Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
El a fost reținut, duminică seară, de către DNA, pentru dare de mită, pentru că a încercat să-i dea șpagă primarului din Bucșani, ex-deputatul PDL Dan Păsat, 170.000 de euro ca să favorizeze la contractele comunei firma controlată de ginerele său. Denunțătorul însuși a fost condamnat, în 2013, la 3 ani de închisoare, pentru infracțiuni de șantaj, amenințare și acte de comerț incompatibile cu funcția. Reținerea și arestarea lui Niculae Bădălău, în prezent vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României, vine în contextul în care, de aproape o lună, pe surse, în sistem umbla un zvon conform căruia DNA urmează să ridice un mare „grangur”. Asta, în contextul în care trebuia dat un semnal că „lupta anticorupție” continuă în forță, în așteptarea ridicării MCV și a aderării la Spațiul Schengen. Studiind lista cu „realizări” a DNA, din ultimele două luni, Niculae Bădălău pare să fie „grangurul” vizat de aceste acțiuni ale DNA. Conducerea PSD a cerut, ieri, pe cale parlamentară, revocarea lui Niculae Bădălău din Curtea de Conturi.
Potrivit actului acuzării, Niculae Bădălău, în calitatea sa de consilier de conturi și de vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României, i-ar fi pretins, la data de 9 august, respectiv la data de 19 noiembrie 2022, lui Dan Păsat, primarul comunei giurgiuvene Bucșani, să atribuie un contract privind reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă, estimat la 7.071.925 de lei fără TVA, unei companii controlate de o rudă a sa. Surse judiciare spun că această companie se numește SC Samby Impex SRL și este administrată de ginerele lui Niculae Bădălău, Răzvan Alexandru Marica. Mai departe, Niculae Bădălău a încercat să-l convingă pe primarul Dan Păsat că are influență pe lângă un șef din Compania Națională de Investiții, pe care ar fi putut să îl determine să asigure finanțarea a două proiecte depuse de Primăria Bucșani.
Procurorii mai susțin că, începând cu anul trecut, Primăria Bucșani avea în derulare cu firma Samby Impex SRL un contract vizând înființarea rețelei de alimentare cu apă, context în care Niculae Bădălău, prin intermediul unui om de afaceri, i-ar fi oferit edilului Dan Păsat diverse sume de bani, pentru ca acesta să dispună plățile către firma în cauză, chiar dacă unele dintre lucrări erau neconforme. Mai exact, în 19 noiembrie, Niculae Bădălău i-a promis lui Dan Păsat 7 la sută din valoarea acestui contract, stabilit la 4,9 milioane de lei fără TVA, dar și același procent dintr-un viitor contract a cărui atribuire ar fi urmat să o obțină tot firma ginerelui. Pentru ca, la data de 25 noiembrie, să-i fi remis primarului 35.000 de lei. Iar, în total, Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului liberal 170.000 de euro mită. Pentru aceste acuzații, DNA a dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore a lui Niculae Bădălău, pentru dare de mită în formă continuată și trafic de influență.
Primarul denunțător, cercetat, judecat și condamnat pentru practici similare
Niculae Bădălău este cunoscut opiniei publice ca un baron de Giurgiu, însă nici primarul pe care ar fi încercat să-l mituiască nu este tocmai un necunoscut. Dan Păsat (FOTO), cel care l-ar fi denunțat pe Bădălău, a fost, la rândul său, deputat în Parlamentul României, din partea PDL. În 2011 însă, el a fost trimis în judecată, tot de DNA, pentru șantaj și acte de comerț incompatibile cu funcția. În 2013, actualul primar din Bucșani era condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interdicția de a fi ales sau de a ocupa o funcție electivă.
Citește pe Antena3.ro
O acuzație a fost că, în octombrie 2009, a exercitat acte de violență la adresa unor reprezentanți ai unei firme private, după ce, anterior, i-a amenințat cu bătaia pe aceștia, dar și pe membrii familiilor acestora, ca să semneze un contract de cesiune integrală a unor lucrări de aducțiune a apei în comuna giurgiveană Vărăști. Apoi, pe unul dintre reprezentanții firmei în cauză l-a convins să meargă la sediul Primăriei comunei Toporu, pentru a face demersurile necesare pe lângă primarul de acolo pentru a primi 290.000 de lei pe care compania respectivă trebuia să-i încaseze din contractul de aducțiune a apei potabile. Banii ar fi trebuit să ajungă, în cele din urmă, la Dan Păsat.
Mai departe, anchetatorii arătau că același Dan Păsat a exercitat presiuni psihice asupra primarului din Toporu pentru ca acesta să rezilieze un contract cu o companie și să plătească lucrările către firma lui. Pe același primar l-ar fi constrâns să favorizeze ilegal compania lui Păsat pentru câștigarea licitației pentru construirea unei baze sportive în localitate.
Firma în cauză se regăsește și în prezent în declarația de avere
Procurorii arătau, în rechizitoriul întocmit la acel moment, că Dan Păsat a desfăşurat operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu calitatea de deputat în Parlamentul României, obţinând foloase necuvenite în sumă de 1.836.608,59 de lei. De altfel, compania actualului edil din Bucșani, care ar fi fost favorizată în aceste afaceri, SC Prod Invest SRL, se regăsește și astăzi în declarațiile de avere și de interese ale lui Dan Păsat. Sau, cel puțin, ea figura în declarațiile depuse în toamna anului 2020, când acesta a candidat, ca independent, susținut de PNL, la conducerea comunei respective, cu mențiunea că nici pe site-ul primăriei, nici pe portalul Agenției Naționale de Integritate nu am putut găsi declarațiile de avere ale edilului aferente anilor 2021 și 2022.
Prin Decizia 233 din 12 decembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, definitiv, pe Dan Păsat, la trei ani de închisoare și a dispus interzicerea, pe o perioadă de doi ani după executarea pedepsei, a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice. Mai mult, instanța a dispus confiscarea de la Dan Păsat a sumei de 1.836.608,59 de lei, reprezentând sumele încasate de SC Prod Invest SRL din activitățile infracționale descrise mai sus.
Obiectivele de politică externă ale României și ieșirea din „adormire” a procurorilor
La ora închiderii ediției, fostul deputat PSD Niculae Bădălău, actual vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi, se afla la sediul Curții de Apel București. Judecătorii au dat curs cererii celor de la DNA și au emis pe numele lui un mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile.
Dincolo de existența sau nu a unei vinovății a lui Bădălău în acest dosar, pe care numai o instanță de judecată o poate stabili, în urma procesului ce va avea loc, este interesant de remarcat contextul politic în care DNA a făcut mișcarea reținerii fostului „baron PSD”. Un zvon care circula pe piață încă de la începutul lunii octombrie dădea ca sigură o mișcare-fulger pe care DNA ar fi urmat să o facă, în așteptarea de către România a două evenimente politice majore. Este vorba despre ridicarea MCV și despre aderarea la Spațiul Schengen. Ambele obiective politice sunt, mai mult sau mai puțin, legate de „lupta anticorupție”. Iar pentru aceste evenimente, DNA ar fi avut drept temă săltarea unui „grangur”. Este sau nu Niculae Bădălău acest „grangur”, rămâne de văzut.
Mecanismul de Cooperare și Verificare este un instrument prin care România a fost monitorizată, încă din 2007, în legătură cu evoluțiile din Justiție. Acesta a fost ridicat, însă nu fără ca, în prealabil, Bucureștiul să facă unele concesii, cum ar fi modificarea pachetului privind legile justiției, inclusiv eliminarea din statutul judecătorilor și procurorilor a abaterii disciplinare privind nerespectarea de către judecători a deciziilor Curții Constituționale sau ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Am scăpat de MCV și dăm peste „Rule of Law”
De altfel, ridicarea MCV nu a fost decât o formalitate, deoarece mecanismul constituia doar o serie de recomandări ale Comisiei Europene, de care România putea ține sau nu cont, fără a putea suferi sancțiuni concrete. Însă, așa cum deja ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat, MCV va fi înlocuit cu un alt mecanism, denumit „Rule of Law”, care, de data aceasta, prevede sancțiuni.
„Dacă observăm valorile pe care le protejează, în cazul în care se produc încălcări grave ale acestor valori care țin de funcționarea Uniunii Europene, care țin de tratatele Uniunii Europene, atunci se produc consecințele prevăzute în tratatele Uniunii Europene - unele dintre ele cele mai grave, în cazuri extreme”, preciza, în urmă cu câteva zile, Predoiu, în cadrul unei conferințe de presă.
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, traduce, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă înlocuirea vechiului mecanism de verificare cu cel nou: „Să nu ne ducem după fentă, ridicarea MCV nu e nicio victorie diplomatică. MCV-ul nu avea sancțiuni. El va fi înlocuit cu mecanismul Rule of Law, a cărui neîndeplinire duce la blocarea fondurilor europene. Ne ridică MCV-ul pentru că e absolut fără rost și depășit și există un instrument de șantaj și presiune mai eficient. E o mică compensare pentru eșecul cu Schengen și pentru ca politicienii noștri să aibă cu ce se mai bate cu pumnii în piept”.
Țintele DNA din ultimele două luni
Pe data de 8 decembrie, România așteaptă să vadă dacă a reușit să convingă state precum Olanda, Austria și Suedia pentru a intra în Spațiul Schengen. Aceste state au invocat, de asemenea, probleme precum corupția care ar trebui să țină, în continuare, țara noastră în afara Schengen. Iar DNA a făcut, în ultima lună, câteva eforturi pentru a lăsa de înțeles că a „revigorat” lupta anticorupție, prin mai multe acțiuni politice și câteva dosare începute.
Astfel, la data de 6 octombrie, procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, a efectuat o vizită în Ucraina, unde s-a întâlnit cu directorul Biroului de Stat pentru Investigații, Oleksii Sukhachov, pentru a semna un acord de cooperare. Apoi, pe 11 octombrie, Bologa s-a întâlnit cu șefa Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova, Veronica Dragalin, dar și cu directorul Centrului Național Anticorupție din Chișinău.
La 18 octombrie, șeful DNA s-a întâlnit cu fosta șefă a DNA, actuala șefă a EPPO, Laura Codruța Kovesi.
În plan judiciar, DNA a finalizat, chiar în această perioadă de importanță politică majoră, dosarul „Tel Drum”, prin trimiterea în judecată a fostului președinte al PSD Liviu Dragnea, în condițiile în care acest dosar se află în lucru la DNA încă din anul 2017. A mai fost reținut un director din cadrul CNAIR, un fost șef din cadrul IPJ Cluj, un director de la Ape Arad și a fost pus sub acuzare fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu.
De la începutul lunii noiembrie, procurorii au reținut un funcționar din cadrul Primăriei Corbi, județul Argeș, pentru 808 fapte de abuz în serviciu, 106 fapte de fals intelectual și 106 acte de uz de fals. De asemenea, l-au reținut pe șeful Biroului Vamal de Frontieră Iași, pentru luare de mită. Însă cel mai important arestat, până acum, rămâne Niculae Bădălău.
