Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romania gazduieste in aceasta saptamana cea de-a 11-a reuniune a Conferintei Partilor Contractante la Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala – Ramsar. Despre importanta zonelor umede, protectia mediului si sansa Romaniei de a dezvolta turismul ecologic am stat de vorba cu James E. Leape, director general World Wide Fund of Nature (WWF), cea mai importanta organizatie internationala care deruleaza proiecte pentru conservarea naturii.
Jurnalul National: Domnule Leape, este pentru prima data cand un inalt oficial al WWF vine in Romania special pentru a participa la Conventia Ramsar. Spuneti-ne cateva vorbe despre importanta Ramsar.
James E. Leape: In urma cu 40 de ani, prin Conventia Ramsar, am stabilit o serie de principii comune de guvernare si protejare a zonelor umede la nivel international. In prezent, siturile Ramsar au ajuns la 193 de milioane de hectare protejate la nivel international. Romania este o parte importanta a Ramsar, deoarece are cele mai extraordinare zone umede din Europa. WWF a venit cu prima analiza globala asupra biodiversitatii, in urma careia a reiesit ca Delta Dunarii este una dintre cele 35 de zone de importanta mondiala. WWF a clasificat Delta Dunarii drept un sit de importanta cruciala pentru omenire, iar acest lucru inseamna ca nu ne permitem sa pierdem biodiversitatea din zona. In acest context, este important pentru noi ca acum Romania gazduieste Conventia Ramsar.
Cel mai semnificativ subiect al intalnirii de saptamana aceasta este importanta conservarii si protejarii zonelor umede. Vom stabili politici clare, care sa intareasca protectia mediului in contextul dezvoltarii unor proiecte cum ar fi barajele, reteaua de drumuri sau cea turistica. Principalul scop este acela de a reduce impactul acestor investitii asupra mediului si de a conserva biodiversitatea zonelor umede.
In al doilea rand, trebuie sa ne asiguram ca, dupa ce un teritoriu devine sit Ramsar, el este protejat cu adevarat. Mereu vor fi probleme atunci cand se descopera resurse noi sau sunt aprobate proiecte in zonele umede. Atunci apar discutii la nivel international, pentru a vedea cum Ramsar poate ajuta.
Jurnalul National: Mai exact, cum poate Ramsar interveni?
James E. Leape: In primul rand se formeaza comitete internationale care vin sa supravegheze situatia la fata locului, sa colecteze informatii despre cum este afectat mediul. Lucrul cel mai important este expunerea internationala pe care o capata proiectul, iar prin aceasta presiune Guvernele sunt cointeresate sa respecte politicile de mediu asumate si sa protejeze zonele umede.
Citește pe Antena3.ro
Jurnalul National: Pana la urma e doar o chestiune politica?
James E. Leape: Totul se rezuma la politica, dar oamenii politici trebuie sa gaseasca solutii care sa functioneze pe termen lung. Este si in intresul lor ca acest lucru sa se intample. In Romania, campania 'Salvati padurile virgine“ este un exemplu de succes care a aratat ca impreuna putem reusi. ONG-urile, bucuandu-se de spijinul populatiei, dar si al presei, au adus in atentia politicienilor un subiect de importanta majora, care va face ca resursele sa fie protejate. In fiecare tara, politicieni sunt supusi la presiuni ba din partea celor care vor sa taie copacii, ba din partea companiilor care vor sa extraga gaze sau petrol. Parte a datoriei noastre este aceea de a fi siguri ca publicul este informat, ca populatia stie care sunt drepturile sale, iar politicienii tin cont de aceste drepturi, si nu doar de interesele unor anumite grupuri de investitori.
Jurnalul National: Romania a devenit parte a Coridorului Verde al Dunarii Inferioare. Ce s-a intamplat in acesti 12 ani?
James E. Leape: Au avut loc o serie de pasi importanti in administrarea zonelor umede. O sa il las pe colegul meu Magor Csibi, directorul WWF Romania, sa va dea mai multe informatii.
Magor Csibi: Coridorul Verde este unul dintre cele mai importante proiecte ale WWF in zona. Romania a fost unul dintre primele state care a decis interzicerea pescuitului de sturion, iar incepand de anul trecut, Bulgaria s-a alaturat demersului nostru, astfel incat ambele maluri ale Dunarii sunt protejate. Acum doua saptamani am avut o discutie la Ministerul Mediului si am convenit sa se puna in practica proiectul WWF de administarare al Bazinului Dunarii. WWF va avea acces intr-una dintre zonele Deltei care are in prezent probleme cu inundatiile. Vom pune in practica un proiect atat in interesul mediului, cat si al comunitatii locale: asta inseamna renaturalizarea zonei, redarea biodiversitatii inclusiv prin inundarea unor areale. In acest fel vrem sa demonstram ca exista solutii atat pentru cresterea economica a zonei, cat si pentru evitarea inundatiilor, deoarece zonele umede retin apa, si, decat sa ne luptam cu raul, mai bine il lasam sa isi urmeze cursul natural.
James E. Leape: Ceea ce vedem acum este o recunoaste a faptului ca schimbarile climatice pot fi administrate. Vedem cum seceta se extinde pe arii largi si este urmata de inundatii. Tocmai de aceea administrarea zonelor umede poate sa fie o solutie mult mai buna decat construirea de diguri si baraje. In urma cu o suta de ani am construit aceste diguri si baraje sa amenajam raurile, crezand ca putem controla apele, dar am ajuns sa distrugem habitatul multor specii si sa afectam cursul natural al apelor. Acum avem probleme mari cu seceta si cu inundatiile.
Jurnalul National: Microhidrocentralele sunt un subiect fierbinte al zilei, productia de energie verde fiind incurajata de UE. Interventia asupra raurilor are insa un efect important asupra mediului, in unele cazuri chiar brutal. Ce poate fi facut?
James E. Leape.: Trebuie sa acceptam faptul ca resursele fosile se vor epuiza, iar nevoile energetice ale omenirii trebuie asigurate cumva. Din punctul meu de vedere trebuie sa avem o abordare inteligenta a acestor proiecte de microhidrocentrale. E important sa stabilim locatia acestora si sa nu impanzim raurile de baraje care sa distruga reteaua hidrografica. Trebuie identificate rauri care sunt importante si pe al caror curs sa nu se intervina. Nu trebuie sa reluam greselile din trecut, cand s-au construit baraje fara a se tine cont de protejarea biodiversitatii zonei, de pasarile migratoare sau de conservarea ecosistemului in care se intervenea.
Jurnalul National: Si totusi, cum impacam nevoia aceasta de dezvoltare cu cea de protectie a mediului?
James E. Leape: Conservarea resurselor naturale este cea mai buna cale de dezvoltare. In primul rand trebuie sa invatam din experienta ultimelor secole: padurile si apele sanatoare sunt baza unei economii solide si depindem de ele mai mult decat am crezut. In al doilea rand, Romania are o resursa de o valoare inestimabila. Romania are paduri virgine, paduri pe care restul europenilor le cred disparute de mult de pe continent. Cand spunem Europa, ne gandim la marile orase, la ferme agricole, nu la natura salbatica, neatinsa de oameni. Iar Romania are toate aceste bogatii, pe care trebuie sa le protejeze si in acelasi timp sa le valorifice din punct de vedere turistic. Majoritatea europenilor presupun ca trebuie sa mearga pana in Africa pentru a vedea natura salbatica. Iar voi aveti toate aceste lucruri aici, neatinse.
Jurnalul National: O serie de investitori au planuri de dezvoltare a acestor zone: drumuri in varf de munte care trec prin situri Natura 2000, cabane si hoteluri construite in parcuri naturale. Iar toate aceste agresiuni asupra mediului se intampla desi zonele respective sunt protejate de legislatia europeana. Ce este de facut?
James E. Leape: Aceasta situatie trebuie schimbata, fie ca vorbim despre constructiile ilegale, despre furturile de lemn sau despre braconaj si pescuit ilegal. Trebuie sa ne asiguram ca exista sprijin politic pentru ca dezvoltarea pe termen lung a acestei tari sa se bazeze pe natura unica pe care o aveti aici. Aceasta a fost si o parte a campaniei 'Salvati padurile virgine“. Daca pierdeti aceste bogatii, este o pierdere definitiva! Aveti acum o resursa inimaginabila de peste 300.000 de hectare de paduri virgine, iar colegii mei din Romania mi-au zis ca intr-o singura zi au identificat 22 de ursi salbatici in aceste paduri. Nu le distrugeti! Oamenii merg in zone protejate, tocmai pentru specificul lor. Nu vor sa ajunga acolo cu masina sau sa stea intr-un hotel de 4-5 stele.
Jurnalul National: La alegerile locale, politicienii au promis pescuit fara control, constructii fara autorizatie, vanatoare in Delta, drumuri asfaltate in creierii muntilor. Ce facem cu promisiunile politicienilor, care sunt foarte atractive pentru populatie, dar extrem de nocive pentru mediu?
James E. Leape: O sa va raspund la nivel global, pentru ca nu cunosc prea bine situatia din Romania. In astfel de situatii este rolul ONG-urilor si al presei sa intervina. Trebuie sa avem grija de rauri, paduri si munti, depindem de conservarea resurselor naturale. Politicienii sunt supusi presiunilor venite din partea celor care au interese pe termen scurt si care vor sa obtina un profit rapid. E randul societatii civile sa intervina si sa le aduca aminte politicienilor ca nu trebuie sa gandeasca doar pe termen scurt. Nu exista o formula magica, ce sa se poata aplica peste tot. Dar trebuie sa ii convingem pe oameni ca au puterea de a schimba locurile.
Magor Csibi: Exista si exemple pozitive totusi. In timpul campaniei electorale, Parlamentul a discutat Codul Forestier intr-o forma care ar fi distrus padurile. Prin presiunea ONG-urilor am reusit nu doar oprirea codului, ci am convins Ministerul Mediului a accepte amendamentele WWF si am obtinut promisiunea ca in octombrie Codul Forestier sa fie adoptat cu aceste amendamente. Asa ca nu e important ce promit politicienii la nivel local in perioada alegerilor, atata vreme cat la nivel legislativ lucurile intra pe fagasul normal.
Jurnalul National: Nu toate ONG-urile au forta WWF de a se face auzite la nivel guvernamental…
Magor Csibi: De aceea spunem ca sprijinul oamenilor este foarte important, dar si rolul presei este determinant in a face aceste voci sa se auda. Ajutorul Jurnalului National in campania Salvati padurile verzi a fost important si impreuna am reusit sa adunam peste 100.000 de semnaturi pe petitia nostra. Impreuna putem reusi!
