Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După anunțul făcut, la finalul anului trecut, de președintele României, Nicușor Dan, conform căruia șeful statului va iniția un referendum la nivelul sistemului judiciar pentru a pune în discuție soarta Consiliului Superior al Magistraturii, de la Administrația Prezidențială vine o nouă veste a unui demers care contravine legislației în vigoare și Constituției. Președintele susține că, deși ministrul Justiției urmează să demareze procedura de selecție în vederea desemnării noilor conduceri ale Parchetului General, DNA și DIICOT, el se va consulta cu premierul Ilie Bolojan cu privire la propunerile care vor fi făcute și agreate. Problema este că premierul nu are absolut niciun rol legal și constituțional în această procedură, singurul care poate face propunerea fiind ministrul Justiției.
În vara anului trecut, la scurt timp după preluarea mandatului la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan declara, într-o conferință de presă, răspunzând la o întrebare ridicată precum mingea la fileu, că se mai gândește dacă va semna decretul de numire a judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ulterior, președintele a aflat că nu are niciun rol în această numire, hotărârea CSM fiind singura legală în această procedură.
La finalul anului trecut, același Nicușor Dan anunța, tot de la Palatul Cotroceni, că, în prima parte a lunii ianuarie a anului 2026, va convoca un referendum la nivelul parchetelor și instanțelor, pentru a sonda părerea judecătorilor și procurorilor despre CSM, iar, dacă această părere este una proastă, „CSM va pleca acasă urgent”. Asta, în pofida faptului că, nici legal, nici constituțional, nu poate fi organizat un astfel de referendum. Acum, Nicușor Dan susține că va face referendumul și că „vom vedea, după, dacă este sau nu constituțional”.
De asemenea, acum două zile, Nicușor Dan a anunțat ce va face în legătură cu numirea noilor șefi ai marilor parchete. „În ceea ce privește șefii de parchete, aici, din nou, este o procedură, care va fi lansată în zilele următoare, în care procurori care doresc să exercite aceste funcții de conducere își vor depune CV-urile, ministrul Justiției va înainta și președintele, la rândul său, va numi sau va trimite înapoi. Dată fiind această procedură, cred că și aici este firesc să existe o consultare între președinte și prim-ministru”, a declarat președintele României.
Președintele are două momente în care poate interveni
Ei bine, această consultare cu premierul este nelegală și neconstituțională, întrucât șeful Executivului nu are niciun rol în procedura de propunere, desemnare sau numire a acestor șefi de parchete. Conform articolului 144 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor, procurorul general al României, prim-adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA și procurorul șef al DIICOT, adjuncții acestora, procurorii șefi de secție ai PÎCCJ, DNA și DIICOT „sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru procurori a CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod”. Premierul, cu care Nicușor Dan susține că se va consulta în această chestiune, nu este nici ministru al Justiției, nici membru al CSM.
Potrivit aceleiași legi, procurorii care candidează sunt obligați să dea, pe propria răspundere, o declarație din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.
Iar, la acest punct, intervine pentru prima dată președintele, deoarece CNSAS și CSAT verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiției, dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.
Premierul nu face parte nici din comisia de examinare
Cel care face propunerile este exclusiv ministrul Justiției, acesta organizând și procedura de selecție. Astfel, cererile de participare la selecție ale procurorilor care îndeplinesc condițiile, cuprinzând precizarea funcției de conducere pentru care se depune candidatura, se depun la Ministerul Justiției și vor fi însoțite de un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție, declarațiile privind neapartenența la serviciile secrete; dovada îndeplinirii condițiilor de vechime cerute de lege, un CV, un număr de minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea în ultimii 5 ani și de ultimul raport de evaluare a activității profesionale.
Candidații selectați vor susține un interviu în fața unei comisii constituite prin ordin al ministrului Justiției. Din comisie fac parte ministrul Justiției, care este și președintele acesteia, doi reprezentanți ai Ministerului Justiției, doi procurori desemnați de Secția pentru procurori a CSM, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii desemnat de către Consiliul științific al acestuia, un specialist în management, organizare instituțională și comunicare desemnat de Academia de Studii Economice - Facultatea de Management și un psiholog din cadrul CSM ori din cadrul instanțelor sau al parchetelor.
Dacă refuză numirea, Nicușor Dan trebuie să motiveze public de ce
Procedura continuă cu pasul în care ministrul Justiției (deci nu premierul) realizează selecția candidaților și formulează o propunere motivată pentru fiecare dintre funcțiile de conducere. Apoi, același ministru înaintează de îndată propunerile motivate de numire pentru fiecare funcție de conducere vacantă, însoțite de toate documentele depuse de către candidații propuși, Secției pentru procurori a CSM, în vederea emiterii avizului. Avizul motivat al CSM tebuie să fie emis în cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului Justiției. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susținere a interviului în fața Secției pentru procurori.
Abia aici are loc al doilea moment în care intervine rolul președintelui Nicușor Dan, fără ca, nici de această dată, prim-ministrul să aibă vreo implicare. „După emiterea avizului pozitiv al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției continuă procedura prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante”, se arată în Legea nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor.
Actul normativ citat prevede că președintele României „poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”, dar și că „decretul Președintelui României de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției”.
Citește pe Antena3.ro
