x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Lumea pierdută a Vechii Europe

Lumea pierdută a Vechii Europe

de Carmen Anghel-Dobre    |    02 Oct 2010   •   00:00
Lumea pierdută a Vechii Europe

Atena urmează să fie cucerită! Din 6 octombrie ci­vilizaţiile Vechii Europe vor fi prezentate în cadrul expoziţiei internaţionale The Lost World of Old Europe the Danube Valley (Lumea pierdută a Vechii Europe Valea Dunării, 5000-3500 înainte de Hristos). Perioada neo-eneolitică. Astfel va putea fi descoperită povestea uneia din primele civilizaţii ale omenirii.



Expoziţia reprezintă un ambiţios proiect cultural realizat prin participarea a peste 20 de muzee din România, Bulgaria şi Republica Moldova, respectiv a Institute for the Study of the Ancient World al New York University şi Muzeul de Artă Cicladică - Atena, una dintre instituţiile muzeale greceşti de referinţă.
Această expoziţie constituie un moment deosebit de important în peisajul cultural al Greciei, fiind pentru a doua oară (după expoziţia de la Salonic din 1997) când un muzeu din această ţară găzduieşte într-un cadru prestigios piese arheologice preistorice excepţionale provenind din patrimoniul cultural naţional al României.

În cadrul expoziţiei sunt prezentate mai bine de 250 de piese arheologice cu o vechime de peste 6.000 de ani, descoperite de arheologi în aşezările şi necro­polele aşa-numitei civilizaţii a „Vechii Europe" (perioada neo-eneolitică).
Este al doilea eveniment expoziţional de acest fel în Grecia, cu prilejul căruia sunt expuse artefacte deosebit de valoroase, provenind în principal din pa­trimoniul cultural naţional al României. Organizată la sediul Muzeului de Artă Cicladică din capitala Greciei, expoziţia beneficiază de un loc de expunere cu deosebită vizibilitate şi impact cultural.

În acelaşi timp expoziţia constituie o premieră prin inedita asociere a bunurilor arheologice neolitice descoperite în spaţiul de la nord de Dunărea de Jos, cel al Peninsulei Balcanice şi cel al Vechii Elade. Toate acestea stau mărturie asupra civilizaţiilor preistorice care au înflorit cândva pe aceste meleaguri, leagăn al unora dintre primele civilizaţii ale continentului european.

Prima dată, expoziţia a fost prezentată la New York la sfârşitul anului trecut. A fost foarte bine receptată, iar presa americană a scris elogios despre ea, unul dintre articole apărând în New York Times, chiar de Ziua Naţională a României. Despre cum a ajuns această expoziţie la New York am aflăm de la Corina Borş, coordonator al Secţiei de Relaţii Publice a Muzeului Naţional de Istorie a României." Institutul de Cerce­tare al Universităţii din New York este interesat de schimburile culturale la mare distanţă. Expoziţia nu a fost gândită neapărat într-o perspectivă tradiţională a lumii vechi care ne este foarte cunoscută - Egiptul Antic, Orientul Apropiat, Grecia Antică, ci s-a dorit a fi un demers pentru descoperirea uneia dintre primele civilizaţii europene. Nu în ultimul rând, organizarea expoziţiei a fost posibilă datorită entuziasmului manifestat de toţi partenerii proiectului expoziţional."

A fost o încercare această expoziţie, de vreme ce ea a fost organizată nu numai pentru cunoscători, ci pentru un public mult mai larg „pentru că acolo au venit nu numai cei pasionaţi de istoria antică, dar şi designeri, artişti, mai spune Corina Borş. Nu trebuie să te axezi strict pe subiectul istoric, ci să reuşeşti să creezi o poveste atractivă pentru un public cât se poate de larg. Pentru noi a fost emoţionant să ştim că urmau să călătorească peste ocean două dintre cele mai emblematice, dar şi valoroase piese din patrimoniul cultural naţional al României - Gânditorul şi perechea sa."

După succesul de la New York, „Vechea Europă" a mers în Marea Britanie, la Oxford. Acum ea va putea fi admirată la Atena. Faţă de versiunile prezentate anterior la New York şi Oxford, în acest caz expoziţia oferă prilejul unei inedite perspective, atât pentru public cât şi pentru specialişti, fiind adăugată o secţiune complementară în care sunt expuse piese de excepţie, datând deopotrivă din perioada neo-eneolitică, obiecte aparţinând patrimoniului cultural naţional al Greciei. Cu ocazia organizării acestei expoziţii a existat şi prilejul publicării unui impresio­nant catalog, apărut în condiţii grafice excelente la Princeton University Press, una dintre cele mai prestigioase edituri academice din SUA.

Cu mult înainte ca vechile civilizaţii antice din zona Egiptului şi Mesopotamiei să fi atins un nivel simi­lar de dezvoltare, culturile neolitice din aria Vechii Europe oferă mărturii arheologice excepţionale, fiind caracterizate de sofisticate şi remarcabile expresii artistice şi spirituale.

O prezenţă excepţională între piesele expuse la New York, Oxford şi acum la Atena este aceea a uneia dintre cele mai faimoase statuete preistorice cunoscută drept „Gânditorul", figurină masculină de o uimi­toare modernitate descoperită, în urmă cu mai bine de jumătate de secol, la Cernavodă, în România. Expoziţia cuprinde o selecţie de prim rang a unor va­loroase bunuri de patrimoniu arheologic, respectiv ceramică pictată, figurine antropomorfe, podoabe de aur etc., toate acestea constituind uimitoare dovezi ale nivelului de dezvoltare atins de această primă mare civilizaţie a Europei. În cadrul primei mari civilizaţii a Vechii Europe sunt cunoscute cele mai vechi mărturii legate de exploatarea zăcămintelor de me­tale preţioase (aur, cupru) şi sare, cât şi referitoare la prelucrarea acestora, fapt ce demonstrează deţinerea unor importante cunoştinţe şi abilităţi. Deopotrivă, aceste resurse vor fi contribuit la dezvoltarea unor elaborate circuite de schimb la mare distanţă a acestor bunuri de prestigiu.

După cum aflăm de la dr. Dragomir Nicolae Popo­vici, curatorul general al expoziţiei din partea României şi şeful Secţiei Arheologie a MNIR, ceramica specifică marilor culturi ale acestei perioade - Boian, Cucuteni, Gumelniţa, Hamangia, Vădastra sau Vinşa - este caracterizată prin forme deosebite şi un decor geome­tric abundent, realizat în tehnici variate (pictare, incizare, încrustare etc.). Astfel, arta ceramicii neolitice dovedeşte - în egală măsură - cunoaşterea unor tehnici rafinate şi un excepţional simţ estetic, în fapt o uimitoare modernitate avant la lettre a civilizaţiilor preistorice ce au existat în zona danubiano-carpatică în urmă cu mai bine de şapte milenii.

Dezvoltată de-a lungul a peste un mileniu şi jumătate, civilizaţia Vechii Europe va dispărea relativ brusc, în jurul anului 3.500 a. Hr., cauza fiind pătrunderea în arealul danubiano-carpatic a populaţiilor indo-europene, originare din stepele răsăritene.


Temele expoziţiei
Expoziţia oferă ocazia publicului şi specialiştilor internaţionali să descopere evoluţia şi principalele artefacte caracteristice ale celor mai importante culturi neo-eneolitice dezvoltate în zona danubiano-carpatică (Boian, Cucuteni, Gumelniţa, Ha­man­gia, Vădastra sau Vinca), civilizaţii ce au cunoscut o ex­cep­ţională dezvoltare. Printr-o ciudată nedreptate, aceste ci­vilizaţii au rămas până astăzi relativ necunoscute majorităţii istoricilor şi arheologilor occidentali şi, bineînţeles, publicului. Pornind de la tematica formulată de dr. Dragomir Nicolae Popovici, discursul expoziţional este structurat pornind de la câteva teme cheie.

Figura umană în plastica neolitică- de la statuete în care fiinţa umană este foarte stilizată, adusă „în stadiu" de idee, până la figuri umane foarte bine conturate, cu detalii tulburătoare, care vorbesc despre o viaţă spirituală foarte dezvoltată. Bunurile de prestigiu. Case, gospodării şi comunităţi, totul foarte bine şi atent organizat, în concordanţă cu vremea şi vremurile, cu „ziduri de apărare" naturale - văi, ape , dealuri, păduri. Arta ceremonială ceramică şi simbolurile precursoare scrierii sunt alte teme ale expoziţiei.

×
Subiecte în articol: tentaţii