Sistemul învechit şi inflexibil de gândire a unei părți a românilor și lipsa de motivație și inițiativă a societății ca întreg nu oferă perspective prea favorabile pentru viitor, fiind necesar un efort general și susținut pentru reformarea sistemului politic, economic și social românesc. O spune Teodor Manta, elev olimpic la mai multe discipline. Interviul face parte din proiectul Românii în anul Centenarului, un proiect Jurnalul şi Antena 3.
Vi se pare că, în ultimul an, România a evoluat în bine, în rău, a rămas la fel? De ce?
Teodor Manta: Consider că România a rămas la fel, cu mențiunea că nivelul pe care și l-a menținut nu e de natură să mulțumească cetățenii. Protestele cât mai dese și atitudinea ostilă a multor persoane sunt rezultatul conflictelor sociale și politice din ce în ce mai frecvente și intense. Calitatea vieții suferă și ea de pe urma lipsei de unitate și cooperare eficientă în societate și în aparatul de guvernare. Cultura nu e nici ea în cea mai fericită stare, mai ales în ceea ce privește cetățenii de rând.
Dar în ultimii 10 ani, cum a evoluat România? De ce?
România nu a cunoscut dezvoltarea pe care o speram odată cu intrarea în Uniunea Europeană. În ciuda eforturilor României de a se integra în societatea națiunilor vestice, imaginea ne-a rămas la fel de proastă: populația scade de la an la an tot mai mult, conceptul de capitalism a fost înțeles greșit de majoritatea populației, fiind identificat cu un materialism şi consumism pur, care numai bine nu poate să facă. O schimbare de mentalitate în acest sens nu se preconizează prea curând.
Ce merge bine în România?
Avem o generație de oameni tineri, capabili, educați și determinați pe care am fericirea să îi vad în fiecare zi în persoana colegilor şi prietenilor mei. În circumstanțe favorabile, această generatie chiar poate schimba lucrurile în bine.
Ce merge rău în România?
Nu cred că circumstanțele favorabile despre care vorbeam vor fi create prea curând. Sistemul învechit şi inflexibil de gândire a unei părți a românilor și lipsa de motivație și inițiativă a societății ca întreg nu oferă perspective prea favorabile pentru viitor, fiind necesar un efort general și susținut pentru reformarea sistemului politic, economic și social românesc. Lipsa de spirit civic împiedică, în principal, asumarea puterii şi responsabilității de către popor și instaurarea unui regim cu adevărat democratic.
Care credeți că este principala cauză a menținerii decalajului de dezvoltare dintre România și alte state din UE?
În 1990 nu s-a aplicat un plan Marshall pentru Europa de Est. În altă ordine de idei, uitându-mă la istoria lungă și tulbure a României, observ că a existat un permanent amestec al puterilor străine în politica internă a statului/statelor român/e. Lista e lungă, începând cu romanii și cuprinzând o largă varietate de state, de la Ungaria și Polonia în evul mediu, Imperiul Otoman, cel Rus și cel Habsburgic/Austro-Ungar în epoca modernă și Germania, Uniunea Sovietică și SUA în timpuri mai apropiate nouă.
“În apogeul erei Realpolitik, îmi e greu să nu iau în considerare posibilitatea unei «colonizări» occidentale a României, care să îngreuneze dezvoltarea acesteia. Pe de altă parte, vina nu poate fi aruncată în întregime pe umerii străinilor; lipsa de atitudine și integritate a politicienilor, dar și a unor cetățeni români trebuie să fie principala noastră îngrijorare”.
Care este cea mai mare amenințare care ar putea influența evoluția României în următorul an? De ce spuneți asta?
Cred că cea mai periculoasă potențială amenințare la adresa bunei dezvoltări a României vine din plan extern. Relațiile dintre marile puteri contemporane devin periculos de tensionate, iar istoria ne învață că, de cele mai multe ori, o astfel de tensiune își găsește supapa într-un conflict militar, în care România cel mai probabil va avea rolul de câmp de bătaie. Desigur, ca orice om, sper ca problemele ce cauzează aceste tensiuni să fie rezolvate pe cale diplomatică.
Cine credeți că ar putea schimba în bine evoluția țării noastre în viitorul apropiat? De ce acesta/aceasta și cum anume?
O nouă clasă de politicieni iubitori de țară și determinați, care să își propună în mod serios și sincer dezvoltarea României, pe cât posibil prin forțe proprii.
În care țări aveți cea mai mare încredere? (primele cinci) Ce anume la aceste țări vă inspiră încredere?
Elveția, Austria, Islanda, Irlanda, Noua Zeelandă. Pentru capacitatea diplomatică de a își păstra neutralitatea în cadrul conflictelor armate.
În care țări aveți cea mai puțină încredere? (primele 3) Ce anume la aceste țări vă inspiră neîncredere?
Coreea de Nord, Irak, Afganistan. Din cauza instabilității politice, ceea ce generează violență și terorism pe plan extern și intern.
Care este valoarea care definește România în prezent? Dar valoarea care lipseşte cel mai mult în societatea românească la acest moment?
Ne defineşte conservatorismul. Şi ne lipseşte curajul.
De la 1 la 5 (1 = foarte rar, 5 = foarte frecvent), cât de frecvent credeți că sunt încălcate în prezent în România următoarele valori?
Promovarea competenței – 5.
Respectul față de adevăr - 2
Angajamentul față de valorile naționale – 4.
Libertatea de exprimare - 2
Încrederea în instituții – 5
Sancționarea corectă a ilegalităților - 4
“Generația veche este afectată de moștenirea ideologiei comuniste, iar generația tânără de ignoranță. Cei care cad pradă acestor influențe negative își pierd respectul față de valorile tradiționale, fără a fi capabili să ofere o alternativă viabilă”
Cum apreciați pe o scală de la 1 la 5 (1 foarte proastă, 5 foarte bună) calitatea clasei politice care a decis soarta României în ultimii 10 ani? Principalul defect/Principala calitate?
Nota 2. Principalul defect, lipsa patriotismului, a transparenței și a integrității morale. Principala calitate, existența câtorva oameni sinceri și bine intenționați.
Care este greșeala cea mai mare a clasei politice din ultimii 10 ani?
Lipsa unui program eficient de reforme universal respectat, care să garanteze dezvoltarea pe termen lung a României.
Ce urare ați face României pentru 2018?
”Deșteaptă-te, române!…”
Acesta este al treilea palier al unei ample analize Jurnalul şi Antena 3 (primele două sunt studiile Avangarde şi CURS), reprezentat de opiniile competente solicitate unui număr de 20 de experți din diverse domenii, cu ajutorul cărora am reușit să conturăm orizontul așteptărilor şi inventarul dezamăgirilor românilor în anul Centenarului. Ceea ce urmează este o lectură pasionantă, dincolo de rigoarea științifică a cercetărilor sociologice, iar în zilele următoare veți găsi pe larg în Jurnalul comentariile și analizele critice ale celor douăzeci de profesioniști care au participat la acest demers unic.