Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asta, în cazul în care conținutul de tip deep fake nu este însoțit de un mesaj scris sau audio din care să rezulte că se prezintă ipostaze imaginare. Acesta sunt câteva dintre prevederile unei legi proaspăt ieșite din Senat, săptămâna aceasta, și care urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților imediat după ce aleșii se vor întoarce din vacanța parlamentară, în luna septembrie.
Legea are doi inițiatori celebri. Este vorba despre deputatul Eugen Bejinariu și despre senatorul Robert Cazanciuc, ambii de la Partidul Social Democrat. Aceștia explică demersul legislativ prin aceea că, odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a inteligenței artificiale, a tehnicilor de creare a realității virtuale și a avansului pe care îl înregistrează dezvoltarea instrumentelor tehnice, „este necesară și importantă intervenția legiuitorului pentru limitarea efectelor malițioase ale conținutului în imagini, în înregistrări audio și video”.
Cei doi parlamentari susțin că „specialiști în domeniu consideră că deep fake-ul este mult mai periculos și are un impact mult mai puternic decât știrile false cu care ne-am obișnuit în ultimii ani, deoarece fenomenul cuprinde toate elementele unui produs de media, respectiv text, fotografie, video și audio”. „Imaginile, înregistrările audio și video de tip deep fake (Fals Server) pot cauza prejudicii enorme atât în ceea ce privește imaginea, reputația sau demnitatea unei persoane, cât și asupra unor organizații publice, private sau chiar instituții ale statului. Realizarea și distribuirea unor imagini, înregistrări audio sau video de tip deep fake pot prejudicia, în funcție de conținutul lor și de contextul în care sunt gestionate, inclusiv interesul social, politic sau de securitate națională a României, pot să erodeze încrederea în instituții ale statului, pot aduce prejudicii de imagine unei persoane”, se arată în expunerea de motive.
România, nepregătită legislativ pentru un asemenea fenomen
Chiar dacă deep fake-urile pot părea inofensive, în realitate acestea pot avea efecte negative de lungă durată, arată cei doi inițiatori. „Această tehnologie a evoluat pentru a fi din ce în ce mai convingătoare și disponibilă publicului, permițând totodată perturbarea industriilor de media, divertisment și, în ultimul timp, a putut duce și la fraudă financiară considerabilă. SUA și unele state europene au încercat prin măsuri legislative limitarea acestui fenomen. În legislația românească nu există nicio dispoziție legală care să îngrădească realizarea și difuzarea în scop malițios a unor imagini, înregistrări audio sau video concepute cu ajutorul inteligenței artificiale sau a tehnicilor de augmentare a realității, precum și activitatea în domeniul artistic, al creației de publicitate și de marketing a unor reclame ce utilizează aceste tehnologii”, mai precizează inițiatorii.
Deep fake-ul reprezintă conținutul video sau audio creat cu ajutorul inteligenței artificiale care lasă aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pe care, în realitate, respectiva persoană nici nu le-a spus, nici nu le-a făcut
Conținutul nesemnalat ca fiind imaginar va fi blocat
Potrivit proiectului de lege inițiat, el reglementează difuzarea oricărui conținut vizual sau audio generat sau manipulat prin utilizarea tehnologiei, în contextul fenomenului deep fake, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice cu privire la autenticitatea mesajului transmis. Prin legea propusă, deep fake este definit ca orice conținut falsificat de tip imagine, audio sau video, realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, a realității virtuale, a realității augmentate sau al altor mijloace.
„Distribuirea pe internet și/sau difuzarea în mass-media de conținut tip deep fake sunt interzise, dacă nu sunt însoțite de un avertisment redat pe cel puțin 10% din suprafața expunerii și pe toată durata difuzării respectivului conținut vizual sau de un mesaj sonor la începutul și la finalul conținutului audio: «Acest material conține ipostaze imaginare»”, prevede proiectul de lege.
Verificarea respectării sau încălcării acestor prevederi revine Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), care poate colabora cu Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Informatică - ICI București.
Prima încălcare a obligației de a reda mesajul cu privire la caracterul imaginar al difuzărilor de tip deep fake urmează să fie sancționată cu amendă cuprinsă între 10.000 de lei și 100.000 de lei, iar a doua astfel de încălcare va fi amendată cu 20.000 de lei până la 200.000 de lei. Mai mult, CNA va putea dispune, prin decizie, oprirea de la difuzarea în mass-media a conținutului de tip deep fake neînsoțit de avertismentul sau de mesajul sonor și poate obliga autorul conținutului să îl elimine.
Senatul a trecut legea foarte rapid. Camera o va analiza după vacanța parlamentară
Proiectul a primit avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social, a Consiliului Legislativ, a Consiliului Național al Audiovizualului și a Consiliului Superior al Magistraturii. Inițial, legea a intrat în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată.
Aici, Comisia Juridică a emis, la data de 20 iunie 2023, un raport de admitere, cu mai multe amendamente admise. Același lucru l-a făcut și Comisia pentru Comunicații. La data de 26 iunie, proiectul a intrat la vot în Plenul Senatului, unde, din cei 105 parlamentari prezenți, 77 au votat pentru adoptarea acestui act normativ. Este vorba despre 31 senatori PNL, 40 de senatori PSD, 5 senatori UDMR și un senator neafiliat.
Împotriva legii au votat toți cei 15 senatori USR aflați în sală, dar și doi senatori neafiliați, printre care și fosta senatoare AUR Rodica Boancă. Cei zece parlamentari AUR s-au abținut de la vot.
Pe 28 iunie, proiectul adoptat de Senat a ajuns la Camera Deputaților, care este și forul decizional. Comisia pentru Cultură și Comisia pentru Tehnologia Informațiilor trebuie să depună raportul final până pe data de 14 septembrie, la revenirea aleșilor din vacanța parlamentară.
