Seria de articole referitoare la de-claratiile de avere ale procurorilor si magistratilor s-a incheiat. Momen-tan. Si nu oricum. Consiliul Superior al Magistraturii a demarat deja cateva verificari, legate numai de deontologia magistratilor. Rezultatele acestor verificari vor fi facute public.

Declaratiile de avere ale judecatorilor si procurorilor au atras inspectorii CSM. Jurnalul National v-a purtat timp de cateva zile intr-o aventura uimitoare in lumea declaratiilor de avere ale magistratilor. Acest demers jurnalistic nu a ramas fara reactie din partea celor implicati.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat, in urma primului articol din seria "Pusculita magistratilor", dispunand efectuarea de catre Inspectia Judiciara a unor verificari in ceea ce priveste deontologia magistratilor. "Inspectia Judiciara va face verificari care vor fi transmise analizei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii - CSM, care, dupa adoptarea unui punct de vedere relativ la constatarile Inspectiei Judiciare, va face public continutul notei. CSM nu are atributii, conform legii, de a verifica veridicitatea declaratiilor de avere, institutia trebuind doar sa asigure preluarea acestor declaratii, eliberarea unei dovezi magistratului care a depus-o si publicarea pe site-ul institutiei", a aratat judecatorul Cecilia Morariu, purtatorul de cuvant al Consiliului.

Lacune. In legea pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si control si a functionarilor publici, la art. 6 se mentioneaza ca: "Neactualizarea declaratiei de avere, din motive imputabile, pana la data de 31 decembrie a fiecarui an, in situatia dobandirii unor bunuri (...), sau nedepunerea unei noi declaratii in termen de 15 zile de la incetarea activitatii ori, dupa caz, de la expirarea celor patru ani de la ultima declaratie conduce la declansarea din oficiu a procedurii de control". In cazul magistratilor, situatia e putin complicata. Guvernul Romaniei a adoptat in 2005 Hotararea de Guvern 232, prin care s-a aprobat Strategia de reforma a sistemului judiciar pentru perioada 2005-2007, dar si Planul de actiune pentru implementarea acestei strategii. Planul de actiune este structurat, ca orice plan, pe capitole. Capitolul 11, Prevenirea si combaterea coruptiei din sistemul judiciar, ne arata la aliniatul 1, denumit Asigurarea transparentei in exercitarea functiei de magistrat si prevenirea coruptiei, ca Ministerul Justitiei avea exclusiv sarcina de "a desemna un organism abilitat sa verifice declaratiile de avere, declaratiile de interese si starile de incompatibilitate". Toate acestea urmau sa se faca, inca din 2005, din bugetul Justitiei printr-un proiect de act normativ care urma sa fie supus dezbaterii publice si aprobat de Guvern. Nu s-a intamplat nimic, din moment ce am reusit sa va incantam cu cateva perle din declaratiile de avere ale magistratilor.

Un drept la replica plin de invataminte

"Subsemnata Silvia Iosa, judecator la Judecatoria Aiud, am constatat cu stupoare faptul ca in cotidianul «Jurnalul National», editia din 16 decembrie 2006, in articolul intitulata «Afaceri - Pusculita magistratilor», se fac la adresa mea afirmatiile ca «firmele familiei au fost botezate Q 1 si Midas Prod Impex… conform declaratiei de avere, familia detine 99.9% din Q 1... doamna judecator a imprumutat firma sotului cu 1,26 miliarde ROL». Subsemnata nu am calitatea de asociat in societatile sus mentionate si nu am imprumutat niciodata aceste societati cu nici o suma de bani. Intrucat afirmatiile din acest articol sunt de natura a-mi pata reputatia profesionala si morala, de care ma bucur, va solicit sa publicati integral, dreptul meu la replica, in vederea informarii corecte a opiniei publice. Pe viitor va sugerez sa consultati persoanele al caror nume urmeaza a-l denigra in paginile cotidianului dumneavoastra, in virtutea deontologiei profesionale pe care trebuie sa o respectati, in calitate de jurnalisti profesionisti."

Cum acest drept la replica nu il viza numai pe autorul articolului, ci toata redactia, a fost atentionat Consiliul Superior al Magistraturii, cu atat mai mult cu cat magistratul incepuse sa faca afirmatii referitoare la profesionalismul ziaristilor de la Jurnalul National. Ieri, judecatoarea a trimis o precizare in care, practic, isi cere scuze: "Subsemnata Iosa Silvia, judecator in cadrul Judecatoriei Aiud, jud. Alba, precizez urmatoarele: Mentiunile inscrise in Cap IV pct 2 al declaratiei mele de avere, privind «persoana care este asociat sau actionar» sunt referitoare la sotul meu Iosa Petru Florin, dat fiind faptul ca prin notiunea de familie se intelege sotul sau sotia si copii aflati in intretinere".

Urmeaza o explicatie privind firmele sotului, dupa care: "In ce priveste suma de 126.280 lei RON, aceasta suma este inscrisa in contul nr. 455 al SC Q1 Auto SRL, la data de 31.12.2005 si reprezinta suma totala cu care asociatul Iosa Petru Florin, in calitate de persoana fizica, a imprumutat aceasta societate, pe parcursul anului 2005, in perioada intre 14.01.2005 - 1.10.2005. Precizez ca subsemnata nu am imprumutat aceasta societate cu suma de bani mai sus mentionata, in calitate de magistrat, intrucat nu am aceasta calitate decat din decembrie 2005. Intrucat declaratia de avere trebuie sa reflecte datele privind activele si datoriile pe care titularul declaratiei le detine impreuna cu familia, am interpretat pct. 2 al cap IV din cuprinsul declaratiei, in sensul ca trebuie sa includa toate activele si datoriile detinute atat de mine personal cat si de catre sotul meu si impreuna. Prin solicitarea mea de a fi publicat «dreptul la replica» nu am intentionat sa aduc atingere imaginii publice de care se bucura cotidianul Jurnalul National, ci doar am dorit sa subliniez, ca mentiunile din cuprisul declaratiei mele de avere sunt reale, insa atunci cand au fost redate si interpretate, intr-un mod nefericit, ceea ce nu s-ar fi intamplat daca as fi fost anterior consultata".

Publicam dreptul la replica si precizarea, insa va invitam sa cititi ceea ce doamna judecator Iosa a completat declaratia de avere. Mai grav este faptul ca magistratul de la Aiud nu face diferenta intre "imprumut acordat in nume personal" si ceea ce sotul intreprinde.

Un punct de vedere. Intrebat despre situatia in care un magistrat considera ca jurnalistii denigreaza daca arata public ca nu stie sa isi completeze declaratia de avere, presedintele CSM, judecator Iulian Galca, a spus: "Sunt de acord cu dumneavoastra ca, daca s-au facut generalizari din partea unui judecator, este de nepermis acest lucru. Nu se poate face o generalizare, cine o face ori nu este foarte bine cantonat pe problema respectiva, ori vrea sa scape de o problema care il preseaza pe el. Toti cei care vor sa-si gaseasca scuze generalizeaza imediat, nu concretizeaza. Acel magistrat este neprofesionist daca a facut acest lucru".

Purtatorul de cuvant al CSM, judecator Cecilia Morariu, a precizat ca: "Dreptul la replica apartine, conform codului deontologic, magistratului care considera ca prin continutul articolului s-a adus atingere reputatiei sale. Exista, conform prevederilor art. 30 din Legea 317/2004, posibilitatea formularii unei cereri de aparare a reputatiei, articol de care s-a prevalat doamna judecator Silvia Iosa. In cursul zilei de astazi, doamna judecator a formulat o precizare care a fost transmisa catre mass-media, dar si purtatorilor de cuvant de la instantele si parchetele din toata tara".

Milionar

Familia Stanciulescu isi desfasoara activitatea la Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges. Dansul, procuror. Dansa, grefier. La un salariu cumulat de aproape 40 de milioane lunar, familia este destul de instarita: cinci hectare de padure, opt de teren arabil, doua intravilan, doua case. SC Electronics SRL din Ramnicu-Valcea a avut onoarea sa cumpere de la procuror unul dintre terenuri, nu se mentioneaza care, cu 100.000 de euro. La 14 aprilie 2005, familia procuror-grefier avea actiuni de aproape 8 miliarde de lei vechi, care s-au subtiat vizibil pana in octombrie 2006. In compensatie, familia Stanciulescu mai da si bani pentru ca trebuie sa achite datorii la banca de 37.000 de euro. Mihai Diculescu are de returnat procurorului 1,5 miliarde. Ianuarie 2006. Au aparut cateva modificari, terenul vandut firmei SC Electronics SRL din Ramnicu-Valcea sarind din schema, prea batea la ochi. Familia Stanciulescu nu a prosperat nici la capitolul actiuni, care abia mai aduceau sase miliarde de lei vechi. In compensatie, se poate observa ca procurorul trebuie sa recupereze niscaiva aur confiscat, aflat inca in seifurile Bancii Nationale. Bomba vine abia la urma, cand procurorul Stanciulescu ne instiinteaza ca trebuie sa primeasca o patrime din averea fratilor D. si G. Badescu din Valcea, estimata de domnia sa la 35 de milioane de euro, avere ce urmeaza a fi restituita in baza legilor proprietatii. Si tot o patrime mai trebuie sa ia din 1.500 de drepturi din Obstea Olanesti. Spre sfarsitul acestui an, actiunile de la diferite firme au disparut, procurorul nu lasa de inteles ce anume s-a intamplat cu ele. De la opt miliarde, abia daca mai are vreo trei, si nici sotia nu mai primeste salariul de grefier. Interesant. Iosif Scwachohfer apara legea la Parchetul de pe langa Judecatoria Gherla. Si-a tras un credit la Imocredit SA, o firma din portofoliul Imofinance, pastorita de Iosif Pop, fost presedinte al Bancii Transilvania, cercetat in 2003 de PNA pentru spalare de bani. Scwachohfer nu e singurul magistrat clujean aflat in relatii cu Imocredit: "Ce pot sa spun? Noi am apelat la aceasta institutie de credit in conditii pe care le-am apreciat absolut legale. Nu am vazut nici un impediment. Nu am avut niciodata vreo tangenta directa sau prin intermediari cu aceasta persoana, nici profesional, nici personal. Nu am avut in vedere ce persoana are firma". In timp ce unii iau bani, altii chiar reusesc sa ofere. Pe imprumut. Este si cazul Magdalenei Spataru de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, care a ajutat pe cineva cu un imprumut de 100.000 de euro. E bine ca mai sunt si oameni care ajuta, dar doamna Magdalena nu are alte venituri, conform declaratiei, decat salariul. Si tot din acest salariu s-au mai adunat trei case, un jeep si ceva bijuterii. Sotul este cel mai probabil casnic, din moment ce nu are venituri.