Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
INTERVIU
Generalul Mihail Popescu, seful Armatei, anunta ca din lunile urmatoare va incepe un experiment prin care depozitele MApN
vor fi pazite de firme private. Aceasta masura, aprobata de CSAT, a fost luata ca urmare a profesionalizarii Armatei
Generalul Mihail Popescu, seful Statului Major General, vorbeste in interviul pe care ni l-a
acordat despre profilul Armatei
dupa ce Romania a devenit
membru al Aliantei Nord-Atlantice, de noile provocari si schimbarile pe care le impune noul context de securitate.
RAZVAN BELCIUGANU
Mihail Popescu: Mai degraba as putea spune ca faptul ca apartinem NATO reprezinta un factor de descurajare pentru cei care ar vrea sa intreprinda asemenea actiuni... nu total, pentru ca nu discutam cu persoane logice, dar in orice caz un factor de descurajare pentru ca, in mod normal, beneficiem de schimburile de informatii cu ceilalti aliati si beneficiem si de sprijinul acestora in caz de nevoie.
Citește pe Antena3.ro
Vreau sa subliniez ca integrarea in Alianta iti confera acea siguranta, sa abordezi mult mai putin emotional si mai mult rational aceste probleme, tinand seama de faptul ca ai in spatele tau 25 de alte state, cele mai puternice din lume. Deci, din acest punct de vedere as vedea integrarea noastra in NATO ca pe o contributie la stabilizarea acestei zone si posibilitatea de a putea sa proiectam stabilitate si securitate in continuare, dincolo de granitele noastre.
Participarea la procesul de transformare a Aliantei, la dezvoltarea initiativelor NATO si la consolidarea capacitatii sale de a raspunde eficient la crize, prin utilizarea unor forte rapid dislocabile si sustenabile in teatre de operatii indepartate presupun continuarea reformei in acelasi ritm si in perioada post-Istanbul. Un element foarte important pentru tara noastra este faptul ca Summit-ul a ratificat practic procesul de integrare a Romaniei in planificarea colectiva a NATO. Oferta negociata de Romania pentru NATO prevede o contributie importanta la fortele Aliantei pana in 2009, respectiv anume un cadru de divizie capabil sa actioneze in afara granitelor. De asemenea, Romania a semnat la Summit doua scrisori de intentie privind participarea noastra la proiectele multinationale de imbunatatire a capabilitatilor NATO, conectandu-se direct - o data cu aderarea - la procesele de transformare a Aliantei. Continuarea eforturilor actuale de reforma presupune gestionarea unor noi aspecte ale reformei - substantierea planurilor de reforma a structurii de forte a Armatei, dezvoltarea sistemului de instruire, pregatirea unor noi tipuri de management al carierei militare si civile care sa raspunda cerintelor unei armate profesioniste. Vom continua sa participam la operatiile din Balcani, Orientul Mijlociu si Asia Centrala. O prioritate majora va fi mentinerea contributiilor actuale si consolidarea rolului Romaniei de participant activ la procesele de reconstructie si stabilizare din aceste regiuni. Succesul promovarii in cadrul declaratiei Summit-ului a problematicii Marii Negre demonstreaza ca Alianta se va focaliza mult mai pregnant asupra zonei, pornind la recunoasterea importantei sale strategice.
Vom participa la aceste comandamente pe locul si rolul pe care il are Armata Romana in cadrul NATO. Nu vom insista si nici nu este bine sa incadram aceste comandamente anul acesta. Impreuna cu domnul ministru si cu aprobarea CSAT am stabilit ca personalul care va incadra aceste comandamente sa fie esalonat pe trei ani, o treime in fiecare an, ramanand o rezerva de 10 la suta care, in functie de situatia de la un moment dat, sa fie incadrata sau nu. Oricum, in cadrul tuturor acestor comandamente avem la ora actuala aproximativ 200 de oameni. Avem deja nucleul de oameni acolo, comandamentul de la Mons fiind incadrat complet. La celelalte comandamente, incadrarile se vor face, asadar in urmatorii trei ani, in functie de solicitari, de modul in care sunt pregatiti oamenii nostri si de resursele financiare, incepand cu luna noiembrie. Fiind pe 3 ani nu vom schimba toti oamenii intr-un an, astfel incat sa avem continuitate. Acolo nu pleaca nimeni fara a avea posibilitati decente de trai si de munca.
Politia Militara a Armatei Romane va avea aceleasi atributii pe care le indeplinesc politiile militare ale statelor NATO. Noi avem de lucrat la acest capitol. Este nevoie si de o legislatie de completare a celei actuale, dar si de completare de personal a structurilor actuale. Nu putem avea Politie Militara numai de indrumare a circulatiei, ca pana acum. Nu acesta este rolul Politiei Militare. Vrem ca impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor sa mixtam detasamentele de militari pe care noi ii trimitem pentru impunerea sau sprijinul pacii. Atributiile Politiei Militare nu se vor referi in nici un caz la acele misiuni de control al multimilor. Toate aceste misiuni le indeplineste Jandarmeria Romana. Am vazut din practica pe care o avem de actiune in teatre ca este nevoie si de aceasta misiune, de control al multimilor. Pe aceasta linie, domnul ministru Pascu a discutat cu ministrul Saniuta, am discutat si eu cu domnul secretar de stat Toma Zaharia si studiem la ora actuala impreuna cu Comandamentul Jandarmeriei posibilitatile de a mixta unitatile pe care le trimitem in misiuni incat sa avem si Politie Militara, si unitati militare, dar si unitati care, conform legilor Romaniei, sa poata sa controleze multimile. Proiectul este destul de avansat si vom propune CSAT o anumita conceptie. Asadar, politia este politie si Politia Militara va face munca de politie. In interiorul unitatilor militare vor exercita exact aceleasi atributii pe care politia le face cu toata populatia tarii.
Reforma in Armata nu se termina niciodata, fiindca vor aparea mereu tot felul de provocari noi si Armata trebuie sa isi adapteze structurile pentru a face fata noilor provocari. Nu se pune neaparat problema disponibilizarilor, pentru ca, in general, cu disponibilizarile pe care noi le-am facut pana acum am ajuns la un optim de personal. Nu aspectul disponibilizarilor preocupa la ora actuala Statul Major General, ci cel al specializarilor pe care trebuie sa le introducem in pregatirea personalului Armatei.
Ele sunt legate de caracterul complex actual al actiunilor militare, este vorba de acel soldat al secolului in care traim. Este acel soldat pe care ne bazam, care sa indeplineasca si misiuni NBC, si infanterist, sa poata conduce orice fel de tehnica, sa fie un cifrator foarte bun, un lucrator al serviciilor de informatii, un mare specialist in distrugeri, in constructii, in scufundari, un mare specialist in catarari, in salturile cu parasuta, in deservirea fregatelor ce vor intra in dotarea Armatei... Vrem o Armata foarte eficienta.
Da, noi avem un plan detaliat pe ani de profesionalizare a Armatei. Anul acesta urmeaza sa fie profesionalizate Fortele Navale, de anul viitor, Fortele Aeriene, iar din 2007 trebuie sa se profesionalizeze Fortele Terestre. Pe aceasta linie ne-am luat si masuri, rezolvam si problema apararii depozitelor si tehnicii, pentru ca si aici era o problema - nu-ti poti permite sa platesti militari profesionisti care sa fie paznici. Si-atunci, hai sa angajam paznici. Astfel, nu trebuie sa mai facem cheltuieli pentru instruirea lor, decat pentru mentinerea unui anumit antrenament de paza si aparare. Sigur, trebuie sa ne luam si masuri de imbunatatire a tehnicii de supraveghere si avertizare. In unitati militare vom avea subunitati de interventie care, in momentul in care paznicii respectivi nu vor putea sa faca fata, vor interveni imediat.
Sigur ca da. Este in studiu aceasta problema, iar anul acesta va incepe acest experiment, pentru care avem aprobarea CSAT. El va incepe in lunile urmatoare. Ne-am gandit deocamdata la acest mod de paza la depozite si la structurile de logistica. La unitatile operative, problema e de cu totul alta natura. Aici avem Politia Militara, care trebuie sa-si faca treaba. Unitatile operative sunt incadrate exact pentru indeplinirea misiunilor. Se pune problema, daca acesti militari pleaca intr-o misiune, unitatea cui ramane? Trebuie sa fie cineva acolo. Studiul a avut in vedere si pentru aceste unitati sa aiba, intr-un viitor nu prea indepartat, structura de aparare si paza proprie, care va ramane acolo in momentul in care unitatea participa la misiuni fiind dislocata in alta zona.
Analizand tot acest aspect al recrutarii ajungem la concluzia la care au ajuns si altii, si anume ca aceasta nu mai poate reveni MApN, respectiv Statului Major General. Aceasta este o problema de administratie si de politica interna, iar recrutarea si toate celelalte probleme pe care noi le faceam, intrucat stagiul militar era obligatoriu, trebuie facut de altcineva. La fel si din punct de vedere al efortului pentru razboi, care este sustinut de intreaga natiune, sa ne gandim ca intreaga natiune este administrata de Ministerul Administratiei si Internelor. Pe aceasta linie vom face si noi propunerile ca aceste structuri, centrele militare, sa nu mai fie la MApN.
Noi nu dam lectii, cineva trebuie sa analizeze.
Absolut. Noi facem ceea ce am primit ordin sa facem, si la ora actuala Armata a ajuns un instrument foarte eficient de politica externa al statului roman, prin misiunile pe care le face, prin deschiderile pe care baietii nostri le fac. Acestea trebuie valorificate. Noi nu putem sa le valorificam, decat atat cat putem noi, in sensul de a ne proteja trupele in zona. Restul nu e treaba noastra. Societatea plateste pe altcineva.
