La Sibiu s-a cântat tradiţional, pe sufletul românului

Muzicanţi vestiţi, din toate colţurile ţării, s-au adunat la Muzeul din Dumbravă.

Taraful din Greceşti, taraful şi fanfara Şezătoarea din Bucovina, nea Costină, lăutarul din Cezieni, fanfara din Dârvari  Mambo Siria, lăutari din Gorj, grupul Iza, Florina Matei şi muzicanţi din Harghita taraful din Gălăuţaş, comunitatea din Vinerea-Alba, taraful din Sângeorz Băi. Maestrul Grigore Leşe. Cu toţii şi-au dat întâlnire sâmbătă în lumea mi­nunată din Dumbrava Sibiului la Gala Festivalului Tarafuri şi fanfare.

Un vânt rece şi-a făcut apariţia în Sibiu vineri noapte, plimbând o sumedenie de nori mai mari ori mai mici. Zorii zilei de sâmbătă prevesteau o zi frumoasă, însorită, dar toamna care şi-a intrat în drepturi şi-a făcut simţită din plin prezenţa. În Dumbrava Sibiului era forfotă mare, încă de la primele ore ale dimineţii. Muzicanţi vestiţi, din toate colţurile ţării s-au adunat la Muzeul în aer liber să demonstreze încă o dată că folclorul este nepieritor, că ei n-au lăsat să se aştearnă vreo clipă colbul peste cântările străvechi şi s-au adunat în satul din Dumbravă la Gala Festivalului "Tarafuri şi fanfare" organizat de Jurnalul Naţional în cola­borare cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu. Localnicii, şi nu numai ei, au primit cu încântare invitaţia de a participa la un astfel de eveniment. Tarafurile şi fanfarele nu s-au prezentat direct la scenă, aşa cum se prezintă de obicei într-un festival. Muzicanţii au pornit pe aleile muzeului şi în câteva locuri s-au oprit şi s-au pus pe cântat. Au fost înconjuraţi, în scurt timp, de mulţi iubitori de muzică tradiţională. Alaiul de lăutari şi de sibieni s-a îndreptat apoi spre scenă unde petrecerea a debutat în acorduri arhaice, emoţionante. Au cântat, au depănat poveşti fascinante din vetrele satelor lor, aducând la lumină aspecte din viaţa lor de zi cu zi. Mai toţi se ocupă cu muncile câmpului, dar în acelaşi timp au grijă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la bătrânii lor. Deşi vântul n-a contenit iar dinspre Păltiniş s-au abătut nori ne­gri ce prevesteau o seară fur­tu­noasă, muzica a adus soarele pe feţele spectatorilor şi, ca prin minune, a alungat toţi norii de deasupra ora­şului. Amfitrionul manifestării, maes­trul Grigore Leşe a creat în Dum­bravă momente aparte, strunindu-i pe mu­zicanţi să cânte cu foc şi să po­vestească aşa cum doar ei o pot face. O sârbă oltenească, o bătută mol­dovenească, o învârtită din Tran­silvania, o doină din Gorj, strigături din Maramureş şi mult, mult joc. Au fost şi momente în care spectatorii au ascultat ne­clintiţi, cu lacrimi în ochi, cântece de jale, de înstrăinare, iar în secunda următoare geniul maestrului Gri­gore Leşe îi conducea într-o horă veselă. Cei prezenţi în lumea mi­nunată din Dumbravă au ascultat muzică, au dansat, dar au aflat şi tainele unor instrumente, unele dintre ele vechi de când lumea sau cel puţin... de când românii. Mai mult, au admirat culorile vii şi vesele de pe cos­tumele bucovinene, maramu­reşe­ne sau harghitene, apoi ochiul le-a fost liniştit de calmul inspirat de costumele celor din Alba sau au rămas înmărmuriţi ca în faţa unei perfecte opere de artă atunci când în Dum­bravă au intrat cei din satul Vinerea-Alba, femei şi bărbaţi, frumoşi şi somptuoşi. Vinerenii au adus cu ei "udeală" şi bucate, pite rumenite pe frunze de nuc, plăcinte, din care spectatorii, muzicanţii, ziariştii, orga­nizatorii au fost îmbiaţi să guste.

Udeală, pită, sârbe, hore, strigă­turi, voie bună şi... dintr-o dată Dumbrava a încremenit. Se auzea doar foşnetul frunzelor mângâiate de vânt şi susurul pârâiaşului din apropierea scenei. "Nu-i lumină nicări, Nu-i lumină nicări..." Vocea lui Grigore Leşe a fascinat publicul care a intrat în transă, a cântat şi s-a legănat o dată cu maestrul. Seara s-a încheieat cu un dar din partea fanfarei din Dârvari - Mambo Siria, care a ridicat din nou publicul la joc.

Evenimentul organizat de Jurnalul Naţional şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA a fost susţinut de Carpatica Asigurări şi Sinecon Sibiu.