Mizilicuri UE - Ne pastram Ignatul si dupa 2007

Integrarea europeana nu-i va impiedica pe romani sa-si continue cutumele de sute de ani, ci doar va impune respectarea catorva reguli de igiena si siguranta. De la taiatul porcului pana la alambicul de tuica de acasa si produsele "marca romaneasca", campania "Mizilicuri Europene" a Jurnalului National va pune normele europene fata-n fata cu traditiile romanesti si va arata ce e real si ce e inchipuit in temerile celor care vad aderarea ca pe o amenintare la adresa spiritului autentic.

Integrarea europeana nu-i va impiedica pe romani sa-si continue cutumele de sute de ani, ci doar va impune respectarea catorva reguli de igiena si siguranta. De la taiatul porcului pana la alambicul de tuica de acasa si produsele "marca romaneasca", campania "Mizilicuri Europene" a Jurnalului National va pune normele europene fata-n fata cu traditiile romanesti si va arata ce e real si ce e inchipuit in temerile celor care vad aderarea ca pe o amenintare la adresa spiritului autentic.

Intr-o Romanie unde agricultura se mai face, in unele zone, cu unelte arhaice se anunta vremuri grele pentru normele europene. Pentru ca intra, in unele puncte, in conflict cu practicile traditionale ale romanilor, regulile scrise la Bruxelles vor fi intampinate cu destul scepticism in Oas sau Alba. "Standardele pe care le impune astazi Comunitatea Europeana sunt consecinta nevoii de control al calitatii. Sistemul este, la prima vedere, foarte bine organizat si controlat, in beneficiul individului. Se pierde insa acel motor care a pus in miscare timp de mii de ani societatea arhaica", crede antropologul cultural Anca Scarlat.

Dintre asteptarile pe care romanii le au cu privire la integrarea in Uniunea Europeana, cea mai dezbatuta, dar si cea mai prost inteleasa a fost legata de taierea porcilor cu ocazia sarbatorilor de iarna.

SE POATE, DAR CU REGULI. Mihai Dumitru, specialistul pentru acquisul comunitar in domeniul Agriculturii din cadrul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, ne-a explicat ca taierea porcului va fi posibila si din 2007, dupa aderarea europeana, doar ca anumite norme va trebui respectate. Asta pentru ca reglementarile comunitare privind siguranta alimentara sunt o conditie de la care nu se poate face rabat, deoarece ele sunt "paznicii" sanatatii publice intr-o Europa speriata pana la isterie, aproape, de posibilele maladii ce au drept cale de transmitere farfuria si furculita. In plus, va trebui luate in calcul si prevederile Conventiei Europene pentru Protectia Animalelor, care protejeaza atat animale salbatice, cat si traiul, mai lung sau mai scurt, dupa caz, al animalelor din ograda oamenilor.

MOARTE CU "MANA USOARA". " Romanii va trebui sa parcurga niste faze obligatorii cand isi vor taia porcul. Cea mai importanta va fi asomarea animalului, etapa care, in prezent, lipseste in totalitate in traditia romaneasca de sacrificare. Mai pe romaneste, asomarea inseamna aducerea in stare de inconstienta a animalelor care urmeaza sa fie taiate pentru consum, in vederea evitarii expunerii acestuia unei suferinte inutile si prelungite. "Aici ar putea sa intervina si Guvernul, care ar putea sa distribuie injectii pentru asomare sau sa promoveze aceasta practica printr-o campanie publica", a subliniat Mihai Dumitru.

MACELARI PROFI. Daca fugarirea godacului prin cotloanele gospodariei alaturi de familie si prieteni a reprezentat una dintre bucuriile omului de rand inainte de a gusta din pomana porcului, lucrurile nu vor mai decurge cu acelasi aer de vanatoare. Numai macelarii cu "patalama" la mana vor putea sa taie animalele, deoarece ei cunosc cel mai bine zonele vulnerabile care conduc la o spintecare rapida, dar si la o portionare conform manualelor de zoologie. "Poate ar trebui sa explicam inca o data, pentru ca oamenii sa stea linistiti, ca in UE nu e interzisa cresterea porcilor. Nu e interzisa nici omorarea lor. Trebuie doar sa se tina cont de trei lucruri: respectarea normelor de igiena, macelarul profesionist si asomarea. In caz contrar, vor fi amendati. Cu toate acestea, suntem constienti ca va fi cam greu pentru autoritati sa supravegheze inainte de Craciun patru milioane de persoane care-si taie porcii", subliniaza specialistul Delegatiei CE.

IN TOPUL COMUNITATII. Daca traditionala taiere a porcului e o cutuma inradacinata in Romania in toate regiunile, scene similare sunt mai rar intalnite in prezent in statele Uniunii Europene. Asta cu toate ca in tari precum Austria cu aceasta ocazie, alergarea godacului era, ca la romani, un prilej de petrecere. "La noi a avea un porc inseamna a avea un loc in comunitate. Daca nu ai, te numeri printre cei mai saraci oameni", explica Mihai Dumitru. Insa, chiar daca au pornit de la obiceiuri similare, europenii si-au schimbat optica, spre deosebire de romani. Aceasta traditie a fost de cele mai multe ori data uitarii in schimbul confortului oferit de supermarketurile in care gasesti totul "pe tava" si pentru toate gusturile. Estimarile europene arata ca importanta Ignatului va incepe sa scada pe masura ce standardul de viata al romanilor de la sate va creste, iar oamenii nu vor mai avea nevoie sa creasca porci, cu tot efortul implicat, pentru a avea ce pune pe masa de Craciun.

FARA SUFERINTA

Europenii, mari iubitori de animale, au stipulat clar in conventii si directive cum animalele domestice pot fi omorate, astfel incat acestea sa nu fie supuse la un stres inutil si mult prea indelungat. Astfel, animalele trebuie ori sa aiba parte de o moarte instantanee sau sa fie eutanasiate cu ajutorul unor injectii letale, mai pe scurt sa aiba parte de o moarte "ajutata". Unele oratanii nu necesita o tranchilizare anterioara, cum ar fi de exemplu gainile, gastele sau ratele. In schimb, animalele de talie mai mare, cum ar fi mieii, vacile, porcii sau caii, va trebui asomate.

VERDICT

Sacrificarea rituala a porcului de Craciun s-a pastrat la romani chiar si dupa urbanizarea fortata. Desi dezradacinat, romanul a simtit nevoia continuarii traditiei, adaptandu-se la noile conditii. Sacrificarea din curte s-a mutat in fata sau in spatele blocului, uneori la subsol. Ritualul parlirii cu paie aprinse a fost inlocuit uneori cu lampa de gaz. Dar obiceiul s-a pastrat in linii mari. De sarbatori, romanul nu are nevoie de preparate din porc, ci de prepararea porcului. Nu inventarul mesei de Craciun este important, ci perioada de pregatire, in care gospodarul isi pune in valoare priceperea. Fiecare membru al unei familii nucleale are un rol prestabilit. Chiar in organizarea bucatariei traditionale. Barbatii imobilizeaza si sacrifica porcul. Tot ei se ocupa de parlirea animalului sacrificat, cu paie aprinse. Urmeaza curatarea si asezarea lui pentru impartire. In unele zone, batrana casei il tamaiaza imediat dupa parlire, rostind o rugaciune. Porcul este apoi impartit, astfel incat sa se poata prepara toate alimentele traditionale, cu diferente specifice fiecarei zone. "Pomana porcului" - constand in sorici si carne proaspata prajita de obicei in ceaun - este considerata obligatorie pentru a asigura prosperitatea familiei. (Anca Scarlat, antropolog cultural)

NU RATATI!

Cititi in Jurnalul National de maine cum ramane cu cazanul de tuica de acasa si ce cantitate de spirtoase poate produce fiecare roman dupa aderarea la Uniunea Europeana.