Când valurile Dunării dansau în ritmurile muzicii balcanice, am tras cu ochiul la filme de bună calitate şi am gustat din bucate fără egal.
Început de septembrie. Prima ediţie a Festivalului degustătorilor de film şi artă culinară, ediţia Balcanii. Ajunsă pe malul Dunării, în Portul Cultural Cetate, alături de actori, regizori, producători şi cinefili, m-am bucurat de producţii cinematografice din România, Serbia, Croaţia, Grecia, Turcia, Bulgaria, Macedonia şi Albania. Şi asta nu a fost tot: muzica balcanică şi arta culinară din toate aceste ţări s-au îmbinat perfect.
În ziua dedicată Serbiei, bucătari de la Taverna Sârbului, din Drobeta-Turnu Severin, au adus câteva preparate specifice bucătăriei sârbeşti. Nenad Pesic, bucătarul-şef, ne-a explicat asemănările şi deosebirile între preparatele sârbeşti şi cele româneşti. "Avem plăcintă cu dovleac şi cu brânză. Compoziţia este aceeaşi în ambele ţări, dar foile de plăcintă sârbeşti sunt mult mai fine."
Un alt preparat prezentat la festival a fost meşalniţa, o tocăniţă făcută din carne de porc la grătar. Se taie mărunt şi se aruncă în tocăniţa din legume, care se face la fel ca în România. Sosul este picant. Bucătarul a detaliat şi celelalte feluri de mâncare pe care le-a adus: "Iahnia seamănă cu cea românească. Este un rântaş din ceapă, ardei, făină.
Salata de vinete este clasică, aşa cum se face şi în bucătăria românească, din vinete coapte pe grătar, cu sare, ulei şi ceapă. Pleşcoviţa este un fel de hamburger american. Carnea de viţel se toacă şi se amestecă bine cu condimente şi cu ceapă. Înainte de masă se bea o ţuică de gutui", precizează Nenad Pesic. De la el am aflat şi reţeta de proja, un fel de mămăligă coaptă care se face din mălai alb (80%), făină de grâu (20%), apă minerală, 3-4 ouă, sare, un praf de copt. Aluatul se face să nu fie prea gros, ca pentru pandişpan. Tava se unge cu ulei. Aluatul se pune în tavă şi se lasă în cuptor cam o jumătate de oră.
Bucătarul îşi aminteşte că bunicii lui făceau o dată pe săptămână acest fel de mâncare pe care îl consumau sub formă de pâine, pentru că nu aveau timp. Este o mâncare atât de simplă, se face foarte uşor şi se mănâncă aproape cu orice. Astăzi se consumă foarte mult la micul dejun. Şi ca o curiozitate, sârbii nu mănâncă mălaiul galben pe care îl folosim noi la mămăligă, ci îl dau la porci.
Citește pe Antena3.ro