Născut pentru a fi rege

de Simona Lazar | 21 Oct 2011 • 21:00

Cu 90 de ani in urma venea pe lume Mihai I, menit a fi rege – fiu si nepot de rege, continuator al unei dinastii intemeiate de un print german prin care curgea (si) sange francez. Despre nasterea primului sau nepot, Regina Maria scrie o pagina emotionanta in jurnalul sau. Despre destinul micului print nascut sub steaua Antares, steaua regilor, scriu ziarele vremii, care tocmesc astrologi sa-i faca horoscopul.

Cand, in vara anului 1927, la 22 iulie, un copil de nici 6 ani impliniti urca pe tronul Regatului Romaniei, stirea a facut inconjurul mapamondului. Regi-copii, care avusesera de asteptat ani intregi pana la majoratul lor si luarea in fapt a puterii, mai fusesera de-a lungul istoriei. Dar acum exista posibilitatea de a trimite imaginea timpuriei incoronari dintr-un colt intr-altul al lumii, cu viteza fulgerului. Marile ziare din capitalele Europei, ale Americii si ale Asiei scriau despre moartea Regelui Ferdinand, zis 'cel Loial', despre proclamarea in Parlamentul de la Bucuresti a noului Rege Mihai I si despre juramantul de credinta al Inaltei Regente. Era un eveniment care starnea curiozitatea, pe de o parte, si atragea simpatia, pe de alta parte, cunoscut fiind contextul in care acest lucru se intampla.

Pana in iunie 1930, cand avea sa se intoarca in tara tatal fragedului rege, preluand in forta puterea, aparatele de fotografiat l-au urmarit – placandu-l, alintandu-l – pe tanarul rege in pantaloni scurti. Academicianul Constantin Balaceanu Stolnici (aproape de-un leat cu Majestatea Sa Regele Mihai I, caci s-a nascut in vara lui 1923, despartindu-l de rege mai putin de doi ani) imi povestea deunazi: 'Prima amintire foarte puternica pe care o am este de la 4 ani, cand a murit Regele Ferdinand. Nu-l vazusem – ori poate nu-mi amintesc sa-l fi vazut – dar ii aud si acum pe parintii mei cum vorbeau despre moartea Majestatii Sale Regele Ferdinand. Practic, primul rege in viata pe care l-am cunoscut a fost Regele Mihai.

Cred ca il vazusem de cateva ori, de departe, pe Soseaua Kiseleff, unde era palatul in care a locuit cu Regina Mama Elena, inainte si dupa plecarea lui Carol al II-lea din tara', imi mai spunea stranepotul lui Aga Ion Balaceanu (cel care a negociat, la Paris, cu Napoleon al III-lea, venirea pe tronul Principatelor Romane a unui print german, dar si cu suvoaie de sange francez in vine, adica exact a lui Carol I, intemeietorul dinastiei regale romanesti). Si mai spune academicianul Constantin Balaceanu Stolnici: 'Nu puteau sa nu-l placa. Era un copil cuminte, studios, care se pregatea sa devina un rege bun pentru tara'.

Nasterea unui print
Nu vreau sa depasim cu mult, in acest articol, primii ani de viata ai Majestatii Sale Regele Mihai. De fapt, as vrea chiar sa ne intoarcem la ceasurile de dinainte de venirea sa pe lume. La Sinaia, Principesa Mostenitoare Elena, insarcinata in sapte luni, intrase in travaliu. Istorisita realist – parca de un realism prea dur – nasterea micului Mihai e notata in jurnalul Reginei Maria. Spicuim cateva fragmente din data de 25 octombrie 1921. 'Cam pe la 11:30 a venit Colette la mine sa-mi spuna ca Sitta (numele de alint dat Principesei Elena, nora Reginei Maria si sotia fiului sau cel mai mare, Carol – n.n.) nu se simte deloc bine si ca Louros (medicul mamos adus special din strainatate ca sa urmareasca sarcina pricipesei – n.n.) este ingrijorat. M-am sculat si m-am dus la Foisor.

Louros era cu Sitta si ceruse sa nu intre nimeni la ea deocamdata. Dejun in tête à tête cu Carol, un sot ingrijorat. O masa tacuta. Dupa masa, Carol si cu mine am intrat la Sitta si am gasit-o cu dureri mari si foarte nelinistita. (…) Din acel moment si pana la 7:30 (p.m. – n.n.), cand micul Mihai s-a nascut, n-am parasit-o pe sarmana mea Sitta nici o clipa. '...

Cu 90 de ani in urma, Regina Maria scria despre venirea pe lume a primului sau nepot: 'A fost o lupta teribila. In cele din urma, Louros a trebuit sa forteze nasterea, care din cauza «albuminei» ei il ingrijora foarte tare. N-am asistat niciodata la ceva asa de inspaimantator. Copilul a fost scos pur si simplu, eu insami i-am administrat Sittei cloroform si i-am ajutat pe doctori, pe post de moasa. Am fost teribil de emotionata, dar slava Domnului ca pot intotdeauna sa imi pastrez calmul in situatii de urgenta. Dar, cand in final copilul a fost scos (in acel moment, eu tineam pe biata Sitta de un picior), l-am auzit tipand si am vazut ca e baiat, am simtit cum mi se umplu ochii de lacrimi (…) Este un fiu, incununarea salvarii lui Carol de catre mine. Sentimentul ca sunt bunica s-a trezit imediat in mine, desi Mihai a venit pe lume prea devreme. Consider ca e o frumusete de copil si sunt sfasiata intre mila mea pentru Sitta si incantarea mea fata de mica fiinta'.

Jurnalul reginei aduce lumina intr-o serie de relatari ale contemporanilor (mai mult sau mai putin romantioase, rautacioase cu siguranta), care afirma ca principele Carol se afla undeva in Moldova, cu metresa lui, Elena Lupescu, in vreme ce sotia, Elena a Greciei, ii nastea fiul, la Sinaia. De altfel, cu numai zece zile inainte, pe 15 octombrie, la Foisor, principele fusese sarbatorit, caci implinise 28 de ani (un an mai tarziu, la 15 octombrie 1922, are loc, asa cum a planuit-o Maria, Incoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand si a Reginei Maria, ca monarhi ai Romaniei Reintregite; data nu intamplator aleasa, ci pentru ca aniversarea incoronarii si a principelui mostenitor sa se intample pe viitor o data. Spera astfel regina sa-si lege fiul mai strans de destinele monarhiei? Se pare ca nu a reusit intru totul, cata vreme in 1927, la moartea sotului sau, Ferdinand, nu fiul, Carol, e incoronat, ci fiul fiului, Mihai).

Horoscopul unui rege
La nasterea printului Mihai – botezat astfel, in legea ortodoxa, la 22 ianuarie 1922, in Palatul Cotroceni (alegerea numelui Mihai avea sa fie tot a Reginei Maria, care era deja obsedata de ideea de unitate statala a romanilor si voia prin acest nume dat primului sau nepot sa il omagieze pe Voda Mihai Viteazul, primul mare reintregitor de neam) – ziarele timpului i-au alcatuit horoscopul. Putin probabil ca familia regala sa fi apelat la serviciile unui astrolog, ca monarhii din vechime. Insa presa vremii gasise in horoscopul printului un subiect care sa atraga masele de cititori. Subiectul este reluat in vara lui 1927, cand si mai abitir lumea voia sa stie ce caracter are/va avea tanarul suveran.

In no. 46 pe 1927 al suplimentului revistei Oglinda Lumii, un oarecare I. Florin (astrologul de serviciu, pare-se) prezinta 'Horoscopul M.S. Regelui Mihai I. Caracterul si Destinul oamenilor nascuti in zodia Scorpionului'. Autorul semnaleaza, de la inceput, ca proaspatul rege e in aceeasi zodie cu cea mai puternica regina a Romaniei, Maria, nascuta pe 29 octombrie 1875. Spicuim din acest horoscop: 'Nascut in 25 octombrie 1921, circa 30 de ore dupa intrarea soarelui in zodia Scorpionului, M.S. a fost favorizat in ascendent de steaua regala Antares, cel mai mare soare din Univers. (…) Regele Romaniei s-a nascut in ziua cand acest gigantic soare era in prima sa casa astrala, ceea ce e o coincidenta demna de remarcat.

M.S. Regele Mihai I s-a nascut in anul 1921, an in care avu loc una din cele 12 eclipse totale ale acestui secol (remarc ca eclipse de acest gen au mai avut loc in 1914 – la moartea lui Carol I, in 1927 – la moartea lui Ferdinand I si la urcarea pe tron a lui Mihai I, in 1999 – cand Regele Mihai incepe procesele cu statul roman pentru retrocedarea unora dintre proprietatile sale)'. Astrologul mai consemneaza ca regele s-a nascut intr-o zi de marti, ca si Napoleon I, ca anul nasterii sale a fost stapanit de planeta
Mercur, ca si anul nasterii Regelui Ferdinand, ca si cel al nasterii 'ex-principelui Carol, tatal sau' (Carol renuntase, cum stim, la drepturile sale de print mostenitor si plecase din tara). Pentru ca data sa de nastere (ziua si luna) se aflau la distanta egala intre cea a chimistului suedez Nobel (20 octombrie) si a chimistului francez Berthelot (29 octombrie), i se prezice atractia pentru stiintele fizico-chimice.

Se mai spune ca tizul sau, Mihai Viteazul, a intrat triumfator in Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, deci tot in zodia Scorpionului. Caracterul scorpionilor e fixat cu urmatoarele cuvinte: multilateralitate, atitudine ferma, scurti si cuprinzatori in graiul si scrisul lor, buni prieteni si dusmani de temut, nu cunosc oboseala pentru scopul ales, sunt intuitivi, au caracter serios, fin, expansiv si oarecum melancolic.
Astrologul de serviciu de la 'Oglinda Lumii' a omis un lucru, regele se nascuse, e adevarat, sub zodia Scorpionului, dar ar fi trebuit sa se nasca sub cea a Capricornului, ale carei influente s-au si facut simtite: tenacitate, dar si un destin care il va dobori de cateva ori, obligandu-l sa ia viata de la capat.

Patru anotimpuri
Prezentare ampla si fascinanta a vietii familei regale, asa cum se desfasoara ea timp de 365 de zile, 'Anul Regelui' – volum care urmeaza sa apara impreuna cu Jurnalul National luni, 24 octombrie, intr-un proiect comun cu Editura Curtea Veche – este o carte-album pusa in pagina, cu dragoste filiala, de Principele Radu al Romaniei, ca un omagiu adus Majestatii Sale Regele Mihai I, cu prilejul implinirii varstei de 90 de ani. Daca relatia cu regalitatea, in lumea obisnuita, e marcata de protocol si rigoare, existenta regelui si a familiei sale se dezvaluie de aceasta data dincolo de gesturile regalitatii, dincolo de perdelele grele de la ferestrele palatului, in intimitatea simpla a unui camin (fie el si caminul unui fiu si nepot de regi, el insusi pastrat in cartea de istorie ca rege al tuturor romanilor – intre 1927-1930 si 1940-1947).

Cele patru anotimpuri regale curg, zi dupa zi, intre granitele vietii obisnuite si cele ale evenimentelor la care iau parte membrii Familiei Regale, de la vizite externe si intalniri oficiale pana la intalniri economice sau de lucru, de la jubilee, aniversari si ceremonii pana la momentele petrecute in familie ori alaturi de prieteni. Pentru cei dornici sa afle amanunte despre eticheta ce se cuvine a fi respectata in preajma membrilor Familiei Regale, exista o prezentare pe larg a cutumelor si normelor. Iar consultand arborele genealogic al Majestatii Sale, Regele Mihai I, veti putea afla cu ce alte case regale europene se inrudeste. Dar probabil cel mai important lucru pe care il dezvaluie aceasta carte-album este faptul ca Familia Regala nu s-a contonat intre filele cartii de istorie. Ca e vie, actuala, racordata la prezent si la exigentele lui si ca, mai ales, are o perspectiva asupra viitorului.

Pagini de viata, pagini de istorie
Majestatea Sa Regele Mihai I s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Castelul din Sinaia, resedinta care avea sa-i revina, mai tarziu, ca mostenire din partea tatalui sau, Regele Carol al II-lea. Mama sa era Principesa Elena a Greciei, de care Carol al II-lea divorteaza in 1928. Pe linie paterna, Mihai este nepotul Regelui Ferdinand I al Romaniei si al Reginei Maria, stra-stranepot al Reginei Victoria a Marii Britanii si var de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a. Pe plan european, Mihai I, incoronat ca rege al Romaniei de doua ori, intre anii 1927-1930 si din 1940 pana in 1947, reprezinta unul dintre ultimii participantii activi de rang inalt la evenimentele de la jumatatea secolului trecut, inclusiv din perioada celui de-al doilea razboi mondial, aflat inca in viata.

Prin intoarcerea armelor impotriva Germaniei naziste, in august 1944, Regatul Romaniei a scurtat cu sase luni marea conflagratie mondiala, a eliberat nordul Transilvaniei de ocupatia maghiara si a salvat de la moarte sute de mii de vieti omenesti. Obligat de sovietici si de comunistii romani sa abdice, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I s-a retras in vestul Europei, casatorindu-se, in iunie 1948, cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice: principesele Margareta (1949), Elena (1950), Irina (1953), Sofia (1957) si Maria (1954). In 2007, Mihai a desemnat-o pe Margareta drept mostenitoare a tronului. Ea traieste in Romania si este casatorita. Impreuna cu Principele Radu, principesa mostenitoare traieste la Bucuresti, in Palatul Elisabeta. In 1997, Regelui Mihai i-a fost reactivata cetatenia romana, iar in prezent locuieste la castelul Savarsin, din judetul Arad, si la Palatul Elisabeta, din Bucuresti.