x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Libertate de mişcare de 1 miliard de euro

0
Autor: Mara Raducanu 13 Oct 2010 - 00:00
Libertate de mişcare de 1 miliard de euro /Jurnalul Naţional


Marian Tutilescu, secretar de stat în MAI, explică avantajele şi dezavantajele aderării la spaţiul Schengen
27 martie 2011. Doar câteva luni ne mai despart de mult visata aderare a ţării noastre la spaţiul Schengen. Mai multă libertate de mişcare, fără cozi la vamă, fără controale la frontie­ră... Vor dispărea graniţele cu Ungaria şi Bulgaria, iar România va deveni a doua graniţă externă a spaţiului, ca mă­rime, după Finlanda. Teoretic. Practic, raportul nefavorabil pe Jus­t­i­­ţie şi controversata problemă a ro­mi­­lor reprezintă  două dintre bilele ne­­gre ale ţării noastre. "Deşi, din punct de vedere tehnic, România este foarte bine pregătită, întreg procesul se finalizează printr-un vot în Consi­liul pe Justiţie Afaceri Interne", a de­cla­­rat într-un interviu pentru Jurnalul Na­­ţional Marian Tutilescu, şeful De­par­tamentului Schengen din cadrul MAI.

● Jurnalul Naţional: Domnule Tutilescu, în ultima perioadă s-a tot vorbit despre aderarea României la acest spaţiu Schengen. Definiţi, vă rog, ca să înţeleagă tot omul la ce se referă această noţiune de spaţiu Schengen şi ce presupune el.
● Marian Tutilescu:
Când spunem spa­ţiul Schengen, spunem un acord în­cheiat între state membre ale Uniu­nii Europene, 25 la număr până în pre­zent, prin care au convenit să in­tro­ducă o serie de măsuri compensa­torii pentru îmbunătăţirea cooperării po­liţieneşti. Principalul beneficiu al ţă­rilor membre Schengen este ridica­rea controlului la graniţele interne.

● Ce beneficii sunt pentru mine ca şi cetăţean? Cu ce mă avantajea­ză pe mine aderarea României la acest spaţiu?
● Principalul beneficiu îl reprezintă  liberta­tea de mişcare, libertatea ale­gerii unui loc de muncă în oricare din ţările Uniunii Europene. Pe de altă parte, ri­dicarea controlului şi uniu­nea va­mală care există în cadrul Uni­unii Eu­ropene  şi implicit acordului Schengen permit o liberă cir­cu­la­ţie a măr­furilor şi capitalurilor. Asta în­seam­nă faptul că în interiorul UE nu se plătesc taxe vamale, prin ur­ma­re pot circula mărfurile în con­di­ţiile stabilite.

● Să înţelegem că spaţiul Schengen înseamnă libertate fără limite, fă­ră condiţii? Adică, pe principiul mă duc când vreau, stau cât vreau?
● Acest lucru le permite tuturor ce­tă­­ţe­nilor libertate totală de mişcare, si­­gur, respectând însă regulile de şe­dere potrivit Directivei 38/2004 pe te­­ritoriul UE. Principala reglemen­ta­re este că orice cetăţean membru poate sta timp de 90 de zile pe teritoriul altui membru fără un loc de mun­că sau condiţii de întreţinere. Sigur, după depăşirea acestora, trebuie să aibă cer­titudinea unui loc de muncă sau asi­gurare socială pentru a nu con­s­­ti­tui o povară pentru sistemul social al statului respectiv. Există şi o limită, ca să fim înţeleşi, câtă vreme ce­tă­ţea­nul respectiv nu reprezintă o ame­ninţare pentru ordinea publică a sta­tu­lui respectiv. Cu alte cuvinte, dacă reprezintă, el poate fi returnat. Dar această ameninţare nu se prezumă, ci se dovedeşte.

● Aţi vorbit despre desfiinţarea graniţelor la frontierele interne, desfiinţarea controlului şi o mai mare li­bertate de mişcare. Vor creşte in­fracţiunile? Presupun că nu vor călători numai oameni cinstiţi...
 
● Sigur că, derivat din această liber­ta­te de mişcare, este de presupus că nu doar cetăţenii cinstiţi au libertate de mişcare, ci şi răufăcătorii. De aceea, acordul a introdus în acest spa­ţiu definit ca un spaţiu de securitate, libertate şi justiţie nişte măsuri compensatorii. Prima şi cea mai im­portantă: întărirea securităţii externe, întărirea graniţelor externe ale UE, a doua - îmbunătăţirea cooperării po­li­ţie­neşti, şi cea de-a treia - re­cu­noaş­te­rea hotărârilor judecătoreşti îndeosebi în domeniul penal în acest spaţiu. În ceea ce priveşte strict mă­su­rile com­pensatorii privind secu­ri­zarea fron­tierei, trebuie să vă spun că Ro­mâ­nia se pregăteşte intens pentru a de­veni frontieră externă a spaţiului Schengen. Ca să vă explic, această fron­tieră externă înseamnă 2.070 km, o lungime considerabilă, este a doua după frontiera dintre Finlanda şi Rusia, care are 2.200 km.

● Ce investiţii s-au făcut şi de unde provin aceşti bani?
● În ceea ce priveşte securizarea fron­tierei externe, se poate vorbi des­pre investiţii extrem de importante, care totalizează circa 1 mi­liard de euro. Ele provin circa 480 de milioa­ne din sumele alocate facilităţii Schengen, un contract comercial cu EADS-ul care este un contract multi­a­nual în valoare de aproape 500 de mi­liane de euro, dar urmează să se fi­nalizeze anul viitor, şi în fine fonduri de preaderare în valoare de cir­ca 130 milioane de euro.

● Bun, să facem un mic scenariu şi să presupunem că România a ade­rat la spaţiul Schengen. Pe mine, ca şi cetăţean al acestei ţări, cine mă controlează totuşi?
● Autorităţile poliţieneşti din oricare din statele membre. În princi­piu. Asta dacă ne referim la dimensiu­nea internă a spaţiului. Dacă ne refe­rim la dimensiunea externă, au­to­ri­tăţile de la frontieră. Acestea sunt coordonate de FRONTEX, o agenţie a UE care coordonează activitatea la frontierele externe, îndeosebi în  sco­pul combaterii migraţiei ilegale. Pentru asta este nevoie ca toate per­soa­nele urmărite în temeiul legii să poa­tă fi transmise tuturor auto­ri­tăţilor de aplicare a legii din statele membre. Aceasta este de fapt esenţa sistemului informatic Schengen.

● Apropo de sistemul informatic Schengen. S-a tot vorbit despre performanţa lui. Ce reprezintă de fapt?
● Sistemul reprezintă baze de date referitoare la persoane şi bunuri cu relevanţă în domeniul poliţienesc pentru a fi urmărire în spaţiul Schengen. Cu alte cuvinte, în momentul  în care se emite un mandat de arestare european în lipsă pentru o persoană, ea este introdusă automat în această bază de date şi ajunge simultan în toate statele membre. Mai mult, începând cu data de 3 noiembrie, şi poliţiştii români vor avea acces la baza de date europeană, în care există, repet, persoane de interes poliţienesc, persoane dispărute, persoane căutate pentru a participa la o procedură judiciară, dar şi bunuri cu relevanţă, mă refer aici la cele furate. Deci, o persoană pusă în urmărire ajunge în sistem în cinci secunde.

● Aţi tot vorbit despre colaborare poliţienească. Şi omul legii din Cocârlaţii din Deal va  avea acces la această bază de date?
● Pentru a fi eficientă colaborarea poliţienească, trebuie ca fiecare poliţist să aibă acces la baza de date Schengen. Este o regulă foarte clară a catalogului. Ca să aibă acces la aceste date, indiferent de la ce post de poliţie din ţară, omul legii trebuie să beneficieze  de un sistem de transmisie, voce sau date. Pentru asta este în curs de implementare sistemul de comunicaţii TETRA, cu un standard extrem de modern care permite comunicare voce, dar şi date. Astfel, cu acest sistem, se pot face verificări în baza de date Schenghen.

● Deci, la 27 martie 2011 batem pal­ma pentru aderare? Este  Ro­mâ­nia pregătită?
● Da, este pregătită. În primul rând, din perspectiva evaluărilor care s-au fă­cut pe cooperare poliţienească, pe pro­tecţia datelor, pe cele trei catego­rii de frontiere: terestre, aeriene şi ma­ritime, stăm bine şi foarte bine. Si­gur, avem această reevaluare pe ce­le două aeroporturi  care au fost ini­ţial notificate comisiei, dar între timp alte două aeroporturi au fost cer­tificate, Cluj şi Sibiu, care în­de­plinesc în totalitate condiţiile. Trebuie puţin disociate lucrurile: dacă dis­cutăm  despre partea tehnică, vă ga­rantez că România va îndeplini aceste condiţii. Şi vreau să vă spun că în momentul de faţă, fără nici un fel de exagerare, are standarde superioa­re multor alte state cu tradiţie. Dar să lă­­murim o problemă importantă:   da­tă cu aderarea, procesul nu se opreş­te aici. Fiecare categorie de fron­tiere va fi evaluată cel puţin o da­tă la trei ani, în permanenţă trebuie să îndeplineşti nişte standarde. Dacă nu le îndeplineşti, vei fi obligat să in­tro­duci controlul la respectiva frontie­ră.

● Care sunt minusurile ţării noastre care ne pot costa aderarea?  
● După ce s-a finalizat  evaluarea, raportul de evaluare este dezbătut la Bruxelles, apoi este transmis Parlamentului European care elaborează prin vot, bineînţeles. Sigur că noi sca­năm opiniile statelor membre şi cu­noaş­tem opiniile acestora în ceea ce pri­veşte aderarea României şi a Bul­ga­riei. Mai departe, procesul se finali­zeaz­ă printr-un vot în Consiliul pe Jus­tiţie Afaceri Interne. Din păcate, acesta este un vot politic, care  nu ţine nea­­părat cont de procesul tehnic. Bine, dacă nu îndeplineşti standar­dele tehnice, nu ajungi acolo. De fapt, sis­temul Schengen înseamnă înde­pli­nirea unor condiţii tehnice: cola­borarea poliţienească şi securizarea frontierelor. Dar repet, votul este unul politic şi există unele state membre, în momentul de faţă trei la număr, care vor să facă unele conexiuni cu raportul pe justiţie, care, din păcate, în iulie nu a fost unul favorabil. Poate constitui un factor de risc.

● Deci, raportul pe justiţie re­pre­zin­tă un factor de risc. Problema ro­milor este tot o bilă neagră?  
● Eu nu o consider. Nu se pot face co­nexiuni. Şi pe urmă trebuie să fim sinceri, problema romilor nu este doar problema României. Până la ur­mă, integrarea romilor nu trebuie să se facă numai în ţara de origine, ci şi în ţara de rezidenţă.
Citeşte mai multe despre:   interviu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative
Compania controlată de fostul ministru de Interne, din timpul Guvernelor Năstase și Ponta, Ioan Rus a încheiat, recent, cu Serviciul de Protecție și Pază un accord-cadru prin care va livra instituției care se...

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) efectuează verificări cu privire la depozitul de 200.000 de euro apărut fără nicio justificare în declarațiile de avere ale fostei judecătoare...
Serviciul de email marketing furnizat de