Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CCR a fost sesizată, încă din anul 2019, de către Curtea de Apel Oradea, la solicitarea DIICOT Oradea, într-un dosar trimis în judecată de această structură teritorială. Procurorii considerau că vechimea instituită, care era majorată cu doi ani față de vechea reglementare, încalcă prevederile constituționale.
Secția Penală a Curții de Apel Oradea a sesizat, în 24 aprilie 2019, Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a articolului II punctul 1 și a articolului VII din OUG 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Excepția a fost ridicată de DIICOT – Serviciul teritorial Oradea, cu ocazia soluționării unei contestații împotriva unei încheieri penale pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți în materia măsurilor preventive. Asta, deoarece apărarea din acest dosar a invocat nulitatea absolută a participării la ședința de judecată a unui procuror, pe motiv că acesta nu respecta condițiile de vechime în funcție stabilite de lege.
DIICOT Oradea reclama că Guvernul nu a justificat existența situației extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată și că nu a motivat în cuprinsul OUG 92/2018 necesitatea reglementării, apreciind că un argument în acest sens este faptul că legea de organizare judiciară stabilea o condiție de vechime minimă de 8 ani, iar Guvernul a intervenit legislativ, stabilind o vechime de 10 ani.
Cei de la DNA, în aceeași situație
Ordonanța de Urgență criticată de cei de la DIICOT prevede că, la data intrării în vigoare a ei, vor rămâne în funcție doar procurorii care îndeplinesc noua vechime. Ceea ce, în opinia celor care au contestat actul normativ, sunt încălcate prevederile constituționale „deoarece se dispune aplicarea imediată de noi exigențe unor persoane care, la data ocupării posturilor în DIICOT, au îndeplinit condițiile legale”.
La trei ani de la acel moment, CCR face lumină în această situație și, într-o motivare pe mai multe pagini, arată că inițial, pentru a fi numit în funcţia de procuror în cadrul DNA sau al DIICOT, vechimea minimă necesară era de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător. Ulterior, s-a stabilit, pentru numirea în funcţia de procuror în cadrul DNA, o vechime necesară în funcţia de magistrat de 15 ani. Mai târziu, pentru a fi numit în funcţia de procuror la cele două parchete specializate, vechimea minimă necesară era de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător. Textele de lege menționate au fost modificate în 2018, în sensul că, pentru a fi numit în funcția de procuror la cele două parchete specializate în discuție, vechimea minimă necesară era de cel puțin 8 ani în funcția de judecător sau procuror, iar, ulterior, prin OUG 92/2018, vechimea minimă necesară pentru a fi numit în funcția de procuror la parchetele specializate a fost stabilită la cel puțin 10 ani în funcția de judecător sau procuror.
Curtea: Guvernul era obligat să reglementeze
Potrivit motivării citate, „Curtea constată că, prin modificările realizate începând cu anul 2018, legiuitorul a redimensionat vechimea minimă în funcție necesară pentru numirea în funcția de procuror în cadrul DNA și DIICOT în sens ascendent, în scopul de a reglementa o soluție legislativă unitară în raport cu vechimea minimă necesară pentru a promova la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu alte cuvinte, din moment ce DNA face parte din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci şi procurorii care funcţionează în cadrul acestei direcţii dobândesc grad profesional corespunzător cu acest nivel. Aşadar, reperul pentru reglementarea condiţiei de vechime necesare accederii la funcţia de procuror în cadrul direcţiilor specializate este cel stabilit pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât şi sub cel al temporalităţii sale (10 ani), astfel că în niciun caz standardul numirii în funcţie nu poate fi inferior celui al promovării în funcţie la nivelul antereferit”.
Astfel, în aceste condiții, CCR constată că cerința ca vechimea minimă necesară pentru a fi numit în funcţia de procuror în cadrul DNA sau DIICOT să reflecte poziţia constituţională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în structura Ministerului Public constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului.
Daniel Morar, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu au făcut opinie separată
Cu majoritatea a șase judecători, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de DIICOT Oradea și a constatat că atât articolul II, punctul 1, cât și articolul VII din Ordonanța de Urgență 92/2018 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Cu alte cuvinte, nu este nicio problemă din punct de vedere constituțional în legătură cu faptul că, pentru a activa ca procuror al DIICOT, este nevoie de o vechime de minimum zece ani în magistratură.
Decizia este, odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial al României, definitivă şi general obligatorie.
Așa cum precizam mai sus, decizia a fost luată cu majoritate de voturi, însă există și trei judecători care au opinat contrar. Este vorba despre ex-judecătorul CCR Daniel Morar, precum și de Livia Doina Stanciu și de Elena Simina Tănăsescu. Aceștia susțin, printr-o opinie separată comună, că „excepția de neconstituționalitate (...) trebuia admisă și trebuia constatat că prevederile menționate sunt neconstituționale”.
