Moartea vine pe Aries

12 locuitori ai cartierelor Harcana si Sf. Ion din Turda au murit in ultimii ani incercand sa traverseze Ariesul intr-o barca legata de un odgon.

La marginea Turdei, cu ghiozdane mai mari decat ei, aluneca spre casa copii. Batuti de vant, inainteaza pe drumeagul batatorit ce taie o mare de iarba si se sfarseste in buza apei. Drumul leaga centrul orasului Turda de doua cartiere marginase: Harcana si Sf. Ioan, situate pe malul celalalt al Ariesului. Barcagiul i-a vazut de departe pe micuti. Ii asteapta, desirat, cu un picior in barca si unul pe mal. Are obrajii brazdati de curentul raului. „Saru’manaa...", ii spun copiii. „Sa traiti, ma, sa traiti!". Vuietul apei aproape ca le astupa vorbele. Pornesc sa infrunte suvoiul. Barca n-are vasle. Atarna de un lant gros, lantul de un scripete, scripetele merge pe un cablu metalic, legat de pe un mal pe altul. Un carlig imens, aflat la un capat al lantului, tine loc de carma. Barcagiul il agata de o parte sau de alta a barcii, dupa cum vrea sa mearga: spre cartier sau spre oras. Torentul loveste intr-una din laturile barcii, impingand-o catre celalalt mal. Acolo, palmele late ale barcagiului se agata de cablu. Trupul se incordeaza si barca ajunge langa uscat. Copiii calca grijuliu pe bolovani, pe puntea improvizata din scanduri. Apoi se imprastie printre case.

Vine mortuuu’!

Locuitorii din Harcana si Sf. Ioan povestesc cum Ariesul ia vieti omenesti, mai ales primavara si toamna. Un strigat, mereu acelasi, coboara de pe culme peste acoperisurile prafuite ale catunului. „Vine mortuuuu’..." Acelasi strigat, alta victima. Imediat dupa ce se aude strigatul, zeci de oameni rascolesc cu privirea valurile, din amonte catre aval. Cate-un tanar se arunca in apa, doar-doar o putea sa scoata trupul victimei, viu sau mort. Trupurile neinsufletite sunt ingropate in cimitirul de pe dealul din apropiere.

Abonament lunar la barcagiu

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

„Stiti ce greu e sa treci Ariesul cu sicriul in spate, apoi sa-l treci din nou, cu mortul in sicriu?!", ne-ntreaba, fara sa vrea un raspuns, sora lui Ludovic Dondos, inghitit si el de rau, anul trecut. Ludovic, 28 de ani, s-a dus in oras, s-a intors noaptea, „da’ barcagiul era baut si nu o auzit cand el o strigat sa-l ia. Cu toate ca noi ii platim abonament, 40.000 pe luna de persoana. Ludovic n-o avut ce face si a trecut apa tinandu-se cu mainile de cablu. Da’ n-o rezistat, ca Ariesu-i lat de 80 de metri. Si a cazut in apa... Nu stia sa inoate... L-or cautat tri saptamani si l-or gasit la tri-patru kilometri mai la vale..."

Sora lui Ludovic este insarcinata. Isi face griji ca nu va putea trece peste apa atunci cand ii va veni sorocul. „Nu ajunge nici Salvarea pan-aci. Cand o facut soacra-mea preinfarct, ne-am chinuit mult pana o venit Salvarea. Daca arde vreo casa, pompierii n-or ajunge... Suntem ai nimanui aici!"

Raul l-a inghitit si pe barcagiul cel tanar

Pe sub privirile lui Emil Chesovan, batranul barcagiu, au alunecat zeci de inecati. „D’apai, mai stiu io cati or fost...? Multi... Aud cum striga cineva de sus ca vine mortu’ si sar in barca, poate-l scap. Cand ii vad cum vin pe apa, uite-asa simt ca ma injunghie" zice, impungandu-si jugulara cu aratatorul.

In ultimii opt ani, s-au inecat in Aries 19-20 de persoane din Harcana si Sf. Ioan, spun localnicii. Copii, batrani, tineri. „Ei striga de pe malul celalalt, sa-i iau, sau cand cad in apa... Da’ cand e apa mare, nu s-aud strigatele, de vuiet. Anu’ trecut, in toamna, o murit unul, Ciprian. Barcagiu si el. Avea 32 de ani..." Chesovan isi sprijina palmele batucite de cablul din metal. „Pe Ion Bodea l-o gasit dupa o luna, descompus. Venise din oras cu Maier, s-or urcat in barca, da’ carligele s-or rupt de forta valurilor. Si-s din fier-beton! Maier a scapat, s-a agatat de cablu..."

S-a inecat sub ochii copiilor

Raul isi asteapta victimele ca un balaur adormit. La rastimpuri, se trezeste din somn si ucide. Acum soua saptamani a inhatat-o pe Dochia Ceclan. Doi dintre cei trei copii ai femeii, Andrei si Ioana, venisera de la facultate sa-si viziteze parintii. Tatal lor, Marian, lucra pamantul, la vreo suta de metri de casa. Bucuroasa ca au venit copiii, Dochia le-a iesit inainte fara sa-si mai astepte barbatul. S-a urcat in barca. Privirea i se facuse pod pana peste celalalt mal, unde o asteptau Andrei si Ioana. Strunea cu greu barca, in care intra tot mai multa apa. Dochia n-a mai avut putere sa tina barca in contra curentului. Barca s-a desprins de cablu, iar raul a rapit-o in adancuri. Fiul s-a aruncat in valuri dupa ea. „A zis «ori o scap, ori murim amandoi». Dar n-a ajuns-o, ca l-a aruncat apa pe mal... A scos-o din rau un alt baiat, la un kilometru mai jos", ne povesteste Marian. Apoi ne intoarce spatele si intra in gradina. Proaspatul vaduv incepe sa framante pamantul cu cazmaua, ca pentru a-si ingropa necazul.

Copil disparut de asta-vara

10 iunie 2003. Abel, un pusti de sapte ani, a disparut de acasa si nu a fost gasit nici pana in ziua de azi. S-a dus sa se scalde in Aries, cu o ceata de copilandri. Mama ii spusese sa stea cuminte. In ziua aceea, ea, Mariana Musat, trebuia sa se duca la policlinica. Baiatul cel mic, Antoniu, avea febra mare. Pe Abel nu-l putea lua, nici nu avea cu cine sa-l lase. Cand s-a intors, nu l-a mai gasit. Politistii au aflat ca Abel fusese la scaldat, in Aries, impreuna cu mai multi copii si un adolescent de 19 ani. „L-o cautat cu cangile in apa... nu l-o gasit. Am facut o coroana de flori si am tapat-o pa apa si unde s-a oprit, am cautat si acolo. Politia mi-o zis ca poate nu-i mort. Da’ atunci, unde-i?" Mariana banuieste ca baiatul de 19 ani l-a dus la cersit. „O fi cu tendoanele taiate si pus la cersit, o avea vreo mana rupta... Si asa ar fi bine, numai in viata sa fie... Io sper sa-l gasesc..."

„A lasat un bilet acasa si s-a aruncat in Aries"

Anul trecut, Ariesul a luat sase vieti. Plus doi sinucigasi, un barbat si o femeie. Adrian Dondos, al carui frate a cazut si el prada furiei apelor, isi aminteste cum „un baiat, nu mai stiu cum il chema, a lasat bilet acasa ca nu mai vrea sa traiasca si s-a aruncat in Aries". Tatal lui Adrian a fost martor la scena sinuciderii unei femei: „Eram aci, in curte, si am vazut o batrana pe malul celalalt. Statea asa, pe vine, si parea suparata. Apoi a intrat in apa pana la brau. Am zis ca o avea vreo treaba, nu m-am gandit ca... Si deodata si-a dat drumul pe apa..."

Alocatia pentru copii, intrerupta

Cei 30 de copii care locuiesc in cele doua cartiere de peste Aries abia razbat la scoala. Parintii lor se plang ca sunt zile sau chiar saptamani in care nu-si pot trimite micutii la scoala. „Daca-i inghetat Ariesu’, cu ce-l trece? Apai, daca nu se duc la scoala, nu ne mai da nici alocatia pentru ei. Suntem 13 guri de hranit. Si traim asa... cu ce avem", isi spumega supararea nevasta lui Chesovan, barcagiul.

O punte din metal, vanduta la fier vechi

Oamenii din Harcana si Sf. Ioan spun ca niciodata nu a existat pod peste Aries care sa lege de oras cele doua catune. Incearca sa ne dumireasca vreo trei localnici deodata: „Acum vreo trei ani, o fost o punte de metal, da’ o furat-o tiganii bucata cu bucata si o vandut-o la fier vechi". Primarul Turdei nu stie nimic despre aceasta punte.

Locuitorii cartierelor de peste rau au facut, la Primaria Turda, memorii peste memorii prin care au cerut construirea unui pod. Primarul, Virgil Blasiu (PSD), sustine ca lucrarile se amana pentru ca el tine sa faca la Harcana un pod „cu adevarat solid, sa poata trece masinile pe el. Daca ei vor sa le facem o lucrare «in dorul lelii», facem o pasarela si gata!"

Primarul Blasiu nu stie cu exactitate numarul persoanelor inecate in Aries in perioada celor doua mandate ale sale: "Au fost vreo... 12-14 morti acolo... Habar n-am... Asta (Docia Ceclan - n.r.) este prima de cand sunt eu primar.

Primarul „nu vrea sa faca podul"

Corneliu Sarbu (PD), consilier in Primaria Turda, a facut, inca din 1996, un proiect de Hotarare a Consiliului Local pentru un pod peste Aries in zona Harcana-Sf. Ioan. Din lipsa de bani, proiectul nu a fost pus in aplicare.

Abia in 1998 a fost prevazut, in bugetul local, un fond pentru construirea podului. Initiativa a ramas pe hartie. Sumele din buget alocate in acest sens, din 1998 pana in 2003, se ridica la 860 milioane de lei.

Din aceasta suma, 750 de milioane erau fonduri speciale - donatii, sponsorizari, care nu au putut fi stranse, deci nu s-au folosit, ne-a explicat contabila primariei.

In 2004, an electoral, au fost alocate pentru pod 1,5 miliarde. Primarul afirma ca un pod din metal ar costa circa opt miliarde de lei, iar construirea unuia din beton ar ajunge la 200 de miliarde.

Intre 1996 si 2000 s-au cheltuit 500 de milioane pentru studii de fezabilitate si proiecte, potrivit lui Sarbu. Locuitorii celor doua cartiere cred ca primarului Turdei nu-i pasa de podul lor: „Nu vrea sa faca acest pod, pentru ca apoi va fi nevoit sa traga aici apa curenta, canalizare, gaze... Si nu-i convine!".

Locuitorii celor doua cartiere cred ca primarului Turdei nu-i pasa de podul lor: "Primarul nu vrea sa faca podul! Pentru ca apoi va fi nevoit sa traga aici apa curenta, canalizare, gaze... Si nu-i convine!".

Cand l-am intrebat de ce, in doua mandate, nu a facut podul, Blasiu a rabufnit impotriva oamenilor din cele doua cartiere: „S-au dus acolo la ecologie, ca e zona fara praf... Nu i-a trimis nimeni. Multi dintre ei au case si in Turda. Nu stiu de ce sunt asa nemultumiti... Se poate circula din cele doua cartiere spre Turda prin Campia Turzii. E un drum la 10-12 km distanta de ei".

Oamenii de peste Aries spun ca primarul Blasiu n-a calcat niciodata dincolo de rau.

Acum, cand pofteste la al treilea mandat, imprastie in jur, cu larghete, un sac de promisiuni: „Am discutat cu primarul din Aiud si ne va da un pod din metal pe care l-a primit de la o unitate militara. Ne-am inteles ca-l punem in primavara asta la Harcana".

In chiar ziua documentarii acestui material, primarul se afla pe malul Ariesului, incercand sa-i linisteasca pe oameni cu promisiuni.

Cele 65 de familii din Harcana si Sf. Ioan asteapta podul. Sperantele lor sunt insa tot mai mici, de la un an la altul: „Apai... dom’ primar ne promite de opt ani ca face ba pod de pontoane, ba de beton, ba pasarela metalica... Da’ n-o facut ni’ca pan-acum. Promisiuni electorale. Ni’ca n-o facut. Da’ cate nenorociri treba sa se mai intample pan’ se hotaraste dansu’ sa ne faca pod?!".

Traversare „cu carligul"

Daca barcagiul doarme sau este baut, oamenii din Harcana si Sf. Ioan se vad nevoiti sa foloseasca o improvizatie pentru a trece raul. Cei care si-au confectionat-o si au curaj sa o foloseasca. Este un fel de ham de curele din tesatura foarte tare sau din piele groasa. De el se agata, in fata, un carlig cu doua capete. Cei ce vor sa treaca pe malul celalalt se incing cu acest „ham", agata carligul de cablu, isi lasa toata greutatea in carlig si se trag cu mainile pe cablu. Cu capul in jos, evita sa urmareasca apele ce se scurg cu repeziciune pe sub ei. Privesc firul de care atarna viata lor, nerabdatori sa ajunga la mal. Este o metoda pe care o folosesc, acolo, si cativa copii de 13 ani. Nu le este frica. S-au obisnuit.

Altii, care nu s-au priceput sa-si confectioneze un asemenea „ham", trec pe cablu cu mainile goale. In ele isi sustin toata greutatea, iar la cativa centimetri sub talpile lor aluneca zgomotos Ariesul. Cei trecuti de 40 de ani au degetele strambe, iar palmele tari ca lemnul. Femeilor le tremura sufletul cand isi vad copiii, sotii, fratii trecand raul cu palmele. Ele nu gasesc puterea de a incerca nici hamul cu carlig. Sunt dependente de barcagiu.

Dezbatere pe malul apei

Oamenii din Sf. Ioan si Harcana stau adesea la discutii pe malul apei, doar-doar vor gasi o solutie care sa-i convina si primarului Blasiu. „Mie nu-mi treba pod de pontoane! Sa nu-mi puna de pontoane!", se ratoieste nevasta lui Chesovan. Barbatii din grup sunt mai putin belicosi, mai practici. Au fost de mai multe ori la primarie pentru a discuta despre pod si au ajuns la concluzia ca ar fi bun si unul de pontoane, decat deloc. Macar s-ar putea trece „cu piciorul" de pe un mal pe altul.