Oficialii romani incearca sa ii linisteasca pe investitorii straini, explicandu-le ca protestele erau de asteptat, avand in vedere masurile dure de ajustare adoptate de Guvern in perioada anterioara, dar ca nu vor fi crescute cheltuielile sociale, asa cum s-a intamplat in Romania in anii electorali precedenti.
'Acum sunt oameni in strada care protesteaza impotriva masurilor luate de Guvern, pentru ca au fost intr-adevar foarte dure. Era nevoie ca oamenii sa se elibereze de aceste tensiuni. Dar ce a fost mai rau a trecut, nu mai este nevoie de masuri suplimentare de ajustare. Pentru prima data in istoria Romaniei vom schimba mentalitatea din anii electorali si nu vor fi derapaje cu cheltuielile sociale', le-a spus secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Bogdan Dragoi, investitorilor prezenti la panelul privind Romania de la forumul regional Euromoney de la Viena.
El a aratat ca dincolo de angajamentul Guvernului privind mentinerea unor cheltuieli sociale in limitele bugetate exista alte cateva argumente de ordin legal care vor impiedica derapajele, precum regulile din Legea responsabilitatii sociale, care nu permit cresterea cheltuielilor cu sase luni inainte de alegeri si obliga autoritatile ca orice majorare de cheltuieli sa se regaseasca si intr-un surplus de venituri, ceea ce ar intra in conflict cu promisiunea Executivului de a nu mari taxele. 'Cel mai important argument ca nu vom creste cheltuielile sociale este, probabil, acordul de tip preventiv incheiat cu Fondul Monetar International si Comisia Eruopeana', a adaugat Dragoi, citat de Mediafax.
La randul sau, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a declarat, in afara discutiilor din programul seminarului, ca protestele din aceste zile sunt rezultatul unui amestec de nemultumiri in randul populatiei, unele legate de reforma in sanatate si altele referitoare la masurile dure de austeritate adoptate in ultimii ani de autoritati. 'Important este ca Romania sa nu fie perceputa ca o tara cu risc de stabilitate. Opiniile trebuie sa fie exprimate liber, dar fara violente, care ar putea sugera o instabilitate interna', a mai spus Popa.
Dragoi a mai spus ca Romania se va finanta la extern de pe piata americana, intrucat bancile europene, principalii cumparatori de obligatiuni in euro, se confrunta cu presiuni legate de noile cerinte de capital.
Ne imprumutam 30.000 de euro pe minut
Pentru a functiona normal, Romania trebuie sa se imprumute cu 16 miliarde de euro in 2012. Si asta pentru ca tara noastra trebuie sa acopere deficitul bugetar de 2,5 miliarde de euro, dar mai ales pentru a plati dobanzile corespunzatoare datoriilor facute pana acum si ajunse la scadenta in valoare de 13,5 miliarde de euro. Un calcul simplu arata ca Romania se va imprumuta cu peste 30.000 de euro pe minut si ca fiecare roman este imprumutat cu 800 de euro, in contul statului. Fara acesti bani, statul nu va mai putea plati pensiile, salariile bugetarilor, medicamentele compensate etc.
De unde va lua banii, in plina criza a datoriilor suverane? De la bancile din Romania, prin titluri de stat, si din afara tarii, daca Romania va reusi sa iasa pe pietele externe de capital. Ministerul de Finante trebuie sa faca rost de 11,2 miliarde de lei, echivalentul a circa 2,5 miliarde de euro, bani care vor fi folositi numai pentru finantarea deficitului bugetar.