Lista cu savanti in locul raportului de mediu

La insistentele Romaniei, sprijinite de Uniunea Europeana, SUA, Germania si zeci de organizatii ecologiste, Ucraina ne-a trimis un studiu legat de canalul-problema Bistroe. Un studiu care contine foarte multe nume de savanti ucraineni...

Programul a fost prea incarcat pe 24 august, ziua lor nationala. Parade, festivitati... Asa ca ucrainenii au decis ca inaugurarea canalului Bistroe sa aiba loc astazi. Asediati de guverne si zeci de organizatii internationale, vecinii nostri parca ar fi surzi. Cum sa renunte ei la Bistroe, la pro-priul canal navigabil Dunare-Marea Neagra? Si, mai ales, cum sa se plece tocmai acum in fata Romaniei, care solicita, decent, macar un studiu de impact al proiectului? Asta este situatia, Romania si Ucraina impart unul dintre cele mai frumoase si valoroase locuri din Europa, Delta Dunarii, rezervatie, monument al naturii, ce va avea de suferit enorm din cauza canalului Bistroe si a ambitiilor Kievului.

ACUZATII. "Dar de ce asa o ingrijorare?", intreaba ucrainenii ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. "Nu are nimeni nici un motiv sa fie ingrijorat din cauza pericolului ecologic pe care l-ar avea acest canal. Partea romana a umflat nejustificat aceasta problema, provocand nelinisti." Este reactia "diplomatica" a purtatorului de cuvant al Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe, Markian Lubkivski, la avertismentele trimise, in ultimele zile, de Romania, SUA, Uniunea Europeana.

Aceasta in contextul in care Comisia Europeana si-a exprimat ieri din nou "regretul profund" fata de anuntata deschidere pentru navigatie a primei parti a canalului Bistroe. Comisia subliniaza faptul ca traseul canalului trece printr-o zona protejata din Delta, inclusa in patrimoniul mondial al UNESCO.

STUDIU CU... NUME. Dupa apeluri insistente, Ucraina a remis Bucurestiului o noua documentatie referitoare la construirea canalului Bistroe, a doua. Si de aceasta data, apreciaza expertii romani in probleme de mediu, documentul vecinilor este incomplet. "Raportul are vreo 30 de pagini, din care una este coperta, una cuprinsul, iar pe alte doua sunt trecute numele unor savanti ucraineni, membri ai unor institute de cercetare si ai Academiei din Ucraina. Raportul este, in fapt, o completare a unei analize trimise in 2003 tot pe problema canalului Bistroe, insa pot sa va spun ca ambele documente sunt incomplete, incalcand astfel pana si prevederile legislatiei ucrainene, nemaivorbind de cea romaneasca si de cea europeana. Legile internationale prevad ca, in momentul in care intocmesti un astfel de raport, el trebuie sa contina o serie de date care nu se regasesc in analiza primita de la ucraineni. Raportul nu contine date privind impactul proiectului asupra faunei din Delta Dunarii, de exemplu", a declarat pentru Jurnalul National Ioan Jelev, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Ca raspuns la atitudinea autoritatilor ucrainene, partea romana este decisa sa solicite Comisiei internationale de la Espoo un studiu la elaborarea caruia sa participe atat experti independenti, cat si un expert roman. "Am fost intrebati de ce Romania nu a intocmit un raport in problema Bistroe. Raspunsul este foarte simplu: un asemenea gest contravine legislatiei internationale si, in al doilea rand, ar trebui sa avem toate detaliile situatiei tehnice, toate planurile proiectului, pe care, evident, nu le avem", a mai spus Ioan Jelev.

EXPERTII. Expertiza a fost realizata de 21 de experti ucraineni: noua specialisti in geografie, un expert in biologie, un expert in geologie-mineralogie, un expert in drept, un specialist in fizica-matematica, unul in agricultura, unul in stiinte tehnice, unul in geo-ecologie, un inginer, trei colaboratori stiintifici superiori si un lector superior. Ucrainenii au acordat jumatate de pagina "Impactului obiectivului expertizat".

CONTINUT

"Raportul are vreo 30 de pagini, din care una este coperta, una cuprinsul, iar pe alte doua sunt trecute numele unor savanti ucraineni, membri ai unor institute de cercetare si ai Academiei din Ucraina. (...) Raportul nu contine date privind impactul proiectului asupra faunei din Delta Dunarii, de exemplu" - Ioan Jelev, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

PIERDERI

Nesemnificative. Astfel au fost catalogate de catre Administratia Canalelor Navigabile (ACN) pierderile financiare rezultate in urma redirectionarii navelor sub pavilion ucrainean catre Bistroe. "Romania incaseaza 200.000 de euro anual din tranzitul pe canalul Dunare-Marea Neagra al celor aproape un milion de tone de marfuri ucrainene, navele acestei tari beneficiind de tarife preferentiale. Profitul net anual al ACN rezultat din taxele aplicate navelor ucrainene este de 20.000-30.000 de euro", a explicat pentru Mediafax directorul general al ACN, Gheorghe Nicolau.

LA SFAT

Tot astazi, dar la Bucuresti, presedintele Ion Iliescu va avea o sedinta cu premierul Adrian Nastase, ministrul de stat Ioan Talpes, cel de Externe, Mircea Geoana, seful Justitiei, Cristian Diaconescu, al Transporturilor, Miron Mitrea, ministrul Mediului, Speranta Ianculescu, si alti demnitari, la care va fi analizata problema canalului Bistroe. Pe de alta parte, ministrul Geoana le-a trimis ieri scrisori omologului sau din SUA si celui din Olanda, tara care asigura in prezent presedintia UE, responsabilului cu politica externa a Uniunii, Javier Solana, precum si directorului general al UNESCO, Koichiro Matsura. Geoana deplange faptul ca Ucraina a continuat proiectul ucrainean in pofida obiectiilor Romaniei si a luarilor de pozitie ale Comisiei Europene, statelor UE, SUA si organizatiilor internationale de mediu. Este greu de crezut insa ca cineva l-ar putea convinge pe presedintele ucrainean, Leonid Kucima, sa renunte la proiectul Bistroe.