x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Intrăm în Postul Paştilor

Intrăm în Postul Paştilor

de Loreta Popa    |    08 Mar 2008   •   00:00
Intrăm în Postul Paştilor

ADEVĂR ● Rugăciunea este plugăria sufletului
Cunoscut de Biserica Ortodoxă drept Postul Mare, postul dinaintea Învierii este aşezat în cinstea patimilor Domnului. Jurnalul Naţional vă oferă luni, 10 martie, o Ediţie Specială dedicată Postului Paştilor.


ADEVĂR ● Rugăciunea este plugăria sufletului
Cunoscut de Biserica Ortodoxă drept Postul Mare, postul dinaintea Învierii este aşezat în cinstea patimilor Domnului. Jurnalul Naţional vă oferă luni, 10 martie, o Ediţie Specială dedicată Postului Paştilor.


Să zicem că nu eşti credincios, nu mergi la biserică, nu te spovedeşti, la împărtăşanie nu te-ai gândit niciodată, iar faptele bune le faci atunci când îţi aduci aminte sau deloc. Acum ar fi momentul să priveşti lumea cu alţi ochi, la acest început de Post Mare e clipa hotărâtoare. De călăuzirea, ajutorul, ocrotirea şi mângâierea lui Dumnezeu are nevoie orice creştin. Cartea de rugăciuni, care ne stă mereu la îndemână, dar pe care o mutăm mereu dintr-un loc în altul, fără măcar să o deschidem, fiindu-ne prea lene să citim, ne-ar putea înălţa mintea şi inima către Cel de Sus în toată viaţa noastră. Pustnicii numesc rugăciunea Plugăria sufletului. Este adevărat, de vreme ce numai prin rugăciune îndurarea lui Dumnezeu desţeleneşte sufletele noastre, şi până şi cele mai uscate inimi dau rod, căci da, ţii post de mâncare, dar ai nevoie mult mai mare de hrană spirituală, iar rugăciunea ţi-o oferă din plin.


PREGĂTIRE. Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc, de la schitul Sfânta Maria din Techirghiol, unul dintre marii duhovnici ai României, ne vorbeşte despre prima "treaptă‘‘ a zilelor de post: "Întotdeauna la evenimente mari, creştineşti, care sunt dincolo de închipuirea creaţiei, peste creaţie în special, intervine o pregătire. Pentru a se primi acest eveniment cu toate simţirile. Fiinţa umană este o fiinţă superioară tuturor creaţiilor. Fratele Sfântului Vasile cel Mare, un mare teolog, spune că această creaţie e copleşitoare şi de neînţeles a omului. Şi spune că omul are încă foarte multe taine ascunse, pe care nici el nu le poate înţelege. Pentru că omul nu este făcut pentru un singur cuvânt. Pentru că Dumnezeu l-a cioplit după chipul şi asemănarea Sa. Şi atunci, vă daţi seama, că şi noi putem fi Dumnezeu după har. Drept urmare, la astfel de eveniment, şi anume Învierea Mântuitorului, ca semnificaţie mai importantă este că se adevereşte fără discuţie Dumnezeirea sa. L-au bătut, l-au umilit... însă încă dinainte a anunţat că va veni înapoi. Cum s-a spus de proroci, aşa a venit‘‘.


ÎNFRĂNGEREA ISPITELOR. Patruzeci de zile a durat potopul lui Noe. Patruzeci de zile a stat Moise în Muntele Sinai. Patruzeci de zile a postit Mântuitorul. Patruzeci de zile durează postul şi Postul Paştilor. E un timp suficient ca să te pregăteşti pentru marele eveniment care urmează, eveniment bisericesc, mântuitor. A patruzecea zi după zămislirea pruncului se formează inima. A patruzecea zi după moarte putrezeşte inima. Noi am rămas la patruzeci de zile într-o formă tradiţională, care nu e atât de recomandată. Te împărtăşeşti continuu cu Hristos, duhovniceşte, iar când te pregăteşti şi printr-o postire. Şi atunci, împărtăşirea este în funcţie de curăţirea inimii tale. Inima e adâncul cel mai adânc din noi. Fiinţa noastră de răspundere şi de adevărată bucurie prin unire cu Dumnezeu e inima. Curăţirea inimii ar fi deci un motiv care trebuie respectat în vederea sfintei împărtăşiri cu Trupul şi Sângele Mântuitorului.


CONDUITĂ MORALĂ. Biserica ortodoxă a rânduit că în prima săptămână, în zilele de luni şi de marţi, este bine să ne abţinem pe cât putem de la băutură şi de la mâncare, iar în ultima săptămână, numită şi Săptămâna Patimilor, se ajunează în zilele de luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă. În aceste zile se poate consuma seara apă şi pâine. Conform aceloraşi tradiţii, în ziua de miercuri a Postului se consumă pâine şi legume fierte, fără untdelemn. Pe tot timpul Postului Mare se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta untedelemn şi puţin vin. De Buna Vestire şi de Florii se dă dezlegare şi se poate consuma o hrană mai consistentă. Postul Mare este bine să fie însoţit de o conduită morală sănătoasă şi, fireşte, de rugăciune. Însă, în principal, Postul ţine de opţiunea şi de posibilităţile fiecăruia dintre credincioşi.


POCĂINŢĂ. Primul efect al pocăinţei este iertarea păcatelor şi reaşezarea celui ce s-a spovedit în starea harică din care căzuse, iar al doilea sunt uşurarea şi liniştea sufletească. Cel care se spovedeşte trebuie să facă o mărturisire sinceră, să ia hotărârea de a nu mai păcătui, să aibă nădejde în mila şi bunătatea lui Dumnezeu şi să-şi îndeplinească epitimia sau canonul dat de duhovnic. Orice păcat se poate ierta prin pocăinţă, oricât ar fi el de grav, dar şi întoarcerea trebuie să fie pe măsura greşelii.


SUFLET PUR. Prea Sfinţitul dr Ambrozie, episcopul Giurgiului, ne întăreşte convingerile că această practică veche a Bisericii noastre este calea cea mai bună de a ne curăţi înainte de marea sărbătoare a Învierii Domnului: "Postul este un exerciţiu de voinţă, o formă de pocăinţă, un mijloc de mântuire. Cel care posteşte este uşor şi înaripat, postul stinge poftele cele rele, pogoară mila lui Dumnezeu, smereşte sufletul îngâmfat. Postul curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă‘‘.


UNIVERS AL TRADIŢIEI. "Vom constata că la Lăsatul Secului totdeauna se înlătură ordinea prestabilită administrativ, uneori chiar şi confesional, toate ordinile firii sunt înlăturate pentru a putea să renască timpul tânăr, proaspăt şi cumva purificat. Din aceste motive se întâmplă carnavalurile, răzmeriţele, acea turburare a întregului univers pentru a se naşte frumuseţea şi armonia. Mă raportez puţin şi la Mircea Eliade, care exact această poveste ne-o spune, cum pentru a aştepta binele trebuie să înlăturăm răul existent şi din haos se naşte întotdeauna armonia. La Anul Nou asistăm la o serie de practici precum jocurile cu măşti şi, de asemenea, acum, primăvara, asistăm la carnavaluri, tot jocuri cu măşti‘‘, afirmă Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti‘‘.



Crezul

Cred într-unul Dumnezeu Tatăl atotţiitorul, făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi al nevăzutelor. Şi într-unul Domn Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, care din Tatăl s-a născut înainte de toţi vecii; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut; cel de o fiinţă cu Tatăl prin care toate s-au făcut; Carele pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din cer şi S-a întrupat din Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om; Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi s-a îngropat; Şi a înviat a treia zi, după Scripturi; Şi S-a suit în ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu mărire să judece viii şi morţii, a cărui împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, care din Tatăl purcede; cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, carele a grăit prin proroci. Şi într-una, sfântă, soborniceasă şi apostolească Biserică. Mărturisesc un botez pentru iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor. Şi viaţa veacului ce va să vie. Amin!



×
Subiecte în articol: special dumnezeu postul