Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) asigură implementarea tehnică și financiară a proiectelor de investiții derulate în România prin intermediul submăsurilor de finanțare din PNDR 2020 și finanțate de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Dovadă a interesului major pe care agricultorii îl au pentru fondurile europene este valoarea proiectelor depuse numai în acest an, de peste 1,6 miliarde de euro. Care sunt cele căutate domenii, ce face agenţia pentru a reduce din birocraţia care ar putea descuraja pe cei interesaţi, dar şi cum se fraudează aceste fonduri europene, aflăm dintr-un interviu cu directorul general al AFIR, David Eugen Popescu.
Jurnalul Naţional: Câte proiecte cu finanţare europeană au depus fermierii la PNDR? Care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un beneficiar?
David Eugen Popescu: În cadrul sesiunilor deschise pe parcursul acestui an, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit, până în prezent, 13.102 cereri de finanțare conforme pentru toate submăsurile de finanțare deschise în anul 2016. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească solicitanții de fonduri europene nerambursabile derulate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) sunt diferite în funcție de specificul investiției pe care dorește beneficiarul s-o dezvolte. În Ghidul Solicitantului, document ce poate fi consultat gratuit pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, sunt detaliate condițiile de accesare specifice fiecărei submăsuri de investiție în parte.
JN: Care este valoarea totală a proiectelor? Care a fost cel mai mare proiect depus? Dar cel mai mic?
DEP: Valoarea totală nerambursabilă a tuturor cererilor de finanțare depuse în acest an depășește 1,6 miliarde de euro în acest moment. Precizăm că alocarea bugetară stabilită pentru acest an este 1,36 miliarde de euro. Astfel, gradul de acoperire a alocării este în acest moment de 118%, ceea ce denotă un interes crescut din partea solicitanților de finanțare. Iar valoarea fondurilor solicitate va crește până la finalul acestui an, având în vedere că până la data de 30 decembrie 2016 se mai pot depune la AFIR cereri de finanțare, pe unele dintre submăsuri. Valoarea sprijinului acordat este în funcție de submăsura accesată. Astfel, poate fi de 15.000 euro, la submăsura 6.3 care vizează dezvoltarea fermelor mici și poate ajunge până la 2.500.000 euro, pentru procesarea produselor agricole. Fac mențiunea că de la deschiderea PNDR 2020, anul trecut, și până în prezent AFIR a primit peste 20.700 de cereri de finanțare, în valoare de 3,16 miliarde de euro.
JN: Care sunt cele mai accesate măsuri de finanţare?
DEP: Cele mai multe cereri de finanțare au fost depuse în această sesiune pentru submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri. AFIR a primit peste 4.500 de solicitări de finanțare din partea tinerilor fermieri, în valoare totală nerambursabilă de aproximativ 187 milione de euro. O altă submăsură pentru care s-au depus multe proiecte de investiții, respectiv 3.122 proiecte, este sM 6.3 – Dezvoltarea fermelor mici. Valoarea totală nerambursabilă a cererilor de finanțare depuse este de peste 46 milioane de euro. De asemenea, sectorul investițiilor non-agricole a fost preferat de către solicitanții de finanțări prin PNDR 2020. Astfel, prin sM 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole, AFIR a primit 2.345 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de aproximativ 143 milioane de euro.
Citește pe Antena3.ro
JN: Fermierii s-au plâns de regulile de accesare mult prea complicate, iar unii au constatat că proiectele lor nu pot fi finanţate cu bani europeni din cauza unor lacune legislative. S-a reuşit remedierea acestor situaţii?
DEP: La nivelul agenției există o preocupare permanentă privind simplificarea procesului de accesare a fondurilor europene nerambursabile. În sesiunea din 2016 au fost eliminate o serie de restricții legislative privind numărul de proiecte depuse. Totodată, nu mai sunt excluşi de la finanțare o serie de potenţiali beneficiari, cum ar fi beneficiarii cu contracte reziliate și beneficiarii aflați în litigiu cu AFIR. Pot depune cereri de finanţare chiar și solicitanții cu debite față de AFIR, în cazul în care achită debitele, dobânzile și majorările de întârziere până la data semnării Contractului de Finanțare. De asemenea, AFIR a redus numărul documentelor solicitate (avize, adeverințe, certificate) la depunerea Cererii de Finanțare. Această măsură de simplificare a fost posibilă prin semnarea mai multor protocoale de colaborare cu alte instituții ale statului, astfel încât AFIR verifică o serie de informații direct la instituțiile partenere. Astfel, solicitanții nu mai trebuie să prezinte certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului (ONRC) pentru că informațiile sunt verificate direct de către experții AFIR în baza de date a ONRC. AFIR procedează în mod similar și cu alte instituții cum sunt: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Cele mai importante modificări majorarea plafonului maxim de depunere a proiectelor de la 120% la 200% din valoarea alocării bugetare pentru sesiunea anuală, suspendarea plafonului maxim de depunere a proiectelor în primele 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere, în limita fondurilor disponibile și publicarea versiunii finale a Ghidul Solicitantului, inclusiv anexele aferente și fișele specifice de evaluare pe site-ul AFIR (www.afir.info) cu cel puțin 7 zile calendaristice înainte de lansarea sesiunii de depunere a proiectelor. Ca o concluzie, pot spune că rezultatele acestor măsuri de simplificare se văd deja. Avem proiecte care se finalizează într-un timp mult mai scurt față de modul în care se derulau în programul trecut.
JN: Care sunt zonele din ţară cu cei mai mulţi aplicanţi la PNDR?
DEP: Fiecare zonă are specificul său geografic și economic. AFIR nu întocmește clasamente de acest tip, însă din monitorizarea la nivel național a proiectelor finanțate prin PNDR, județele în care s-au depus cele mai multe proiecte sunt Dâmbovița (964 proiecte), Bihor (908), Dolj (831). Cu toate acestea, putem spune că nu există decalaje majore între județe în ceea ce privește accesarea fondurilor PNDR, fiind solicitanţi interesaţi în toate zonele țării.
JN: O parte din beneficiari au accesat ilegal fondurile PNDR. Despre câţi astfel de beneficiari este vorba, ce sume au trebuit să returneze şi despre ce proiecte era vorba? În ce constau fraudele şi unde s-au înregistrat cele mai multe nereguli?
DEP: Fondurile se acordă conform unor reguli stabilite în conformitate cu legislația europeană și națională în vigoare. După ce proiectul a fost declarat eligibil, AFIR încheie un contract de finanțare cu beneficiarul proiectului. Dacă pe parcursul implementării proiectului se constată nereguli în urma controalelor realizate de către agenție și termenii din contractul de finanțare au fost încălcați, se constată neregulile, se constituie debit și se demarează recuperarea de la beneficiar a fondurilor acordate necuvenit. Cele mai frecvente nereguli sau chiar fraude sunt legate de derularea achizițiilor. În acest scop și noi am întreprins mai multe măsuri de a corecta și de a sprijini beneficiarii pentru a se evita orice situație neplăcută. Putem să mai amintim și crearea de condiții artificiale pentru a accesa sau a obține o finanțare nerambursabilă mai mare, dar și schimbarea destinației investiției.
JN: Ar putea exista confuzii între activitatea PNDR şi APIA, în condiţiile în care ambele operează fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii. Ce diferenţă există între cele două instituţii? Fermierii pot aplica în acelaşi timp şi la PNDR, şi la APIA?
DEP: Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) se ocupă de implementarea tehnică și financiară a proiectelor de investiții derulate în țara noastră prin intermediul submăsurilor de finanțare din PNDR 2020 și finanțate de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) gestionează subvenţiile acordate sub formă de plăţi directe la hectar înregistrate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC). Este vorba despre finanțări prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), dar și din Bugetul Național. De asemenea, APIA gestionează sprijinul acordat pentru crescătorii de animale. Având în vedere specificul fiecărei agenții, se pot depune cereri de finanțare atât la AFIR, cât și solicitări de subvenții, plăți directe și compensatorii la APIA.
„În mod firesc, solicitările s-au îndreptat către aceste submăsuri care oferă sprijin financiar forfetar pentru că sunt mult mai ușor de accesat, dar nu trebuie să trecem cu vederea și interesul major pentru finanțările exploatațiilor agricole – sM 4.1 – Investiții în exploatațiile agricole, pentru care au fost depuse aproape 715 proiecte cu valoarea de 305 milioane de euro sau cele pentru infrastructură, unde valoarea proiectelor depășește 486 de milioane de euro”, David Eugen Popescu, şef AFIR.
„Lucrăm în acest moment pentru o interfață cu Ministerul Afacerilor Interne și mai ales cu Agenția Națională de Administrare Fiscală. Tot ca măsură de simplificare, a fost modificat Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF) a procesului de selecţie şi a procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020”.
„În total, în acest moment, agenția a constituit debite în valoare de aproximativ 265 milioane de euro, din care au fost recuperați deja aproape 100 de milioane. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste debite sunt aferente PNDR 2007 – 2013 pentru care AFIR a efectuat plăți în valoare de 8,45 miliarde de euro, absorbția fiind de aproximativ 90%”.
David Eugen Popescu a preluat şefia AFIR din luna aprilie, dar a mai fost în fruntea agenţiei timp de doi ani, din ianuarie 2014 și până în decembrie 2015.
Agricultura României, odinioară „grânarul Europei”, se află departe de potenţialul său real, iar finanţările europene par cea mai bună oportunitate de dezvoltare
