Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
21 de candidaţi PSD şi 20 de candidaţi PNL-PC pentru consiliile judeţene, 20 PSD şi 20 PNL-PC la primăriile reşedinţă de judeţ. Vot uninominal în două tururi pentru alegerea primarilor şi, probabil, a parlamentarilor. Candidatul la "mica Preşedinţie a României", adică Primăria Capitalei – ales din PNL sau PSD în urma unui sondaj de opinie. Crin Antonescu – cel mai probabil candidatul la Preşedinţia "mare" a României. Guvernul PSD-PNL-PC - condus, în această ipoteză, de un pesedist. Acestea sunt detaliile protocolului cu PSD negociate de preşedintele PNL Crin Antonescu. Liderul liberal spune, în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, şi ce se va întâmpla după despărţirea oficială dintre cele două partide, în 2016.
Jurnalul Naşional: Aţi vorbit de principiul parităţii la formarea alianţei cu PSD, dar din partea acestui partid există declaraţii contradictorii , cum că alegerea candidaţilor se va face de fapt în urma unor sondaje de opinie. Cum va fi până la urmă?
Crin Antonescu: Ceea ce noi am discutat, am negociat şi am supus aprobării în partidele noastre este constituirea unei alianţe pe principiul paritar, ceea ce înseamnă un partaj egal - ca să nu mai existe dubii în legătură cu termenul "paritate" - reflectat într-un număr egal de candidaturi comune la Parlament, într-un număr egal de miniştri în cazul unui guvern de coaliţie şi într-un număr egal de candidaturi comune la principalele poziţii de administraţie locală. 21 de candidaţi PSD la consiliile judeţene, 20 PNL-PC. În privinţa municipiilor reşedinţă de judeţ 20-20. E foarte adevărat, pe de altă parte, că dincolo de acest schelet paritar convenit, decizia legată de persoane anume şi de judeţe anume în candidatul comun să fie unul PSD sau unul PNL va fi dată din evaluarea unor sondaje de opinie pe care le vom face împreună. În felul acesta iată că cele două principii nu sunt contradictorii, ci, dimpotrivă, pot fi folosite împreună. Principiul, dacă va fi acceptat, este unul foarte simplu: nu este o alianţă dintre un partid mai mare şi unul mai mic sau o parte mai mare şi una mai mică. Nu există o parte dominantă şi una alăturată, ci este un proiect politic de anvergură, un model de mare coaliţie stânga-dreapta, în care raporturile sunt, din toate punctele de vedere, egale.
Dacă negocierea se va finaliza, care este primul obiectiv al alianţei?
Primul lucru pe care îl va face această forţă politică nou creată va fi acela de a finaliza un amplu program de guvernare, un amplu proiect politic de durată medie, de şase-opt ani pentru România. Noi, în momentul în care vom încheia alianţa, vom prezenta un document politic cu nişte obiective fundamentale şi cu nişte principii. Foarte repede după aceea va trebui finalizat şi publicat un program amănunţit, serios, realist pentru scoaterea României din criza în care se află. Iar după ce vor fi fixate toate aceste elemente esenţiale ale unei construcţii politice serioase, bineînţeles că obiectivul imediat al acestei alianţe este înlăturarea de la putere a guvernului actual, de fapt schimbarea puterii actuale printr-o nouă majoritate în Parlament, printr-un nou guvern, prin toate elementele pe care le presupune exercitarea puterii prin mijloace democratice.
Alianţa va susţine modificarea legii electorale?
Am propus asta şi o să vedem dacă vom conveni. Pentru noi este extrem de important să adoptăm în privinţa legislaţiei electorale principiul votului uninominal în două tururi pentru alegerea primarilor şi, din punctul meu de vedere, şi pentru alegerea parlamentarilor. Sigur că acestea rămân discuţii care se vor mai putea purta ulterior. Esenţial mi se pare ca la primari să avem de a face cu alegeri în două tururi, pentru ca aceşti vectori importanţi ai administraţiei locale să aibă deplină legitimitate. Să nu facem din alegerile locale o întrecere în care şansele competitorilor să fie viciate de avantajele pe care primarii în funcţie le pot avea în cazul unui uninominal într-un singur tur.
Există un acord de principiu din partea liderilor PSD de a-şi retrage sprijinul pentru proiectul din Parlament care prevede alegerea primarilor într-un singur tur?
Am discutat şi am convenit la nivelul acestor discuţii asupra ideii alegerii primarilor în două tururi. Sigur că dacă vom oficializa această alianţă şi această poziţie politică a alianţei, parlamentarii respectivi vor renunţa la proiectul de lege pe care îl evocaţi.
Cum se va alege candidatul pentru Primăria Capitalei?
Bineînţeles că aceasta este o chestiune specială, mai complicată. Având în vedere faptul că Primăria Generală a Municipiului Bucureşti este din punct de vedere electoaral o mică Preşedinţie a României, care presupune un vot uninominal, personal, direct, care implică un număr foarte mare de alegători, sigur că şi aici vom căuta să avem un candidat comun. Îl vom desemna tot în urma unor sondaje de opinie care să ne arate personalitatea din cadrul acestei alianţe care e mai bine plasată şi cu şanse reale pentru această candidatură.
Susţinerea lui Sorin Oprescu e viabilă?
Noi nu am luat în discuţie şi nici nu am exclus o asemenea ipoteză. Chestiunea primarului general nu este la momentul constituirii alianţei una esenţială. Este o chestiune pe tema căreia, odată alianţa constituită, putem să discutăm şi să găsim cea mai bună formulă. Dar nu am discutat despre susţinerea lui Sorin Oprescu sau despre excluderea acestei variante.
Se mai poate vorbi despre un premier independent al acestei alianţe?
Noi avem aici o ipoteză pe care am negociat-o şi pe care din câte ştiu o agreează oricum ambele partide. Odată constituită alianţa, aceasta va avea un candidat unic la Preşedinţia României desemnat la rândul lui în urma sondajelor, iar cealaltă parte, care nu dă candidatul la Preşedinţie, va avea dreptul de a desemna primul-ministru, în numele alianţei.
Aici e o problemă. Dacă alegerile vor fi la termen va fi un decalaj de doi ani între alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale. Asta înseamnă că veţi stabili candidatul la prezidenţiale cu doi ani înainte de alegeri. Principiul asta se poate aplica dacă alegerile sunt concomitente....
Principiul se poate aplica şi dacă alegerile nu sunt concomitente, atât timp cât pornim de la raţiune politică şi de la încredere reciprocă. Dacă ai desemnat un candidat unic pentru prezidenţiale, evident că prilejul de a pune primul-ministru va fi folosit, va fi pus un prim-ministru. Celălalt, candidatul unic pentru Preşedinţie, va fi candidat în continuare. În fond ce se poate întâmpla? Se poate întâmpla ca în perioada dintre 2012, când, pe ipoteza dumneavoastră, vor fi alegerile parlamentare, şi 2014, când ar putea fi prezidenţialele, candidatul unic să se prăbuşească în sondaje, să nu mai fie cea mai bună variantă. Evident vom căuta o alta. Deci nu sunt lucruri în care să ne împiedicăm şi, repet, această alianţă dacă se face, nu este pe un termen scurt, nu este o alianţă în care fiecare să fie preocupat să ocupe cât mai multe poziţii, ci este chiar o alianţă care merită să fie făcută numai cu gândul la un proiect politic amplu în care ambiţiile unei persoane sau alteia trec pe planul doi.
PNL ar putea ceda cota unică de impozitare pentru acest sistem paritar?
În nici un caz. Am văzut cum au fost răstălmăcite lucruri pe care le-am spus clar şi cum s-a ajuns la vehicularea ideii că eu aş negocia, că aş fi renunţat la principiul cotei unice în schimbul parităţii sau impozit progresiv în schimbul funcţiei de prim-ministru. Asta este aberant şi cred că suntem nişte oameni politici suficient de maturi şi unii, şi alţii ca să nu ne batem joc de aceste lucruri. Eu, întrebat fiind dacă impunem cota unică, am spus doar că aici nu e vorba de a impune nimic. Am spus că nici o formulă - cota unică sau impozitul progresiv – nu trebuie transformată în obsesii, fixaţii electorale, ci trebuie să găsim împreună, şi am convingerea că vom găsi, cele mai eficiente şi mai realiste mijloace de a pune în mişcare economia românească. Fără îndoială că, din punctul meu de vedere, asta înseamnă cotă unică şi chiar cotă unică scăzută, o fiscalitate încurajatoare pentru investiţii, pentru crearea de lucruri de muncă, pentru profit. În nici un caz nu amestecăm mere cu pere. Nu tranzacţionăm măsuri de natură economică versus locuri în Parlament.
Din câte îmi spuneţi, programul de guvernare al alianţei va fi pus în practică de un premier PSD, pentru că în momentul acesta se prefigurează o candidatură a dumneavoastră la prezidenţiale şi, în aceste condiţii, eventualul premier numit de alianţă va fi unul de la PSD. E corect?
Dacă PSD va fi cel care conform acestui acord va desemna premierul, da, va fi un program pus în practică de un premier PSD, dar de un guvern alcătuit pe baze paritare şi cu un program care va fi, repet, un program de coerenţă naţională, un program de mare coaliţie, un program de obiective consensuale. Nu va fi, pentru că primul-ministru e de la PSD, un program mai la stânga sau dacă va fi de la PNL, un program mai la dreapta.
Ce perioadă de funcţionare a alianţei se va stabili prin protocol?
Vom discuta. Putem să vorbim de 2016 pentru a cuprinde cel puţin un ciclu electoral întreg şi cred că putem insera în documentele politice şi mari obiective naţionale. Acest consens poate să meargă până în 2019 sau 2020, chiar dacă între timp, după 2016, noi nu vom mai fi împreună, unii vor fi la putere, alţii în opoziţie. Obiectivele de consens sunt foarte importante pentru o ţară ca România şi ele pot fi convenite şi respectate de partide care se află unul în opoziţie şi unul la putere.
De ce mai depinde anunţul oficial?
De discuţiile care există în partide, în principal în PSD, pentru că în PNL lucrurile sunt destul de limpezi şi de clarificările asupra unor aspecte care sunt importante. În momentul în care porneşti la un asemenea drum, cu totul nou în politica românească, trebuie să ai toate lucrurile foarte clare. Nu poţi acoperi toate ipotezele, nu poţi să faci prevederi pentru toate situaţiile, dar cele care există trebuie să fie clare, lipsite de orice ambiguitate. Spun că este o construcţie nouă în politica românească, pentru că deşi alianţe s-au mai făcut, o astfel de mare alianţă stânga-dreapta nu a existat până acum. În sensul acesta eu cred că ea prezintă numeroase riscuri şi pentru noi, şi pentru PSD, dar prezintă, în cazul în care va fi realizată, nişte şanse extraordinare pentru această ţară.
Suspendarea preşedintelui va avea mai multe şanse din momentul formării acestei alianţe?
Da.
Cum se va numi alianţa?
Nu am ajuns la o hotărâre în privinţa asta, nici nu am discutat prea mult despre aşa ceva. Este un lucru important în marketingul politic şi în privinţa viitoarei campanii electorale, dar, în momentul în care vom finaliza lucrurile esenţiale, vom vorbi şi despre denumirea alianţei. Ea trebuie să fie una simplă, de impact şi care să vorbească ceva nu despre fiecare dintre partidele noastre, ci despre sensul proiectului major la care ne angajăm.
Citește pe Antena3.ro
