Minunea luminii de la Ierusalim

La Sfantul Mormant de la Ierusalim, in Biserica Invierii, aceeasi minune se intampla in fiecare noapte de Pasti: lumina coboara direct din cer si aprinde vata asezata pe sfanta masa din altar si candelele de acolo.

EXTAZ. Veniti din toate colturile lumii la Ierusalim, pelerinii sunt constienti ca au participat la o minune, poate cea mai mare din viata lor

Despre coborarea din cer a luminii in noaptea de Inviere a auzit probabil fiecare dintre noi. Cei care au inima deschisa si vor sa creada in Invierea Mantuitorului Iisus Hristos au in acest fapt cea mai clara dovada. Cine respinge insa din start minunea ridicarii din morti a Celui care, "cu moartea pe moarte calcand", a inviat nu va crede nici daca, an de an, in noaptea Invierii, la Ierusalim se intampla cea mai mare minune a zilelor noastre: venirea luminii din cer.

MARTURIE. Redam cateva insemnari ale unor martori ai luminii neaprinse de mana omeneasca. Iata ce scrie despre aceasta diaconul Gheorghe Babut in cartea "Pelerinul roman": "Prohodul s-a terminat aproape de ziua in Sambata Sfintelor Pasti. Iar cand se citeste evanghelia: "Si au pecetluit Mormantul impreuna cu custodia", atunci intra armata in Biserica si se duce si stinge cele 40 de candele de aur de la Sfantul Mormant. Iar pe lespedea Sfantului Mormant pun pecete, preotii au pus vata deja foarte groasa acolo, ca atunci cand va veni lumina s-o ia si s-o dea aprinsa la popor. Vine armata si pune trei sigilii pe usa Sfantului Mormant, sigiliul armatei evreiesti - evreieste, englezeste si arabeste, am vazut cu ochii aceasta. Pe urma s-au stins cele 2.770 de candele din tot mormantul, caci cele 40 de aur sunt in Sfantul Altar, unde este piatra pe care a fost pus trupul lui Iisus. Sfantul Mormant are mai multe altare: armenii si monofizitii si maronitii au altarele lor. Sambata dimineata s-au stins toate candelele si la Mormantul Domnului si pe Golgota, peste tot. (...) Se inchide Biserica si se duc toti acasa dupa Prohod, pana Sambata la ora 11:00. (...). Fiecare are in mana lui cate un smoc de 33 de lumanari, atatea cati ani a avut Domnul nostru Iisus Hristos. Pe la ora 12, la amiaza, vine si Patriarhul, descult si cu capul gol, imbracat intr-o camasa alba de matase cu maneca larga. (...). Patriarhul este controlat de armata in fata a mii de oameni, ca nu cumva sa aiba ceva de aprins si sa se spuna ca a facut ceva si a aprins Sfanta Lumina. (...) Pe la orele 13:00, Patriarhul se roaga in trei limbi: "Sa ne rugam sa vina Sfanta Lumina!". Arabii striga, bat din palme, aclama. Patriarhul este tinut de diaconi atunci cand cade in genunchi si tine rugaciunea lui cam o jumatate de ora. Pe la ora 12:00 a fost inceputa Vecernia, iar cand se termina rugaciunea de chemare a Sfintei Lumini, numai ce auzi in Biserica: "Kirie eleison, Gospodi pomilui, Doamne miluieste" - fiecare striga in limba lui. Patriarhul sta in genunchi si exact cand a ajuns Vecernia la cantarea "Lumina lina a sfintei slave a Tatalui ceresc..." a intrat un nor azuriu albastru in Biserica, la care nu te puteai uita, ca te orbea. Din nor a fulgerat de trei ori, un fulger a trecut peste Catapeteasma si s-a dus lin, drept la mormantul lui Hristos. Cand a atins piatra de pe Sfantul Mormant, toata vata de pe el s-a aprins si toate candelele s-au aprins singure. La cei din balcoanele de sus li s-au aprins singure lumanarile in maini. Patriarhul a chemat armata, care a rupt sigiliile, si cand s-au deschis usile de la Sfantul Mormant, inauntru era un cuptor mare de vapaie de foc, o vapaie albastruie-alba. (...) Patriarhul ia vata aprinsa si o baga cu foc in cutii (...), dupa care striga: "Veniti de luati Lumina!"". Acelasi autor, care relateaza despre coborarea Sfintei Lumini in anul 1974, spune ca imediat dupa aprinderea miraculoasa "se canta "Hristos a inviat!" in toate limbile pamantului. Lumina este imateriala, timp de doua minute dai pe fata cu ea si nu te arde".

BUCURIA. Alt pelerin la locurile sfinte, ieromonahul Petroniu Tanase de la schitul Prodromu din Muntele Athos, povesteste si el despre minunea luminii nematerialnice. "Mormantul Domnului este pecetluit de cu seara: "Lumina era in intuneric, dar intunericul nu a cuprins-o". Dupa a treia inconjurare se despecetluieste usa. Patriarhul intra inauntru, aduna cu mainile vata de pe lespedea Sfantului Mormant (care era dinainte asezata acolo) si care se aprinde acum cu o lumina fosforescenta, care nu arde, si iese cu ea afara la multime... Un strigat de uimire cutremura toata biserica si ropotele de aplauze ale unei nestavilite bucurii umplu vazduhul. Minunea s-a mai petrecut o data."

PE MUNTELE SFANT

Despre cum petrec calugarii si mirenii Sarbatoarea Pastilor in Muntele Athos ne-a vorbit parintele Irineu, de la Manastirea Antim. Pe toata perioada Postului Mare calugarii nu ies din manastiri sub nici o forma, doar pentru probleme foarte importante si numai cu invoire din partea staretului. Monahii, dupa un post de sapte saptamani prin harul Lui Dumnezeu, au omorat patimile intru dansii. Ei reusesc acest lucru prin post si rugaciune, prin spovedanie deasa, prin Sfanta Impartasanie saptamanala. Ei asteapta biruinta asupra Patimilor ca pe o sarbatoare a sarbatorilor, Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. "Pe Athos, cand incepe slujba de Inviere se sting toate luminile in biserica si ramane o singura candela aprinsa in Sfantul Altar. Aceasta candela il simbolizeaza pe Iisus vazut ca "Lumina Lumii". Din biserica, iese protosul, arhiereul sau staretul manastirii cu o singura lumanare. In rest este bezna totala. Vine protosul si spune: "Veniti de luati lumina!" Dupa ce toti au primit Lumina, toti oamenii din biserica ies afara, unde se citeste Evanghelia care inseamna Buna Vestire, vestea Invierii lui Iisus Hristos din morti. Se saluta cu: "Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le!". Apoi se inconjoara biserica cu parintii, calugarii si mirenii de acolo toti de parte barbateasca", povesteste Parintele Irineu. Cineva sta in biserica si zavoraste usa. Preotii stau afara si bat in usa cu ajutorul Crucii si spun: "Deschideti voi boieri portile voastre ca intra Domnul slavei. Cine e Domnul slavei? Domnul slavei, Domnul tare in razboaie". De trei ori se pune intrebarea, apoi se intra in biserica si se savarseste Sfanta Liturghie a lui Ioan Gura de Aur. Toata saptamana de dupa Inviere calugarii sunt liberi. In manastiri ramane personalul care sa deserveasca slujbele de zi si noapte, adica 4-5 parinti si bucatarul. Ceilalti, cu binecuvantarea manastirilor, au voie sa mearga de la unii la altii. Se trag clopotele in tot Athosul ca sa anunte Invierea lui Hristos. (Costin Anghel)

TRADITII LA GEORGIENI

Ortodocsii din Georgia sarbatoresc Invierea Mantuitorului Hristos intr-un mod unic, marcat de traditiile lor populare. Despre Pastile georgian ne-a vorbit parintele Alexi Ksutasvili. "Traditiile populare georgiene seamana cu cele ale romanilor. O traditie de-a lor spune ca daca o persoana iti aduce o veste buna in noaptea de Inviere, asa iti va fi tot anul pana la Pastile urmator. In miercurea Saptamanii Patimilor toti oamenii aprind cate un foc mare in fata caruia "danseaza" - este vorba de fapt de o presimtire a Invierii. Daca in Romania se ia Lumina in noaptea de Inviere, georgienii merg in Joia Mare la biserica cu o lumanare mai mare. Preotii citesc in timpul slujbei cele 12 Evanghelii, iar in tot acest timp in biserica sta aprinsa o lumanare. La sfarsit oamenii iau lumina, o considera binecuvantata. Ajunsi acasa, credinciosii sting lumanarea si o mai aprind doar la ocazii fericite, ca sa fie ca o binecuvantare. In noaptea Invierii georgienii duc cozonac si oua rosii la biserica. Slujba incepe dupa ce credinciosii si preotii inconjoara biserica de trei ori. Se spun rugaciuni speciale si apoi se deschid usile bi-sericii, astfel ei deschid, simbolic vorbind, Mormantul Mantuitorului", povesteste parintele georgian. (Costin Anghel)

CUM E LA EI

Celelalte popoare ortodoxe, dar mai ales cele din sud-estul Europei, au in comun, vopsirea oualor de Pasti in rosu. Polonezii si ucrainenii incondeiaza si ei oua, iar din Austria provine obiceiul de a imprima cate o frunza pe ouale colorate. In Bulgaria, bunicile freaca obrajii tuturor nepotilor cu primul ou inrosit, pentru ca acestia sa aiba tot anul obrajii rumeni si sanatosi. Dupa ce vin de la biserica, grecii ciocnesc traditionalele oua rosii si intind o masa festiva la care participa cat mai multe rude. Copiii greci adora sa manance in aceasta zi mai ales o prajitura numita tsureki, precum si baclavale. Bulgarii sarbatoresc Pastile asemanator cu ortodocsii romani, si la ei fiind obiceiul vopsirii si incondeierii oualor. Dupa slujba Invierii, tinerii lor au obiceiul sa ofere pasca nasilor, parintilor si prietenilor apropiati.