Presedintele executiv al federatiei sindicale Spiru Haret, Marius Nistor, nu are incredere in noul ministru al Educatiei, considerandu-l continuatorul politicii promovate de Daniel Funeriu.
• Jurnalul National: Daniel Funeriu, controversatul ministru al Educatiei, a fost inlocuit. Ce ar trebui sa faca de-acum inainte Catalin Baba, noul ministru, pentru a rezolva problemele din sistem?
Marius Nistor: Este greu de crezut ca noul ministru al Educatiei va opera o schimbare. Greii Partidului Democrat-Liberal se retrag de pe primele pozitii, locul lor fiind preluat de cei aflati pe locurile doi si trei. Deci este greu de crezut ca, acum, Catalin Baba va face altceva decat ce a facut domnul Funeriu pana in momentul de fata.
Reprosuri pentru Funeriu
• Care au fost greselile majore ale ministrului Daniel Funeriu?
Lipsa dialogului social. A desfiintat, de fapt, Comisia de dialog social care ar fi trebuit sa functioneze la nivelul Ministerului Educatiei, a ignorat in totalitate orice punct de vedere privitor la legislatie, la modul in care ar fi trebuit rezolvate unele probleme, puncte de vedere venite din partea profesionistilor, din partea asociatiilor de parinti si din partea sindicatelor. Pe de alta parte, el este minstrul care a acceptat ca o lege de o importanta extraordinar de mare pentru un stat sa fie adoptata prin asumarea raspunderii guvernamentale si nu sa fie rezultatul unui consens politic.
O lege care nu este rezultatul unui consens politic va fi si ea modificata o data cu schimbarea regimului politic. Pe de alta parte, avem o lege care, prin cele peste o suta si ceva de metodologii, devine prea stufoasa si greu accesibila pentru majoritatea salariatilor din sistem.
• Care sunt punctele ce ar trebui schimbate in aceasta lege?
Eu as merge pe o alta varianta: care sunt punctele din lege care ar trebui sa ramana si care ar trebui puse in aplicare. In primul rand, structura consiliilor de administratie. Legea prevede o anumita structura care ar fi trebuit respectata. Din cauza instructiunilor promovate de ministrul Educatiei, structura consiliilor de administratie nu respecta prevederile legii si, drept urmare, rectorii se afla intr-o postura foarte delicata de a incalca legea cu buna stiinta.
Pe de alta parte, este vorba despre efectivele de elevi la clasa. Legea aceasta contine un lucru bun: faptul ca nu se da nici un fel de derogare pentru depasirea numarului de elevi la clasa. In realitate, pe baza unei instructiuni a ministrului Funeriu, legea este incalcata. Pe de alta parte, prin incadrarea profesorilor pentru invatamantul prescolar si primar pe functii si salarizarea conform studiilor pe care dansii le au. Ei bine, lucrul acesta nu a fost aplicat incepand cu data aparitiei legii, respectiv 9 februarie 2011.
Pe de alta parte, trebuie sa constatam cu regret ca aceasta lege permite politizarea sistemului de invatamant, creeaza foarte multe discriminari in randurile elevilor, este o lege care va trebui modificata, dar este foarte clar, cu actuala majoritate parlamentara, acest lucru nu se va intampla. Si mai este ceva important: legea cuprinde un articol care se refera foarte clar la bugetul care trebuie alocat Educatiei. Se stipuleaza foarte clar si este angajamentul tuturor partidelor politice, ca Educatia sa beneficieze de minimum 6% din Produsul Intern Brut (PIB). In realitate, cu incalcarea prevederilor legale, bugetul alocat Educatiei este de 2,3% din PIB, cel mai mic buget din ultimii 20 de ani.
Picior luate pe picior
• Cum se va realiza practic trecerea clasei a IX-a la gimnaziu si introducerea clasei pregatitoare?
Referitor la programele scolare si la schimbarea structurii sistemului de invatamant cu trecerea clasei a IX-a la gimnaziu si a grupei pregatitoare transformate in clasa pregatitoare, din punct de vedere administrativ, cei care au venit cu astfel de idei nu au fost foarte bine pregatiti, iar reactiile lor au fost pur si simplu pompieristice, generand haos si incertitudine in randul elevilor si al parintilor. Lucrurile acestea nu se pot face de pe o zi pe alta, nu se pot face doar declarativ. Ele trebuie gandite bine, astfel incat, in momentul in care sunt aplicate, sa nu apara nici un fel de disfunctionalitate.
Or, in privinta clasei zero sau a clasei pregatitoare, trecute de la gradinita la nivelul de invatamant primar, problemele sunt deosebit de grave. Lasand la o parte obligativitatea cadrelor didactice ca intr-un timp foarte scurt sa realizeze un nou recensamant, de data aceasta al elevilor, lasand la o parte o metodologie stufoasa care nu spune mare lucru, lasand la o parte imposibilitatea multor scoli generale de a primi doua randuri noi de clase, si ma refer aici la clasa zero si la clasa a IX-a, de asemenea, trebuie sa luam in calcul si faptul ca, desi declarativ, scolile sunt pregatite sa preia aceste clase, in mod real, acest lucru nu se poate realiza.
Plec de la o declaratie a ministrului, conform careia, cel putin din punctul de vedere al mobilierului, toate lucrurile sunt puse la punct, exista un mobilier reglabil. Ceea ce nu explica domnul ministru este urmatorul lucru: clasa zero va avea program de dimineata, iar mobilierul va fi reglat pentru copii, dar dupa-amiaza vor veni elevii din clasele mai mari, iar mobilierul va trebui reglat din nou. Or, ministrul Educatiei este cel care a fost de acord cu blocarea tuturor posturilor vacante, iar in momentul de fata, noi nu avem personal nedidactic suficient pentru a asigura buna functionare a unitatilor scolare. Criza resursei umane este extraordinar de grava.
Haos si incertitudine in sistem
• Cum se poate rezolva aceasta criza? Ce solutii mai exista in acest moment?
Nu am garantia, nu am increderea, ca un nou ministru va putea schimba ceva. Plec de la declaratia domnului presedinte Basescu, cel care spunea foarte clar: 'Legea Educatiei Nationale asumate pe baza raspunderii guvernamentale este foarte buna, ea a asigurat reforma sistemului de invatamant, care era prea stufos, cu prea multi angajati'. Deci, nu se va schimba nimic atata vreme cat avem aceeasi coalitie guvernamentala, cat avem acelasi presedinte care, fara sa tina cont de interesele celor 4.500.000 de elevi, tine cu insistenta la aceasta lege care, repet, nu este rezultatul consensului, ci este doar o minciuna poleita politic.
Presedintele Romaniei si ministrul Educatiei vor fi obligati sa dea socoteala la un moment dat pentru faptul ca au acceptat subfinantarea sistemului de invatamant si vorbim nu despre cadrele didactice, ci despre milioanele de elevi, pentru ca finantarea per elev a scazut dramatic. Ei vor raspunde pentru birocratizarea sistemului de invatamant, lucru realizat 'gratie' ministrului Funeriu, prin incalcarea principiilor care au stat la baza realizarii acesteia. Birocratizare, politizare, subfinantare, acestea sunt cele trei elemente foarte importante care au condus la starea de haos si incertitudine din sistemul educational.
Exista si al patrulea element, strans legat de bugetul alocat educatiei: cata vreme reprezentantii Guvernului nu vor intelege ca aceasta categorie socio-profesionala trebuie sa fie recompensata din punct de vedere financiar conform importantei activitatii pe care o presteaza, nu se va schimba nimic in bine in sistemul educational. Tinerii bine pregatiti nu sunt interesati sa vina in sistemul de invatamant, iar dascalii care sunt in pragul pensionarii, abia asteapta sa iasa din sistem. Cei care au de pierdut sunt copiii.
• Ce interes au avut sa distruga sistemul de invatamant?
Tot ceea ce au facut cei care se afla la putere in momentul de fata a avut drept scop decredibilizarea angajatilor din invatamant, mergandu-se pe ideea 'medicii sunt corupti, politistii sunt corupti, dascalii sunt corupti. Pentru un partid care are politici dictatoriale, pentru un presedinte care are un comportament dictatorial, pentru a se putea mentine la putere au nevoie de o populatie cat mai putin instruita, cat mai puti educata. Ca sa realizezi acest lucru trebuie sa nu asiguri finantarea corespunzatoare sistemului de educatie, trebuie sa decredibilizezi cadrele didactice si ti-ai atins obiectivul.
In momentul de fata, cadrele didactice nu mai pot sa ofere modele credibile elevilor, pentru ca modelele sunt in momentul de fata cele pe care le ofera presedintele tarii si cei care-l inconjoara. Voi cita chiar din materialul domnului Miclea (Mircea Miclea, presedintele Comisiei prezidentiale pentru Educatie, n.r.), care a stat la baza strategiei privind reforma invatamantului preuniversitar si la baza functionarii comisiei prezidentiale, ca motorul dezvoltarii economice a unui stat il constituie educatia. Daca n-ai investit in educatie, atunci nu poti vorbi in nici un caz despre dezvoltare economica, despre iesirea din criza si din recesiune.