Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar dacă au mâncat bătaie sau au fost arestați abuziv în acea perioadă nu pot beneficia de despăgubirile propuse, dacă se constată, printre altele, că au fost, înainte de Revoluție, militari (cu grade și funcții) sau lucrători ai Securității și Miliției. O altă categorie exclusă de la reparații este cea a membrilor Consiliului Frontului Salvării Naționale. Culmea, din acest organism, înființat în 27 decembrie 1989, au făcut parte chiar protagoniști ai fenomenului „Piața Universității”, cum ar fi Ana Blandiana sau Doina Cornea. Mai mult, proiectul îi exclude și pe cei care, anterior, au obținut, pe cont propriu, despăgubiri prin decizii judecătorești. Iar constatarea calității de victimă a mineriadei din 1990 ar urma să fie decisă de o comisie înființată la nivelul unui secretariat de stat care se ocupă cu regimul comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.
Potrivit proiectului de lege, care a trecut, tacit, de Senatul României, „mineriada din 13-15 iunie 1990 a rămas în istoria României ca o pagină neagră, în care demonstrațiile pașnice de la București împotriva guvernului au fost suprimate cu brutalitate de forțele de ordine, cu ajutorul minerilor”. Iar actul normativ în discuție dorește să cinstească memoria victimelor, iar, în semn de gratitudine, să le acorde mai multe calități, cum ar fi aceea de „urmaș al persoanelor care au decedat în timpul mineriadei”, de „persoană care a fost rănită în timpul mineriadei”, de „persoană care a fost arestată ca urmare a participării la acțiunile din timpul mineriadei” sau de „persoană care a fost reținută ca urmare a participării la acțiunile din timpul mineriadei”.
Ei bine, deputatul PNL Florin Roman, care este inițiatorul proiectului de lege, dar și singurul susținător al acesteia, a introdus și interdicții. Astfel, există cinci categorii de persoane care nu pot beneficia de prevederile prezentei legi. Prima categorie se referă la „persoanele (care au una dintre calitățile prevăzute mai sus – n.red.) care au fost despăgubite de statul român, ca urmare a unei acțiuni în instanța de judecată”. Cea de-a doua categorie se referă la „persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate și poliție sau care au desfășurat activități de poliție politică”, dar și… „cei care au făcut parte din CFSN – Consiliul Frontului Salvării Naționale”.
Ai fost lovit la mineriadă, dar ai făcut parte din CFSN? Ghinion!
Practic, conform legii lui Florin Roman, nu pot beneficia de prevederile actului normativ pentru acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la București, din 13 – 15 iunie 1990, cei care au făcut parte din CFSN, organism al puterii de stat din România, constituit prin Decretul-Lege nr. 2, la data de 27 decembrie 1989, „ca urmare a legitimării juridice a organismului puterii revoluționare, cu același nume, care a funcționat între 22 și 27 decembrie 1989”.
Așadar, nu pot primi despăgubiri, în cazul în care au fost răniți, arestați sau reținuți, la mineriada din iunie 1990, nici urmașii celor care au decedat în urma acelor evenimente, dacă au fost membri CFSN.
Studiind arhivele momentului, aflăm că, spre exemplu, din CFSN au făcut parte, printre alții, Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu sau Ion Caramitru. Doina Cornea și Ana Blandiana au demisionat din CFSN în 23, respectiv 29 ianuarie 1990, și au susținut activ protestele care au avut loc în Piața Universității, proteste „reprimate cu brutalitate de forțele de ordine, cu ajutorul minerilor”.
Nici foștii militari sau milițieni nu primesc despăgubiri
Iar lucrurile nu se opresc aici. Cea de-a treia categorie care nu beneficiază de prevederile legii lui Florin Roman este cea a persoanelor „care au fost dovedite că, în perioada 1945-1989, au deținut cel puțin o demnitate sau o funcție de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau național ale PCR”. Dar nici persoanele care „sunt dovedite că, în perioada 1947-1989, au fost militari (cu grade și funcții) în structurile militarizate ale statului comunist și care au făcut parte din aparatul de represiune (securitate și miliție), precum și cele care au informat sau au folosit mijloace de informare în masă în scop de diversiune ori au acționat sub orice formă împotriva Revoluției Române din decembrie 1989, au emis ordine și dispoziții în favoarea menținerii structurilor fostului PCR și pentru apărarea dictatorului”.
Ultima categorie care nu ar urma să beneficieze de drepturile conferite de această lege vizează „persoanele care au fost declarate având calitatea de colaborator/ lucrător ai Securității, prin hotărâri definitive ale instanțelor de judecată”.
Toate aceste categorii de persoane care, chiar dacă ar fi putut fi rănite, arestate sau reținute în timpul mineriadei, nu vor primi despăgubiri propuse în acest proiect de lege.
Indemnizație lunară consistentă și gratuități în stațiuni sau la medicamente
Despre ce drepturi este vorba, totuși? Dacă o persoană dintre cele care au căzut victime în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990 a obținut certificatul care atestă una dintre calitățile de victimă prevăzută de acest act normativ, atunci ea va beneficia de o indemnizație viageră lunară egală cu 110 la sută din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferentă anului în care se face plata. Salariul mediu brut pe țară în 2023 este de 6.942 de lei. În proiectul de lege, se mai precizează faptul că „aceste drepturi nu sunt considerate venituri, nu se impozitează și nu afectează acordarea altor drepturi”. Prin urmare, nereținerea impozitului ar conduce la o indemnizație viageră lunară în cuantum de 4.854,3 lei.
Interesant este că proiectul prevede că aceste indemnizații sunt suportate de la bugetul de stat, respectiv al Ministerului Muncii, prin Casa Națională de Pensii și prin „celelalte case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații”. Ceea ce ar presupune că beneficiarul ar trebuit să fi lucrat la MApN, MAI sau alte servicii de informații, înainte sau după Revoluție. Asta, în condițiile în care, mai sus, legea arată că aceste persoane nu pot beneficia, dacă au activat înainte de 1989, de prevederile acestei legi.
Pe lângă aceste drepturi bănești, inițiatorul mai propune acordarea accesului gratuit la tratamente și medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament și unitățile din stațiunile balneoclimaterice aparținând MApN, Ministerului Sănătății și MAI. De asemenea, ar urma să beneficieze de acces gratuit la toate medicamentele, prin medicul de familie.
Atribuții date Secretariatului de Stat pentru cei care au luptat împotriva comunismului între 1945 și 1989
În expunerea de motive, deputatul liberal Florin Roman își justifică demersul, invocând că dosarul „Mineriadei”, instrumentat de Secția Parchetelor Militare, care are, la instanță, numărul 1752/1/2017, se află pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secție care „tergiversează finalizarea dosarului, iar victimele care mai trăiesc sunt în continuare grav prejudiciate”.
„În acest dosar, 1.389 de persoane au avut calitatea de părți vătămate. Din acestea, au decedat mai mult de 600, motiv pentru care se impune cu celeritate adoptarea unui act normativ care să creeze o minimă reparație morală și materială față de lezarea sau pierderea unor drepturi substanțiale”, mai susține Florin Roman în documentul citat.
Revenind la proiectul de lege în discuție, se mai precizează că dovada calității de victimă a mineriadei se face cu înscrisuri oficiale eliberate de autoritățile competente. Din aceste înscrisuri trebuie să rezulte privarea de libertate în locuri de deținere, pentru efectuarea de cercetări sau prin constrângere, internarea medicală ca urmare a loviturilor primite în timpul mineriadei sau certificatul de deces al celui care și-a pierdut viața în timpul mineriadei. Iar dosarul pentru obținerea calității de victimă a mineriadei se depune la o comisie special înființată în acest sens, din subordinea… Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 (SSRML).
CES atrage atenția asupra acestei anomalii
Acest Secretariat de Stat (SSRML) este o structură guvernamentală care are ca obiect de activitate reglementarea unor cu totul alte perioade istorice decât mineriada din 13-15 iunie 1990. Conform paginii oficiale a acestei instituții, SMPR se ocupă cu evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989, din timpul mișcării muncitorești anticomuniste de la Brașov din anul 1987 și cu protestele minerilor din Valea Jiului – Lupeni din anul 1977.
Acest lucru este remarcat și de Consiliul Economic și Social (CES) în avizul negativ pe care l-a remis în legătură cu acest proiect de lege. CES arată că „propunerea legislativă nu trebuie să intre în sfera de competență a SSMR, care are ca activitate o altă perioadă istorică a României”. De altfel, CES mai semnalează și faptul că „nu a fost stabilită natura și semnificația evenimentelor din 13-15 iunie 1990 și nici nu există o evaluare și o concluzie științifică a resorturilor care au determinat evenimentele, dar nici întinderea prejudiciilor cauzate. (…) Cele 1.389 de victime înregistrate în dosarul 47/P/2014 nu reprezintă totalitatea victimelor acelei mineriade. Despăgubirea și compensarea prejudiciilor cauzate acestor persoane va fi stabilită de instanța de judecată, pentru fiecare situație în parte. Nu se precizează nici sursa de finanțare și nici o estimare a valorii despăgubirilor ce vor fi acordate.
Posibile vicii de discriminare
La rândul său, Consiliul Legislativ, în avizul favorabil, dar cu observații și propuneri, îi atrage atenția lui Florin Roman că proiectul de lege poate genera discriminări serioase.
Astfel, se arată în acest aviz că „au existat mai multe evenimente violente la care au participat mineri și care s-au soldat cu victime”. Este vorba despre evenimente care au avut loc în perioada 28-29 ianuarie 1990, 18-19 februarie 1990, 24-28 septembrie 1991, 4-23 ianuarie 1999 sai 16-17 februarie 1999.
„Ca urmare, acordarea de despăgubiri doar victimelor mineriadei din 13-15 iunie 1990 ar putea fi considerată discriminare”, precizează Consiliul Legislativ.
Trecută tacit, pentru că a depășit termenul de adoptare, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților
Legea lui Florin Roman a primit, de asemenea, avize negative din partea comisiilor senatoriale pentru Buget, pentru Drepturile Omului și pentru Apărare. Au fost emise, totuși, avize favorabile din partea Comisiei Juridice, Comisiei pentru Sănătate și Comisiei pentru Administrație.
În lipsa raportului, la data de 13 februarie 2023, proiectul de lege a trecut, tacit, de Senat, ca urmare a depășirii termenului de adoptare prevăzut de articolul 75, alineat 2 din Constituția României.
În prezent, proiectul de lege a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional. Comisia pentru Muncă are termen să prezinte raportul final până pe data de 7 martie.
