x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Ecaterina Andonescu: "56.000 de copii de la clasa a opta nu au luat măcar 5 la evaluare"

Ecaterina Andonescu: "56.000 de copii de la clasa a opta nu au luat măcar 5 la evaluare"

de Diana Scarlat    |    15 Iul 2012   •   17:41
Ecaterina Andonescu: "56.000 de copii de la clasa a opta nu au luat măcar 5 la evaluare"

Misiunea pe care o are noul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, in fata dezastrului din sistem, este foarte complicata. Dupa analizele facute in urma noilor rezultate foarte slabe de la examenele nationale si de la bacalaureat, trebuie regandit intregul sistem de invatamant.

Jurnalul National: Care sunt primele masuri pe care le luati, dupa rezultatele dezastruoase de la bacalaureatul din acest an?

Ecaterina Andronescu: Am facut o analiza a rezultatelor nationale si am ajuns la mai multe concluzii. Prima concluzie este ca s-au polarizat liceele extraordinar de mult. Daca la liceele teoretice, promovarea se duce peste 80%, sunt judete care urca pana la 90%, in schimb, la liceele tehnologice, promovarea nu trece de 25%. Ca urmare, avem o mare problema cu liceele tehnologice si va trebui sa ne concentram in urmatoarea perioada de timp sa regandim invatamantul tehnologic. Mai este o mare problema legata de datele de la intrarea in liceu. Ceea ce se intampla la bacalaureat este legat de ceea ce se intampla la intrarea in liceu. Am analizat rezultatele de anul acesta, la clasa a opta, iar concluziile sunt ingrijoratoare: 56.000 de copii, adica 34% din promotie, nu au luat la evaluare nici media 5. Acest segment se indreapta, prin repartizarea computerizata, catre liceele tehnologice. Astfel se explica ce se intampla la examenul de bacalaureat cu acest segment. Daca privim si mai in profunzime, din cei 56.000 de absolventi ai clasei a opta care nu au promovat macar cu nota 5 examenul de evaluare, 37.000 provin din scolile din mediul rural. Acestea sunt efectele comasarii a 2.000 de scoli, ale faptului ca scolile s-au indepartat de locul unde elevii locuiesc, astfel incat elevii nu mai ajung la scoala sau ajung foarte obositi si nu mai dau randament. Noi va trebui sa ne concentram, in anul scolar urmator, asupra acestor aspecte. Daca 56.000 de copii de la clasa a opta nu au luat macar media 5 la examenul de evaluare, cu ei intram apoi in liceele care dau rezultatele dezastruoase de la bacalaureat. Noi de acolo ar trebui sa gasim solutii. Din scoala generala vin elevi cu foarte multe lacune pe care liceul nu le poate acoperi. Va trebui sa gasim, pentru fiecare ciclu de invatamant, solutii care sa ne indeparteze de situatia aceasta de a masura rezultate dezastruoase la finalul ciclurilor de studiu.

Jurnalul National: Cu ce veti incepe pregatirea noului an scolar din invatamantul preuniversitar?

Ecaterina Andronescu: Avem cateva etape pe care trebuie sa le parcurgem. O etapa este cea a evaluarilor pe care le-am cerut fiecarui inspectorat scolar. Am cerut sa se realizeze o analiza la nivelul fiecarui liceu, cu bune si cu rele, ca apoi sa vedem care au fost cauzele rezultatelor slabe de la bacalaureat si care ar putea sa fie obiectivele noastre pentru a remedia aceste cauze, astfel incat sa nu reeditam anul viitor aceleasi rezultate nefericite. Aceasta este o alta pista a analizei noastre, care se concentreaza pe adecvarea subiectelor de examene programelor scolare pe care elevii le-au parcurs in timpul anilor de liceu.

Acestea ar fi cele cateva masuri care ne sunt permise acum, in baza legislatiei in vigoare. Ce se mai poate face: in Parlament, la Comisia de invatamant a Senatului exista ordonanta generata de guvernul Boc pentru modificarea bacalaureatului. Ca urmare, oarecum ar fi simplu daca se impune regandirea examenului de bacalaureat, sa putem face acest lucru. Aceste corecturi s-ar putea face ori intr-o sesiune speciala a Senatului, ori in prima saptamana din sesiunea normala a Senatului.

Jurnalul National: In cat timp s-ar putea aplica noile modificari?

Ecaterina Andronescu: Le luam in considerare pentru anul scolar urmator, pentru ca trebuie sa le anuntam la inceputul anului scolar. Orice modificare, in general, sperie lumea, fie ca vorbim despre profesori, fie ca vorbim despre elevi. Noi nu putem schimba continutul programelor pe care elevii le-au parcurs, dar putem sa regandim un mod mai adecvat prin care sa corelam subiectele cu continutul examenelor.

Jurnalul National: Cum se explica rezultatele dezastruoase de la bacalaureat de anul acesta, dar si din ultimii ani? Este vina camerelor de supraveghere, a profesorilor, a salariilor foarte mici pe care le au cadrele didactice sau a programei?

Ecaterina Andronescu: Cred ca raspunsul este mult mai complex si mai complicat, pentru ca scoala nu mai are pozitia sociala pe care-a avut-o candva. Apoi vorbim despre demotivare, atat a profesorilor, din cauza salariilor, cat si a elevilor si a parintilor. Trebuie sa gasim resurse si pentru profesori. Cei doi lideri USL, si Crin Antonescu si Victor Ponta, au sustinut ca prioritatile guvernarii USL sunt doua: educatia si sanatatea. Astfel, eu sunt optimista. Nu cred ca se pune problema nivelului salarizarii, in afara de cel anuntat, adica recuperarea reducerilor operate in anul 2010, dar eu imi pun speranta intr-o rectificare favorabila in privinta mijloacelor de invatamant, inclusiv in privinta infrastructurii.

Jurnalul National: In ce masura se mai poate face o modificare a salariilor profesorilor, dupa intrarea in vigoare a noii Legi a salarizarii, care include si profesorii?

Ecaterina Andronescu: Orice lege este realizata de Parlament, iar Parlamentul o poate schimba. In principiu, orice lucru este posibil, dar, bineinteles, in conditiile unei situatii financiare favorabile.

Jurnalul National: In cat timp s-ar putea face o asemenea schimbare?

Ecaterina Andronescu: Mi-e greu sa fac o asemenea estimare, pentru ca o asemenea lege ar trebui precedata de masuri economice care sa aduca resurse la bugetul tarii. Atunci, sigur, daca exista resurse financiare la nivelul tarii, iar obiectivele principale sunt educatia si sanatatea, acele resurse s-ar duce, cu prioritate, catre cele doua domenii.

Jurnalul National: Ce s-a urmarit prin scandalul plagiatelor? Se incearca justificarea camerelor video de la examenele elevilor, prin ideea ca romanii au invatat sa copieze pe bancile scolii, apoi ajung sa plagieze tezele de doctorat?

Ecaterina Andronescu: Ecaterina Andronescu: Eu cred ca mediul academic are toate parghiile necesare pentru a rezolva aceste probleme in interiorul comunitatii, fara amestecul din exterior. In momentul in care mediul academic intra intr-o batalie politica, atunci consecintele sunt grave si, in orice caz, nu sunt favorabile scolilor. In loc sa ducem batalia politica pe niste proiecte constructive care aduc ceva pentru tara, noi nu stim cum sa facem sa distrugem orice proiect pozitiv pe care unii sau altii l-ar putea promova, dar, din punctul meu de vedere, scoala ar trebui sa puna accentul pe o educatie care sa contina si lupta impotriva fraudei. Daca un tanar pleaca din scoala cu sistemul de valori insusit, atunci el le poarta cu el toata viata. Din pacate, in societatea romaneasca ne-am indepartat de acest sistem de valori, iar scoala este o institutie a societatii. Va trebui sa reluam aceste lucruri in maniera cea mai potrivita cu putinta.

Jurnalul National: Sistemul de camere video este cel mai eficient sau s-ar putea face o educatie in acest sens?

Ecaterina Andronescu: Daca educatia este in sensul respectarii setului de valori, atunci camerele n-ar trebui sa fie acolo. Pana cand vom ajunge acolo, acesta este un sistem restrictiv, din pacate.

Jurnalul National: S-a vorbit mult despre stresul elevilor in prezenta camerelor. Este acesta unul dintre factorii care genereaza rezultatele slabe de la examene? Le percep elevii ca pe o amenintare?

Ecaterina Andronescu: Camerele nu ameninta niciun elev, dar faptul ca aceste camere ar putea produce un stres elevilor nu poate fi negat. Mie imi pare rau pentru profesori, pentru ca eu, ca dascal, m-as simti jignita sa vina cineva in sala in care dau examen si sa-mi monteze camere, pentru ca ar insemna ca eu, ca dascal, nu sunt in stare sa fac o evaluare corecta. De aceea, din punctul meu de vedere, consider aceste camere cel putin inadecvate cu ceea ce inseamna calitatea de profesor.

Jurnalul National: S-ar putea renunta la camere in urmatoarea sesiune?

Ecaterina Andronescu: Nu cred ca reusim sa renuntam la camere atat de repede din punctul de vedere al educatiei, dar am putea sa reusim prin implementarea unui sistem de evaluare care sa faca imposibil copiatul.

Jurnalul National: In cat timp s-ar putea construi un sistem de acest gen?

Ecaterina Andronescu: Eu am mai incercat, in 2003, un sistem de subiecte grila si, intr-adevar, atunci nu am mai avut apasarea aceasta a fraudarii examenului prin copiat. Am invatat acest sistem de la Politehnica, pentru ca au fost examenele atat de riguros elaborate, incat nu se poate vorbi despre copierea la examen. Solutii exista, dar, fara indoiala, toate vor fi rezultatul unor dezbateri din care sa putem desprinde concluziile si sa putem desprinde binele practici.

Jurnalul National: S-a vorbit mult si despre faptul ca cei care elaboreaza subiectele nu mai au legatura cu sistemul, nu mai stiu exact ce se studiaza la clasa, iar astfel s-ar explica dificultatile pe care le au absolventii la examene.

Ecaterina Andronescu: Aveti dreptate. Cei care elaboreaza subiectele trebuie sa stie ce se lucreaza la clasa. Trebuie sa fie oameni care cunosc exact starea sistemului de invatamant din anul in care se da examenul, nu sa elaboreze subiectele cineva care nu a mai intrat intr-o calsa de multi ani. Asta nu mi se pare corect. Trebuie sa fie cineva care lucreaza la clasa si sa fie la curent cu ceea ce se intampla in liceu.

×