Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform expunerii de motive, proiectul vrea „responsabilizarea organizațiilor non-guvernamentale pentru acțiunile introduse în justiție și limitarea, pentru viitor, a numărului acțiunilor cu rea-credință”. Noile reglementări propuse au stârnit însă nemulțumirea ONG-urilor, care au acuzat că li se îngrădește astfel dreptul de a sesiza ilegalitățile. Pe de altă parte, un amendament strecurat de Comisia juridică a Senatului obligă toate aceste organizații să-și transparentizeze veniturile și cheltuielile.
Propunerea legislativă a fost retrasă de la dezbaterile din plen ale Senatului, iar Comisia juridică a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele amendamente, și așteaptă în cadrul discuțiilor de mâine, unde au fost invitați să participe reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, punctele de vedere ale acestora și propuneri pentru modificarea ei. Inițiativa a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES), iar în punctul său de vedere transmis pe marginea proiectul, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reținut o serie de aspecte care ar îngrădi dreptul de exprimare. Astfel, una din problemele identificate de CSM este interzicerea ONG-urilor care au mai puțin de doi ani de la înființare să introducă acțiuni în justiție.
„De unde vin banii?”, întrebarea de care vor să scape ong-iștii
Unul dintre amendamentele adoptate de senatorii din Comisia juridică prevede că ONG-urilor au obligația înființării și păstrării unor registre care să evidențieze veniturile obținute din sponsorizări, precum și veniturile obținute din redirecționarea cotei de 3,5% din impozitul pe venit pentru anul fiscal anterior încheiat. Amendamentul, care a fost propus de senatorul Cristian Niculescu Tăgârlaș (PNL), care este, alături de senatorul Relu Fenechiu (PNL), unul dintre inițiatori, a fost motivat prin faptul că sponsorizările și veniturile obținute din redirecționarea unei cote din impozitul pe venit creează facilități fiscale acordate de statul român care generează dreptul de acces la informații de interes public. Pe de altă parte, inițiatorul a invocat și Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Transparentizarea veniturilor și a cheltuielilor
Potrivit completărilor aduse de membrii Comisiei juridice, registrele ar trebui să includă în mod obligatoriu numele persoanei care a sponsorizat asociația sau a redirecționat 3,5% din impozitul pe venit, cuantumul total al veniturilor astfel obținute și data încheierii fiecărui contract de sponsorizare. Fiind considerate informații de interes public, registrele trebuie publicate pe site-ul fiecărei organizații. De asemenea, ONG-urilor vor avea obligația să-și publice raportul de activitate în termen de trei luni de la încheierea anului calendaristic, fondurile publice primite și situațiile financiare anuale în Monitorul Oficial. Această prevedere va trebui respectată, indiferent dacă ele sunt declarate de utilitate publică sau nu. Această subliniere este importantă, pentru că un proiect asemănător a fost lansat și de deputata USR Cosette Chichirău, prin care vrea ca numai ONG de utilitate publică să-și declare veniturile. Această inițiativă a căzut la Senat și acum așteaptă votul Camerei Deputaților, care este for decizional.
Contestarea investițiilor, îngreunată
Pe de altă parte, ONG-urile ar putea fi obligate să depună o garanție în bani când vor contesta în instanță proiectele imobiliare sau de infrastructură. Garanția stabilită de inițiatori este de 1% din valoarea investiției, fără să depășească 50.000 de lei. Proiectul motivează această măsură prin necesitatea limitării numărul acțiunilor introduse în instanță cu rea credință și care conduc la blocarea unor investiții. Astfel de situații sunt foarte multe, în majoritatea cazurilor fiind invocate cauze de mediu. Dacă ONG-ul pierde procesul, cei din consiliul director răspund cu averile lor, fără nicio limită, iar dacă o asociație e dizolvată, inițiatorii nu mai ai dreptul să facă alta timp de 5 ani, mai propune inițiativa.
Declararea veniturilor, respinsă și în 2017
În anul 2017 s-a mai încercat adoptarea unei legi care să oblige organizațiile neguvernamentale să-și transparentizeze veniturile. La vremea respectivă, proiectul de lege inițiat de parlamentarii PSD Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae a fost adoptat tacit de Senat, dar a fost blocat la Camera Deputaților. Proiectul prevede că fundațiile și asociațiile sunt obligate să publice, la fiecare șase luni, o declarație detaliată de venituri și cheltuieli în care să fie menționată fiecare persoană care a dat bani respectivei fundații sau asociații și valoarea acestui venit. Dacă acest lucru nu se întâmplă la timp, ONG-ul respectiv își va opri imediat activitatea. Guvernul a dat un aviz negativ acestui proiect.
10 lilieci au blocat o autostradă
Unul din celebrele cazuri când intervenția ONG-urilor a blocat proiecte de infrastructură de interes național este cel referitor la construcția lotului de autostradă Lugoj - Deva. Construcția a fost blocată trei ani pentru că într-o peșteră de pe traseul ei se adăposteau câţiva lilieci protejaţi de lege. Reprezentanţii unui ONG ecologist au reclamat atunci că vibraţiile produse de utilajele care lucrează în acea zonă deranjau liliecii din peştera de tip tunel.
Mat la proiectul aurifer Rovina
Deși nu va folosi cianuri pentru exploatare, proiectul aurifer de la Rovina, din Munții Apuseni, cu zăcăminte estimate la peste 10 miliarde de dolari, nu poate începe din cauza unui ONG. Pentru a-l bloca, acesta a cumpărat mai multe proprietăți în zonă pe care nu vrea să le vândă investitorului. Activiștii de mediu dețin acum 23.000 de metri pătrați în zona unde ar urma să fie minele, astfel că investiția estimată la un miliard de dolari este blocată.
Fără lignit în plină iarnă
Activitatea Complexului Energetic Oltenia a fost perturbată o perioadă după ce Tribunalul București a decis anul trecut să-i suspende autorizația de mediu pentru cariera Roșia la cerea unui ONG de mediu. Compania energetică a reușit să câștige la Curtea de Apel București, fapt ce i-a permis să reia extragerea cărbunelui de aici, într-o perioadă în care țările europene cu rezerve de cărbune redeschideau exploatările, pe fondul crizei energetice.
Hidroelectrica, investiții lăsate în aer
Compania Hidroelectrica are mai multe proiecte blocate de ani, din cauza activiștilor de mediu care au cerut și obținut în justiție acest lucru pe motiv că ele se află în arii protejate. Problema este că aceste proiecte au fost începute acum 30-40 de ani, când zonele nu erau protejate, iar la blocarea lucrărilor ele erau aproape finalizate. Abia recent a fost inițiat un proiect care permite reluarea acestor lucrări începute în aceste zone. Per total, finalizarea lor ar asigura furnizarea a circa 2 TWh/an energie regenerabilă.
