Mizilicuri europene - "Made in Romania"

Romania intra in UE cu mancaruri si bauturi pe care Bruxellesul le va adaposti sub umbrela denumirilor de origine protejate.

Romania adera la UE cu tot cu un "cos" incarcat cu 700 de produse traditionale recunoscute si inimitabile la nivel national. La acestea se adauga si o desaga ceva mai usurica, plina-ochi cu carnuri, lactate, fainoase si spirtoase cu care producatorii spera sa le ia mintile europenilor. De la palinca la salamul de Sibiu, ele se vor adaposti in UE, sub umbrela denumirilor de origine protejate.

E litera de lege in lume ca numai si numai Franta poate produce si eticheta bautura numita "cognac". Orice bautura identica la gust, dar facuta in Romania nu poate purta acest nume, iar pe eticheta ei va scrie "vinars". Aceeasi poveste e cu sampania, care in Romania e musai sa se cheme "vin spumant". In caz contrar, francezii au toate armele pentru a castiga o batalie juridica pe care au tot dreptul sa o declanseze intr-o astfel de situatie. Asta pentru ca "cognac" si "champagne" sunt "marci inregistrate" ale Frantei.

LISTA ROMANEASCA. Asa cum branza Feta este recunoscuta doar pentru Grecia, sunca de Parma este a Italiei, iar Luxemburg se lauda cu untul roz, si Romania intra in UE cu un bagajel deloc de neglijat de produse. Este vorba despre acele mancaruri sau bauturi despre care Comisia Europeana a admis ca pot avea calitatile care le fac celebre numai daca sunt fabricate in Romania, intr-o zona sau alta a tarii. Pe scurt, intr-o Uniune cu 25 de state membre si 200 de astfel de produse, lista negociata de Romania include: 13 tipuri de tuica (inclusiv turt si horinca), 21 de feluri de palinca (de Bihor, de Jaristea, de Crai Nou), cinci de vinars, sase de lapte, trei de iaurt, unul de lapte batut, patru feluri de cas, 21 de branza, 24 de cascaval, opt de telemea. Pe lista mai figureaza un tip de salam (de Sibiu), unul de carnati (de Plescoi), doua feluri de paine, doua de covrigi, o placinta (Dobrogeana) si doua magiunuri.

NEGOCIERI LA SANGE. In acest punct s-a ajuns dupa discutii la sange, dupa cum ne-a explicat secretarul de stat in Ministerul Integrarii Europene, Leonard Orban. "Intr-o Uniune cu 25 de state membre, cu o lista de pana in 200 de astfel de produse, nu te poti duce cu o lista de 150, e nerealist. A trebuit, asadar, sa prezentam argumente foarte puternice pentru solicitarea acestei recunoasteri", spune Orban. Exista insa o mica problema. Reglementarile europene in baza carora s-au purtat negocierile au suferit modificari. Prin urmare, lista se va rediscuta dupa aderarea Romaniei la UE.

NUMAI CU ARGUMENTE! Europenii au in vedere cateva categorii foarte importante de argumente fara de care nici un stat nu poate cere ca produsul "X" sa ii fie recunoscut si protejat in UE. "Trebuie sa dovedesti ca ceea ce produci e intr-adevar o chestiune de traditie, istorica, de impact economic. Sunt foarte multe date ce au trebuit furnizate ca sa putem sa obtinem o recunoastere pentru anumite produse. Apoi, nu este suficient ca ele sa fie traditionale. E foarte important sa aiba si impact comercial. Daca au o distributie extrem de limitata, nu e nici un fel de problema. Produsele care nu sunt 100% conforme pot fi difuzate local, nu intracomunitar. A fost greu de ales, produsele initiale au fost sute si am incercat sa le identificam pe cele care se pot desface si in statele membre", ne-a declarat Leonard Orban.

SCUTITI DE UNELE NORME. Salamul de Sibiu, carnatii de Plescoi, placinta dobrogeana sau tipurile de branzeturi "de marca" ale Romaniei sunt exceptate de anumite reguli europene, foarte stricte, cu privire la modul de preparare a alimentelor. Ideea este ca, fiind traditionale, facandu-se in diverse zone ale tarii de foarte multa vreme, aceste produse nu pot indeplini cerintele comunitare.

Mai mult, aplicarea standardelor Uniunii ar putea chiar afecta gustul, forma sau aroma care le-au facut celebre. In asta consta, de fapt, si avantajul de a figura pe lista convenita cu europenii - ele vor putea fi produse in continuare, si dupa aderare, fara a respecta parametrii foarte stricti ai Uniunii. "Si aici negocierile au fost foarte dificile", a atras atentia secretarul de stat in MIE. "Au acceptat solicitarile noastre pentru ca exista deja precedente. Uniunea vrea sa isi pastreze traditiile, nu doar lingvistice, ci si culinare. Specificul este recunoscut prin recunoasterea acestor denumiri", a punctat el.

MINUNEA DE PLESCOI

CARNATI EUROPENI. "Plescoii" sunt pe lista noastra la aderare Carnatii de Plescoi sunt, alaturi de salamul de Sibiu, singurele "carnuri" de pe lista cu care Romania se faleste oficial in UE. Daca mai era nevoie de un argument ca sunt atat de apreciati, el a aparut o data cu declansarea "Revolutiei Plescoi", pornita de Clubul de Presa de Vin din Romania. "«Revolutia Plescoi» este o reactie la mcdonaldizarea Romaniei, la industrializarea retetelor traditionale, un indemn la cunoasterea si valorificarea patrimoniului gastronomic autohton", se arata pe site-ul www. plescoi.ro. Din aceeasi sursa aflam ca Plescoiul este facut dupa o reteta traditionala din zona Buzaului. Ingrediente: carne de oaie cu usturoi si ardei iute, trasa in mat subtire. Sunt presati, uscati si afumati pe parcursul a patru-cinci zile. Se prajesc in tigaie 30-54 de secunde, in ulei bine incins. "Sfaraie si pocnesc in gura, cel mai degraba alaturi de o mamaliguta pripita sau paine de casa. Cer neaparat o tuica de pruna inainte sau un vin rosu, aspru si sec, dar merg foarte bine si cu o halba de bere rece", se arata pe site-ul cel mai specializat in domeniu.

CUM FUNCTIONEAZA PROTECTIA?

Nimeni nu are voie sa faca un produs si sa puna eticheta "Turt de Oas", explica secretarul de stat in MIE, Leonard Orban. Ce risca un astfel de fals producator? "Un proces comercial cu daune foarte serioase. Exista proceduri foarte clare, inclusiv o sesizare catre Comisia Europeana, care se adreseaza apoi statului membru si asa mai departe. Nu e o procedura simpla", ne-a declarat Orban.

APEL CATRE PRODUCATORI

Romania va trebui sa prezinte la sase luni dupa aderare lista produselor care vor fi obiectul protectiei, iar obtinerea ei se va face doar in baza unor dosare foarte bine puse la punct. "E nevoie de implicarea activa a tuturor producatorilor interesati. Fara a primi argumente solide legate de procesul de productie, de elementele ce dau specificul acestor produse, va fi foarte greu sa obtinem un numar important de produse protejate. Protejarea inseamna beneficii in primul rand pentru producatori si e nevoie de implicarea foarte activa a celor interesati", spune Leonard Orban.

CUM E CU PALINCA

"In cazul denumirii generice de palinca, am insistat foarte mult, au fost discutii foarte serioase si foarte dure, anumite state membre au avut rezerve, dar ne bucuram ca ele au fost inlaturate. E un mare avantaj conferit producatorilor din Romania. Noi avem spelling-ul «Palinca», deci cu «a» si cu «c», iar ungurii au «Palinka», cu «a» si «k». Tot ce va purta exact acest spelling va fi recunoscut, protejat. Pe de o parte, am cerut continuarea posibilitatii de a produce anumite produse care nu sunt la standarde comunitare, iar, pe de alta parte, am cerut protectia si in cazul celor care indeplinesc cerintele acquis-ului, pe argumentul ca sunt produse specifice romanesti." (Leonard Orban, secretar de stat in MIE)

NU RATATI!

Cititi in Jurnalul National de maine ultimul episod al serialului dedicat produselor romanesti care asteapta recunoasterea europeana. Un serial care s-a dorit o pledoarie pentru aderarea Romaniei la UE cu demnitate.