Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Iar în expunerea de motive prin care cei doi parlamentari încearcă să-și justifice demersul legislativ se invocă Ungaria, Georgia și Bulgaria, care au preluat modelul… Rusiei în legătură cu această chestiune.
Proiectul de lege, care poartă numele PLX 647/2024, referitor la modificarea și la completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, a Legii audiovizualului nr. 504/2002 și a Legii nr. 60/1911 privind adunările publice, a fost inițiat de foștii deputați AUR Dumitru Focșa și Mihai Lasca. Potrivit acestui proiect, după articolul 11, alineat 1, din Legea învățământului preuniversitar, se vor introduce două noi alineate.
Conform acestor alineate propuse, „în învățământul preuniversitar este obligatorie promovarea minorilor în raport cu propagarea, diseminarea, susținerea și aprecierea publică a ideologiei propagandistice LGBTQIA+”. De asemenea, se precizează că „prin sex biologic se înțelege sexul dobândit prin concepțiune și naștere de om, determinată în conformitate cu morfologia aparatului reproducător și cu raportul cromozomilor XY și XX de la naștere”. Mai mult, în proiect se precizează că „prin propagare, diseminare, susținere și apreciere publică se înțelege activitatea de prezentare și încurajare LGBTQIA+ în spațiul public fizic sau virtual, prin mijloace de comunicare la distanță”.
De asemenea, se arată că „prin ideologie propagandistică LGBTQIA+ se înțelege ansamblul de idei, manifestări și noțiuni ce promovează sau dezvoltă comportamente umane în direcția schimbării sexului, a relațiilor de concubinaj, de familie, de dragoste și sexuale între persoane de același sex biologic sau intervenite ca urmare a schimbării sexului a cel puțin unuia dintre parteneri și a identificării în societate și în viața biologică cu un alt sex decât cel biologic intitulate teorie de gen”.
Legea ar incrimina inclusiv relațiile emoționale „netradiționale”
Prin această inițiativă legislativă, cei doi deputați vor să reglementeze faptul că „sunt interzise propaganda, popularizarea și difuzarea prin orice mijloace, de concepții, idei și materiale care promovează, susțin și instigă la acceptarea, privirea și practicarea de orientări sexuale netradiționale, schimbarea sexului sau definirea sexului altfel decât biologic, precum și propaganda în interesul partidelor politice și impunerea de concepții religioase contrare beneficiarilor primari și secundari ai actului educațional”.
De asemenea, prin același proiect de lege, se dorește reglementarea faptului că „prin orientări sexuale netradiționale se înțeleg concepțiile și noțiunile ce definesc relații sau legături emoționale, sexuale, romantice și senzoriale diferite de cele general acceptate între un bărbat și o femeie, practicate în societatea românească”.
Citește pe Antena3.ro
În ceea ce privește modificările ce se doresc a fi aduse Legii audiovizualului, proiectul vrea să instituie regula că „radiodifuzorii sunt obligați să clasifice conținutul media în funcție de potențialul impact asupra minorilor în raport cu ideologia LGBTQIA+ și să respecte nedifuzarea de programe care promovează sau prezintă schimbarea de sex, homosexualitatea sau orice altă deviație de la sexul biologic înainte de ora 22.00, înainte de această oră fiind interzisă difuzarea de astfel de conținuturi.
Exemplul rusesc, luat drept etalon de bune practici
În ceea ce privește Legea nr. 60/1990 privind adunările publice, proiectul propune ca „organizarea de parade, mitinguri sau marșuri care promovează orientări sexuale netradiționale, relații sexuale ori de dragoste între persoane de același sex, schimbarea sexului biologic ori identificarea cu un alt sex decât cel biologic, în spațiile publice accesibile minorilor este interzisă. Orice adunare publică, care, prin natura sa, poate expune minorii la ideologii sau noțiuni care promovează concepții privind relații sexuale netradiționale ori de dragoste între persoane de același sex, schimbarea sexului biologic ori identificarea cu un alt sex decât cel biologic este interzisă”.
În expunerea de motive, cei doi deputați devoalează care a fost sursa din care s-au inspirat la conceperea acestui proiect de lege. Astfel, se arată că, „după Ungaria și Georgia, Bulgaria urmează modelul Rusiei și a interzis așa-numita propagandă LGBTQIA+ în școli. Angajații și elevii vor fi amendați dacă încep discuții despre identitatea de gen și relații de cuplu altele decât cele tradiționale în aceste țări. Noua lege înseamnă că profesorii și elevii care ating subiectul LGBTQIA+ pot fi amendați, fapt care înseamnă că oficialii bulgari au încălcat cererea Consiliului Europei. Bulgarii nu au renunțat la demers”.
Dumitru Focșa și Mihai Lasca mai susțin că „și în țara noastră au fost mai multe demersuri similare. În România, un proiect de lege depus în 2020, care cerea interzicerea oricărei dezbateri despre identitatea de gen în spații publice, a fost trimis de președintele Iohannis la Curtea Constituțională, dar a fost respins ca neconstituțional. La polul opus se află Grecia, care a legalizat căsătoria între persoane de același sex”.
Proiectul, respins de toate structurile avizatoare, pe motiv că încalcă drepturile omului și Constituția
Legea a primit avize negative pe toată linia. Consiliul Legislativ a avizat nefavorabil proiectul, arătând că încalcă mai multe prevederi constituționale și că nu poate fi promovat în forma propusă.
La rândul său, Consiliul Economic și Social (CES), care a avizat negativ legea, arată că propunerea legislativă echivalează cu o încălcare a drepturilor fundamentale prevăzute în Constituție, dar și a instrumentelor de garantare a drepturilor omului în vigoare la nivel internațional și european. Mai mult, propunerea legislativă în discuție ar încălca și dreptul la informare.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCS) susține că propunerea legislativă se află într-o vădită contradicție cu Constituția României și cu OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Ea încalcă viața intimă, familială și privată, libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul la învățătură, accesul la cultură și libertatea întrunirilor”.
Legea se află în consultare publică până pe data de 10 ianuarie 2025. Senatul este Camera decizională.
