Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Om cinstit si cu frica lui Dumnezeu, ieseanul Traian Periade a gasit acum doi ani, la temelia casei, 14.000 de monede din argint din secolele XV-XVll. A predat constiincios la muzeu tezaurul, rezistand tentatiei unei oferte de 100.000 de dolari, facuta de un negustor. Statul i-a platit lui Periade o nimica toata pentru comoara. Anul trecut, norocul l-a rasplatit cu varf si-ndesat: a castigat jumatate de miliard la 6/49.
Traian Periade, de 38 de ani, absolvent al Liceului de Constructii din Iasi, si-a incercat norocul dupa revolutie cu o agentie imobiliara. A scos la vanzare o casa veche din 1872, situata in cartierul Tatarasi. Si pentru ca timp de un an nimeni nu s-a aratat interesat de acest imobil, Traian si sotia sa, Maria, s-au decis sa cumpere casa si terenul aferent, unde si-au propus sa construiasca o locuinta moderna. "Aveam bani si i-am zis sotiei sa cumparam noi casa, sa o daramam si ne facem in loc o alta locuinta. I-am zis ca sigur o sa gasim vreo comoara, pentru ca era foarte veche casa. Era o gluma, nu mi-a trecut prin cap ca voi descoperi monedele din argint", isi aminteste Traian Periade cum a inceput totul.De frica legii
"Minunea" s-a produs dupa ce au inceput sapaturile pentru fundatie. La 6 august 2002, Marius Pruteanu, unul dintre cei patru muncitori tocmiti pentru lucrari, care este si varul lui Traian Periade, a gasit primele patru vase cu 9.638 de monede din argint. "Era intr-o vineri dupa-amiaza. Varul meu mi-a aratat ce a gasit in pamant si mi-am dat seama ca erau bani din argint. Stiam ca legile sunt aspre pentru cei care gasesc piese de tezaur si nu le declara, asa ca i-am anuntat pe arheologi", povesteste Traian Periade. Echipa de arheologi le-a impus sotilor Periade sa-si inceteze lucrarile pentru constructia casei, astfel incat sa faca sapaturi pentru gasirea altor vase cu monede.
Au crezut ca le punem cu mana noastra!
"Ne-au oprit lucrarile si au cautat o saptamana cu un aparat special pentru detectarea metalelor, dar nu au mai gasit nici un vas. Ne-au dat voie sa ne reluam lucrarile si pe 27 august sotul meu a gasit alte doua vase in care erau 2.925 de monede din argint", spune Maria Periade. Dupa noua descoperire, au fost anuntati iar arheologii. "Nu le venea sa creada. La inceput au fost convinsi ca punem noi cu mana noastra vasele in pamant", spune zambind Traian Periade. In fine, dupa alte cateva zile de sapaturi, au mai fost descoperite inca doua vase mai mici, in care erau 1.750 de monede de argint. "Le-am zis sa sape intr-un colt si acolo au gasit banii. Acum imi dau seama ca mi-era predestinat sa descopar o asemenea comoara ", povesteste stapanul casei.
Nu s-a schimbat nimic
Traian si Maria Periade sustin ca viata lor nu s-a schimbat cu nimic dupa ce au descoperit monedele din argint. Ei au trei copii,-un baiat la liceu si doua fete in scoala generala. "Muncim si traim la fel ca inainte de descoperire. Viata de familie a ramas aceeasi. Nu pot sa spun ca ne merge mai rau sau mai bine" este sigur pe sine Traian. Ieseanul isi aminteste ca, imediat dupa descoperire, a primit o oferta de 100.000 de dolari de la un prosper om de afaceri din Iasi, care era interesat sa intre in posesia monedelor. "A fost cea mai mare oferta, dar mi-am zis ca am doar o viata si ca nu merita sa stau la inchisoare. Asa ca m-am hotarat sa-i instiintez pe arheologi".
Cu frica in san
Dupa ce au descoperit primele patru vase cu bani, sotii Periade au dus monedele in apartamentul lor, iar Maria spune ca i-a fost teama la acel moment pentru siguranta familiei sale. "Aveam o strangere de inima pentru ca mi-era frica sa nu se afle de la copii, care ar fi putut sa se laude colegilor de la scoala. Dar le-am cerut sa nu spuna nici unui coleg despre descoperire, ca sa nu ajunga cumva la urechile raufacatorilor".
Dupa fapta si rasplata
Traian Periade se considera un om norocos. "Este vorba aia ca norocul si-l face omul cu mana lui, insa eu cred totusi ca este cineva in ceruri care are grija de fiecare". Ieseanul spune ca este un om credincios, chiar daca nu merge foarte des la biserica. "Eu cred ca este important sa fii credincios in interiorul fiintei tale. Si vad ca Dumnezeu m-a rasplatit pana acum cu varf si indesat: in afara de cei trei copii si o familie fericita, Cel de Sus mi-a intors faptele bune pe care le-am facut pana acum. Dupa fapta si rasplata" este convins Traian Periade. La un an dupa descoperirea monedelor, Traian a jucat un bilet cu noroc la loto 6 din 49 si a castigat 500 de milioane de lei.
Cei doi ieseni isi doresc sanatate si putere de munca pentru a-si termina casa din cartierul Tatarasi. Pana in prezent a fost finalizat demisolul cladirii si o parte din parter. Imediat ce vremea va permite, lucrarile vor fi reluate.
Istoricii sunt in extaz
Monedele au fost duse la Institutul de Arheologie din Iasi si prelucrate de un colectiv numeros de numismati, restauratori, conservatori si specialisti in epoca medievala. Echipa este coordonata de dr. Virgil Mihailescu Barliba, cercetator principal I (C.P.I). Prelucrarea tezaurului presupune curatarea monedelor, care este aproape finalizata, determinarea parametrilor tehnici (greutate, dimensiuni, grad de uzura) si identificare (stabilirea spatiului de emitere, a emitentului si anul). Specialistii sustin ca prelucrarea monedelor va mai dura cel putin doi ani. "Este unul dintre cele mai mari tezaure numismatice descoperite vreodata in Romania si este foarte interesant pentru ca are o varietate de nominaluri si emitenta", a declarat Lucian Munteanu, conservator la Institutul de Arheologie din Iasi.
Deocamdata, nu se stie care este valoarea monedelor din argint. "Nu va pot spune, pentru ca tezaurul va fi evaluat dupa ce se va incheia prelucrarea acestuia", a spus Lucian Munteanu.
Mostenirea vatmanului Nicorita
Cercetatorii de la Institutul de Arheologie din Iasi sustin ca terenul, aflat acum in proprietatea lui Traian Periade a apartinut vatmanului Nicorita.
Vatmanul Nicorita a ctitorit in prima jumatate a secolului al XVII-lea o biserica, putin mai sus de amplasamentul casei sotilor Periade.
Din actele de proprietate ale casei reiese ca locuinta era o dependinta a bisericii Nicorita. Locasul de cult a fost refacut pe la inceputul secolului al XIX-lea si poarta hramul Sfantul Ioan Gura de Aur. ( MIRELA CIMPOI )
Stima banilor (I)
Prin Stima, Schima, Scima banilor sau comorilor, sau duhul banilor sau comorilor se intelege fiinta nevazuta care are in stapanire comoara de bani sau de lucruri scumpe, ingropata sau intainitita in pamant. Aceasta stapanire o are prin legamant de la cel ce-a dat fiinta comorii.
Dupa credintile populare, Stima banilor are mai multe feluri de infatisari.
Stima comorilor bune sau curate este un om sau o femeie cu imbracamintea alba. Daca-i barbat, are barba alba: daca-i femeie, are cositele albe.
Dupa alte spuse, Stima comorilor curate ar fi ingerul sau Cel alb, Omul cel alb, cum se numeste prin unele parti din Transilvania, si dupa care asemenea comori se cunosc: "Si cand vezi ca joaca comoara, sa-si fie ochii intrâacolo, ca sa nu o pierzi, ca flacara se inalta pana de trei ori; si daca te duci sa pui semn, joaca pana te apropii de ea.
Si daca ti-e dat de la Dumnezeu, si daca e comoara buna si ai pus semn unde o ai vazut ca joaca, atunci o poti scoate oricand, ca comoara buna o pazeste ingerul. Si cand o vezi ca joaca, el ti se arata in haine albe, de se zice ca se arata Omul alb; si te cheama si-ti arata unde e; si daca nu vrei sa te duci, vine el la tine si-ti cere un semn si pune in locul unde e comoara".
Alteori, nehotarandu-se Stima, se zice ca este o umbra, dupa cum am vazut-o in unele din sirele de mai sus, inconjurata de sfesnice.
Ea pare a fi insasi ceea ce-a ingropat comoara, omul care isi da din comoara, cum ar da din banii sai, tuturor celor ce cer in ziua cand se deschide beciul cu bogatiile.
Semnul, care dupa multe credinti pazeste comoara, vrea sa spuna puterea pe care un astfel de pazitor trebue sâo aiba, spre a se impotrivit celor ce-or cauta sa-i nesocoteasca slujba ce-o are.
Mai des, dupa acestea, intalnim Stima sub felurite infatisari: de om, vulpe, lup, - cand, sa nu-i zici ca-i vulpe ori lup, si care nu se poate apropia de cel ce sapa comoara mai mult de cat trei pasi, - de cane, mata, cocos, Neamt, frunza, - pe care nici nâo bagi de sama ca sboara, - de capra si tot soiul de iesme cari cauta sa inspaimante pe cel ce vrea sa le fure comoara lasata in pastrarea lor.
