Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hărțuirea sexuală în universități este „un fenomen de proporții”, dar subraportat, spun câțiva parlamentari care vor reformarea modului în care instituțiile de învățământ superior din România gestionează aceste situații. Concret, toate universitățile vor fi obligate să instituie proceduri clare pentru prevenirea, sesizarea și soluționarea cazurilor de hărțuire, inclusiv hărțuire sexuală, cu asigurarea protecției victimei împotriva represaliilor, după cum prevede un proiect de lege depus recent la Parlament
Potrivit inițiatorilor, propunerea legislativă corectează lacunele actuale din Legea învățământului superior şi poate să facă imposibil de ignorat sau mușamalizat hărţuirea sexuală în universităţi.
Propunerea legislativă, depusă la Senat chiar înainte de vacanța de iarnă a aleșilor, vizează modificarea și completarea Legii învățământului superior (L. nr.199/2023) și este inițiată de cinci senatori - Monica Anisie (PNL), președintele Comisiei pentru Învățământ din Senatul României și fost ministru al Educației, Victoria Stoiciu (PSD), Ágota Kondor (UDMR), Adelina Dobra (USR) și Irineu Darău (USR) -, dar semnată, în total, de 52 de parlamentari din cele patru formațiuni politice.
„Este vizată reformarea modului în care instituțiile de învățământ superior din România gestionează fenomenul hărțuirii sexuale”, spun inițiatorii. Potrivit acestora, la proiect s-a lucrat câteva luni împreună cu Avocatul Poporului, care s-a sesizat din oficiu în urma semnalării unor cazuri de hărţuire sexuală în mediul universitar, care nu au fost tratate adecvat din cauza cadrului legislativ restrictiv.
Lacunele identificate în legislația actuală
Una dintre problemele identificate este că mecanismele actuale sunt insuficiente, fiind bazate pe o definiție restrictivă a hărțuirii sexuale. Practic, acum, foarte multe universități se raportează strict la definițiile Codului penal, fără a include în codurile de etică prevederi explicite referitoare la hărțuirea sexuală, ceea ce a împiedicat intervenția în situațiile care nu constituiau infracțiuni dovedite penal.
„Analiza actualului cadru normativ actual a relevat faptul că hărțuirea sexuală este definită în legea mai sus menționată (Legea învățământului superior – n.r.) exclusiv prin trimitere la infracțiunea prevăzută de Codul Penal, fapt ce limitează capacitatea universităților de a interveni administrativ și disciplinar în cazurile care nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, dar care afectează grav demnitatea studenților”, se arată în expunerea de motive.
Printre deficiențele identificate, semnatarii amintesc și:
• Lipsa unui cadru legal comprehensiv: în prezent, multe universități nu dețin proceduri dedicate sau sancțiuni administrative clare pentru hărțuirea sexuală, aceasta fiind adesea tratată generic sub umbrela altor abateri etice.
• Subraportarea cazurilor: Numărul redus de sesizări oficiale (1-3 cazuri în ultimii ani în unele instituții) contrastează cu realitatea prezentată în spațiul public, indicând o lipsă de încredere în mecanismele actuale de protecție.
• Inadecvarea procedurilor de mediere: S-a constatat utilizarea concilierii/medierii în cazuri de violență sexuală, procedură considerată total inadecvată în relația de autoritate dintre cadrul didactic și student.
Proceduri transparente de sesizare, cu garantarea protecţiei victimei
Prin urmare, proiectul de lege prevede, în primul rând, introducerea explicită, pe lista principiilor fundamentale care guvernează învățământul superior, a principiului „interzicerii oricărei forme de hărțuire, inclusiv hărțuire sexuală”.
De asemenea, sunt incluse în categoria abaterilor disciplinare „orice fapte de hărțuire, inclusiv hărțuire sexuală”.
Mai mult, universitățile vor fi obligate să instituie proceduri transparente atât pentru prevenirea, cât și pentru sesizarea şi soluţionarea cazurilor de hărţuire, cu garantarea protecţiei persoanei vătămate împotriva represaliilor.
„Instituțiile de învățământ superior au obligația de a institui proceduri clare și accesibile pentru prevenirea, sesizarea, analizarea și soluționarea cazurilor de hărțuire, inclusiv hărțuire sexuală, cu asigurarea protecției persoanei vătămate împotriva represaliilor și a accesului acesteia la măsuri de sprijin și consiliere”, prevede documentul.
Definiție nouă, care include și comportamentele „subtile” dar toxice
Mai mult, definiția hărțuirii sexuale este modificată. „Hărțuire sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit, cu conotație sexuală, exprimat verbal, nonverbal sau fizic de un membru al comunității academice, având ca scop sau efect lezarea demnității unui student sau oricărui membru al comunității academice și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor, dacă nu este săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune”, stipulează proiectul de lege.
În prezent, limitarea hărțuirii la definiția din Codul Penal (care necesită dovedirea stării de temere sau a intimidării) „lasă nesancționate administrativ comportamentele «subtile» dar toxice, cum ar fi limbajul cu conotație sexuală, mesajele nesolicitate sau atingerile nedorite, care nu întrunesc elementele unei infracțiuni, dar afectează încrederea în mediul educațional”, explică inițiatorii.
Dacă legea va fi adoptată, Senatele universitare vor avea la dispoziție 6 luni pentru a actualiza carta universitară, regulamentele și metodologiile de organizare și funcționare, precum și codurile de etică și deontologie universitară, în conformitate cu noile dispoziții.
„Prin aceste modificări se instituie principiul «toleranță zero» - introducerea explicită a interzicerii hărțuirii sexuale în mediul academic și încadrarea acesteia ca abatere disciplinară distinctă și se clarifică competențele, prin crearea posibilității ca universitățile să aplice sancțiuni disciplinare proprii, fără a mai condiționa intervenția de existența unei cercetări penale în curs sau finalizate”, conform expunerii de motive.
„Am recepţionat toate avertismentele majore din societatea civilă, din mediul universitar, de la victime. Avocatul Poporului ne-a trimis multiple adrese pe care le-am luat cu seriozitate în considerare privind lacunele legislative şi am lucrat pentru a putea depune (...) o soluţie legislativă care să limiteze, sancţioneze şi să facă imposibil de ignorat hărţuirea sexuală în universităţi”, a precizat Irineu Darău, unul dintre cei cinci inițiatori.
Trei din zece studenți au fost victime ale hărțuirii sexuale
Conform datelor Centrului FILIA (2022), invocate de inițiatori, „hărțuirea sexuală în universități rămâne un fenomen subraportat, dar larg răspândit”:
- Aproximativ 30% dintre studenții din România declară că au fost victime ale unor forme de hărțuire sexuală pe parcursul studiilor.
- Peste 90% dintre fapte sunt comise de bărbați, iar în aproape jumătate din cazuri, abuzatorul ocupă o poziție de putere (cadru didactic).
- O analiză a 85 de coduri de etică universitară a arătat că doar 12 instituții oferă o definiție clară a hărțuirii sexuale, iar un singur cod de etică prezenta un model de sesizare și pașii de urmat pentru victimă.
Citește pe Antena3.ro
