Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Declaraţie de dragoste” a fost filmul care a deschis seria poveştilor de iubire dintre liceeni.
“Declaraţie de dragoste” a fost filmul care a deschis seria poveştilor de iubire dintre liceeni.
Lansat în 1985, producţia românească de succes i-a avut în rolurile principale pe Teodora Mareş, interpreta Ioanei Popa, şi pe actorul Adrian Păduraru, în film, jucând rolul lui Alexandru Bârsan.
Filmul a creat isterii şi pasiuni în rândurile adolescenţilor şi ale tinerilor, Ioana şi Alexandru au reprezentat întruchiparea unei iubiri copleşitoare, la care visau mulţi romantici, iar Teodora Mareş şi Adrian Păduraru au făcut victime printre fani, numeroşi tineri îndrăgostindu-se de cei doi. Mareş şi Păduraru primeau sute de scrisori. Erau declaraţiile de dragoste făcute unei “Declaraţii de dragoste”.
SĂRUTURILE. “Declaraţie” a fost atât pentru Teodora Mareş, cât şi pentru Adrian Păduraru, filmul care le-a adus, fiecăruia în parte, rolul principal. Păduraru chiar spunea, la un moment dat, că i-a prins bine celebritatea datorată rolului din filmul lui Corjos, pentru că n-a mai fost nevoit să lupte pentru ea. A fost prima şi ultima lor întâlnire pe ecran, dar şi-au jucat cu atâta convingere rolurile de îndrăgostiţi, încât lumea a crezut, la un moment dat, că-şi trăiau idila şi în viaţa de zi cu zi. Dezamăgitor pentru fani, acest lucru n-a fost deloc adevărat, Adrian Păduraru declarând, după 20 de ani, că nu s-a simţit nici un moment atras de partenera sa din film, spunând, pasiv, dar cu părere de rău, că nici măcar nu-şi mai aminteşte gustul săruturilor din film, ci doar pe-al pâinii pe care-o ciugulea în pauzele de filmare. Teodora Mareş spune, la rândul ei, că “au fost două sau trei săruturi. Chiar nu mai ţin minte”, prin urmare, nici una dintre secvenţele sensibile şi pline de tandreţe petrecute între cei doi, în film, n-a rămas în memoria lor.
Citește pe Antena3.ro
Aşa cum se întâmplă deseori, rolurile de succes se obţin întâmplător. Adrian Păduraru se afla la Buftea pentru a da proba pentru alte filme, însă a fost chemat şi pentru “Declaraţie de dragoste”, iar Corjos l-a găsit potrivit pentru ceea ce îşi dorea în film. Se ştia faptul că regizorul Nicolae Corjos trecea pe la fiecare examen de admitere şi îşi nota într-un carneţel toţi copiii care se înscriau la facultate şi, mai apoi, era interesat de cei care mai rămâneau după probele eliminatorii. Pe Teodora Mareş a remarcat-o prin Institutul de Teatru şi imediat a chemat-o şi pe ea să dea probă pentru rolul după care tânjeau sute de alte fete. Datorită Ioanei Popa, Teodora Mareş devenise iubită şi admirată de public, i se cereau autografe pe stradă şi… avea 22 de ani.
SCRISORI. După ce filmul a rulat la cinematografe şi a atras mii de admiratori, protagoniştii au început să fie asaltaţi de atenţia fanilor. Amândoi primeau invitaţii în oraş, găleţi de flori şi mii de scrisori care mai de care mai pasionale şi chiar cereri în căsătorie. Din păcate pentru expeditorii lor, Teodora şi Adrian n-au răspuns grămezilor de scrisori care veneau în atenţia lor. Adrian Păduraru a acceptat, o singură dată, să se întâlnească cu una dintre amorezatele care i-au scris, domnişoara cu pricina fiind din Vâlcea. “Era o fată tânără, blondă, drăguţă şi realmente era îndrăgostită”. Dar, aşa cum spunea el, întâlnirea cu admiratoarea n-a durat decât jumătate de oră. Teodora Mareş a păstrat, de-a lungul timpului, câteva din scrisorile care i-au părut a fi mai speciale, însă n-a dat curs, niciodată, vreunei invitaţii în oraş venită din partea fanilor.
