe probleme, dar, asa cum am simtit inca de cand am venit aici, are un potential foarte mare si aceasta impresie inca nu s-a schimbat. Iar in ceea ce priveste realizarile, se poate spune ca cea mai mare realizare a fost chiar revolutia din 1989. Cred ca Romania este un exemplu foarte bun pentru tarile arabe, care sunt acum intr-o perioada de transformare – se vorbeste acum despre “primavara tarilor arabe' si de miscarile de democratizare care se produc in aceste tari – si cred ca Romania are in fata acestora o perioada de 20 de ani de proces democratic. Din punct de vedere al pozitiei geografice, cred ca pe viitor Romania va avea foarte mare importanta. Daca privim harta, in parta de est, deja incepe Orientul Mijlociu, iar in partea de vest avem tarile europene. Fiind in acest punct de contact, importanta ei este foarte mare. Cred ca este o tara care are o importanta foarte mare din punct de vedere al minoritatilor, daca privim situatia din celelate tari europene. Spre deosebire de unele tari europene, care practic, nu accepta problema minoritatilor, sau o ignora, Romania ii acorda o foarte mare importanta. In apropierea orasului Timisoara este un centru de tranzit pentru refugiati si imigranti. faptul ca Romania a acceptat pe teritoriul ei un astfel de centru, denota interesul pe care il are pentru minoritati. Sunt multe tari care nu accepta ideea ca oameni de diferite nationalitati sa locuiasca impreuna, iar din acest punct de vedere, Romania este un foarte bun exemplu. Are o foarte mare deschidere si este probabil, din acest punct de vedere, mai avansata decat Japonia. Romanii au capacitatea de a invata limbi straine usor, iar acest lucru nu se intampla si la noi, in Japonia. Romania este pregatita deja de a se indrepta spre o societate globala.
• Dincolo de functia dumnevoastra diplomatica, cum ii vedeti pe romani?
• Pentru mine sunt fascinanti. In primul rand, pentru ca foarte multi romani sunt interesati de Japonia si o conditie pentru a trai si pentru a te simti bine intr-un loc este aceea de a exista interes pentru tine in locul respectiv, iar faptul ca exista acest interes ma face si pe mine sa fiu interesat de acest loc. Personal, sunt foarte interesat de felul in care au simtit romanii propria lor istorie, dat fiind ca Romania a fost mereu o tara care a fost invadata de alte tari, a fost prinsa la mijloc intre alte imperii si a avut de suferit din cauza invaziilor. De asemenea, a fost o tara care nu a invadat niciodata pe nimeni. Este interesant de vazut cum au reactionat romanii sI cum s-au dezvoltat ei in astfel de situatii, dat fiind ca, se stie, cultura popoarelor care invadeaza, a celor puternici este, de regula, una similara, dar cei care au fost invadati, care au fost asupriti, dezvolta o cultura speciala, particulara, foarte bine conturata. Personal, sunt foarte interesat de aceste aspecte. Acest lucru il spun deoarece nici in Japonia situatia nu a fost neaparat diferita. Japonia a fost tot timpul amenintata de perspectiva invaziilor, a fost mereu in umbra Chinei, a primit foarte multe influente culturale din China, a trait cu frica asupririlor din mai multe parti si si-a dezvoltat o cultura proprie. Acesta este motivul pentru care sunt interesat si de cultura Romaniei.
• Aveti vreun loc preferat? Vreo mancare preferata?
• Imi place foarte mult muntele. Anul trecut am urcat pe munte de opt ori. Daca s-ar sti despre aceste frumuseti, ar veni mai multi japonezi. Pe de alta parte, daca ar veni prea multI, forma naturala si salbatica a muntelui n-ar mai fi la fel. Oriunde ma duc, in orice oras din teritoriu mi se pare foarte frumos. Sunt locuri care isI pastreaza traditiile, cladirile. Am fost recent in Maramures si, daca as mai avea ocazia, as vrea sa mai merg acolo. Peisajul mi s-a parut extraordinar. Am avut impresia ca s-a oprit timpul. In Bucuresti imi place foarte Muzeul National de Arta, mai ales partea de arta romaneasca, in special portretele, care sunt interesante nu doar din punct de vedere artistic, ci si din punct de vedere social. Privindu-le, poti sa-ti imaginezi cum aratau oamenii inainte, ce fel de viata duceau, si ma gandesc la acest lucru de cate ori le vad. De asemenea, tin sa multumesc... parcului Herastrau pentru ca e aproape un teren de sport personal. Activitatea de ambasador inseamna mai mult deplasarea cu masina si simt nevoia sa fac miscare. Merg aproape in fiecare saptamana in parcul Herastrau si ma plimb cel putin o data in jurul lacului. Este terenul meu de sport. Mai obisnuiesc sa fac si golf. La inceput, acum doi ani, cand am venit, eram foarte speriat de numarul mare de caini de pe strazi, dar acum au mai disparut, iar cu cei care au ramas, am senzatia ca m-am imprietenit si nu-mi mai este frica. Dar probabil sunt locuri cu care ma voi imprieteni foarte bine in Bucuresti, pe care inca nu le stiu. As vrea sa merg in locuri in care merg tinerii, fara sa stie ca sunt eu. Sa ma transform si sa merg incognito. In ceea ce priveste mancarea imi place foarte mult salata de vinete. Mi s-a parut ciudata la inceput, dar imediat dupa ce am gustat, mi-a placut foarte mult. Si cel mai mult imi place mierea de albine. De fiecare data cand merg in Japonia, iau miere de salcam cu mine, mai ales ca in Japonia este de 10 ori mai scumpa. Dar mancarea cea mai gustoasa pe care am mancat-o in Romania a fost acasa la cineva, cand am fost invitat neanuntat. Acea gospodarie era foarte mare, in curte se cresteau pasari si porci, vinul era sI el facut in gospodarie. Legumele si tot ce fusese folosit la preparat mancarea era din produsele proprii, proaspat. In special grasimea cu care fusese preparatamancarea, era de cea mai buna calitate. Aceea a fost cea mai buna mancare pe care am mancat-o.
• In final, pentru ca am discutat si despre Japonia, si despre Romania, sa incheiem cu cateva proiecte inte tarile noastre, care va sunt dragi.
• Anul acesta, la inceputul anului, intentionez sa-mi canalizez misiunea pe promovarea infrastructurii japoneze in Romania. Vreau sa putem aduce infrastructura japoneza in Romania, pentru ca pe baza ei sa putem initia alte proiecte. Sper ca proiectul liniei de metrou care va lega Otopeni de Bucuresti, realizat cu sprijin japonez, sa demareze cat mai repede. Visul meu este ca in 2020 sa ma intorc si sa merg si eu cu acel metrou. As vrea si sa reusesc sa inchei acordul de parteneriat economic cu UE. Pe plan politic, doresc sa ridic nivelul discutiilor politice care se desfasoara intre cele doua tari. Exista un grup de prietenie intre parlamentari romani si japonezi. Cei din urma ar fi trebuit sa faca o vizita in Romania in 2011, dar din cauza celor intamplate, acest lucru nu a mai fost posibil. Dar acesta ramane un proiect pentru primavara viitoare.
• Ati dori sa transmiteti un mesaj romanilor?
• Eu vad in Romania un mare potential si sper ca romanii sa reuseasca sa construiasca o noua Romanie, animati de spiritul dragostei de tara.
