Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sunt credincioşi care au pierdut case, bani, procese, sau care au fost păcăliţi de unii sau alţii, jefuiţi sau chiar bătuţi. Alţii şi-au pierdut sănătatea. Fiecare cu durerea pierderii a ceva sau a cuiva se aşază curajoşi la rănd ca să atingă moaştele unui sfănt care nu le-a inşelat increderea niciodată.
Sunt credincioşi care au pierdut case, bani, procese, sau care au fost păcăliţi de unii sau alţii, jefuiţi sau chiar bătuţi. Alţii şi-au pierdut sănătatea. Fiecare cu durerea pierderii a ceva sau a cuiva se aşază curajoşi la rănd ca să atingă moaştele unui sfănt care nu le-a inşelat increderea niciodată. Minunile lui sunt cunoscute şi dezbătute la rănd la Biserica Sfăntul Mina din Bucureşti, acolo unde vin mii de credincioşi in speranţa că vor recăpăta ce-au pierdut dacă se roagă la moaştele mucenicului. Răndul se intinde pe două străzi şi ajunge pe bulevard, iar in fiecare an strada pe care se află Biserica Sfăntul Mina este inchisă circulaţiei auto. "De ani intregi e la fel. Aşa era şi inainte de 1989. Dar parcă acum e mai multă lume ca oricănd. Dimineaţa, cănd plecăm la muncă, dăm nas in nas cu lumea de pe trotuar", spun cei care stau in zonă.
CLOPOTE. Vănzătorii se aşază la răndul lor in jurul bisericii cu ziduri albe, impunătoare, proapăt renovată prin voia lui Dumnezeu. Preoţii acestui sfănt lăcaş sunt mulţumiţi sufleteşte că biserica este prima din Bucureşti care are 25 de clopote, mai mari şi mai mici, care sunt acţionate prin calculator să cănte la o anumită oră o anumită melodie, iar pictura din interiorul lăcaşului a fost restaurată in intregime. Profesorul doctor Gheorghe Ispas, care este şi părintele paroh al Bisericii Sfăntul Mina, ne-a fost călăuză in pelerinajul nostru la moaştele sfăntului mucenic Mina. Părintele ne-a spus că vin oameni din toată ţara, din Suceava, Buzău, Bacău, Cluj, Maramureş. La moaştele Sfăntului Mina vin nu numai cei care au pierdut ceva, ci toţi cei care simt nevoia unei minuni in viaţa lor. Bani, bijuterii sau case, suflet ori sănătate. Bătrănii spun că dacă te rogi Sfăntului Mina, chiar de ziua lui, recapeţi măcar o parte din ce-ai pierdut. Ai putea să stai o zi in faţa fiecăruia şi să-i asculţi povestea. Există şi unii care vin să se roage pentru răul duşmanilor, uitănd că a intoarce şi celălalt obraz este cea mai minunată expresie a creştinismului.
IN STRADA ROBESCU. Profesorul doctor Gheorghe Ispas povesteşte că biserica a fost ridicată in văltoarea evenimentelor anilor 1724-1725, datorită iubirii de Dumnezeu a boierilor Vergu şi a Ancuţei Doamna, din neamul Brăncovenilor. Admirănd Biserica Sf. Mina, descoperi că strada pe care se află intrarea in incintă, Strada Robescu, reprezintă numele unui anonim primar de la inceputul secolului, omagiat astfel ca străngător de bani pentru refacerea acestei veritabile opere de artă. Biserica in stil brăncovenesc, cu o originală spaţialitate care ii conferă impresia de verticalitate. Iniţial, strada se numea Mitropolitul Daniil, după unul dintre ctitori, dar cinstea ar fi trebuit rezervată grecului Vergu, care şi-a găsit patrie pe bani, la curtea lui Brăncoveanu. Ca orice palicar umblat, cu negustorii şi vorbe, era poliglot, de aceea Şerban Cantacuzino (1678-1688) l-a folosit capuchehaie la Babadag, pentru a intreţine relaţii amiabile cu turcii din Dobrogea. Cu vremea, dobăndeşte ranguri inalte a fost preferat de Constantin Brăncoveanu ca sol al său in Turcia. Misiunile diplomatice, afacerile, cumpărarea de moşii l-au făcut bogat. Se pare că a fost şi un excelent conducător de lucrări publice, ispravnic numit pe atunci, acesta trebuie să fie motivul pentru care o şosea de mare importanţă in Bucureşti ii poartă, incă, numele. Importanţa strategică a şoselei, incă din vremea lui Constantin Brăncoveanu, este demonstrată şi de denumirea Bariera Vergului. Bariera servea, prin ai săi căpitani, funcţionari, poliţai, ca punct de vamă, instituţie de achitare taxe şi impozite, control sanitar, organizarea campaniilor de eradicare a unor epidemii sau de urmărire a infractorilor, in mahalalele oraşului. In Bucureşti existau 14 astfel de intrări-ieşiri ale oraşului.
NUME SCHIMBATE DE COMUNIŞTI. Bariera Vergului era aşadar un centru comercial de mare intensitate al Bucureştilor. Intre cele două războaie mondiale, in jurul ei, s-au constituit case mai ieftine pentru muncitori şi funcţionari, chiar şi un aşezămănt pentru activităţile culturale-distractive, Ateneul Vergu. Din consideraţii ideologice, chipurile alungănd amintirea burghezo-moşierimii, comuniştii au schimbat numele barierei in Bulevardul şi Piaţa Muncii. Clucerul Vergu, incă de pe vremea cănd era paharnic, se afla in relaţii cu marele voievod Constantin Brăncoveanu. La 11 ani după moartea martirică a seminţiei bărbăteşti a voievodului, marele demnitar Vergu a pus temeliile bisericii menţionate, impreună cu Domniţa Ancuţa, fiica domnului martir (o altă soră a ei, care a dat numele unei biserici bucureştene, a fost Domniţa Bălaşa. Biserica, de o frumuseţe aparte, are şi o binemeritată căutare şi adăposteşte preţioasele moaşte ale
Sf. Mucenic Mina, pomenit in calendarul ortodox la 11 noiembrie. La Biserica Sfăntul Mina se află o parte a moaştelor sale şi o icoană a lui, ferecată in aur, care a scăpat dintr-un incendiu, neatinsă de urgia focului. Incă din vechime, celor care se rugau, sfăntul li se arăta in vis şi le spunea ce trebuie să facă pentru izbăvirea lor.
Sfăntul ii ajută pe cei care vin la el cu credinţă şi mărturie pentru binefacerile sale stau inele, coliere, brăţări inşirate pe lanţuri de aur de sub sticla icoanei Sfăntului Mina, daruri de mulţumire şi recunoştinţă de la cei pe care sfăntul i-a ajutat. "Timpul pentru Sfăntul Mina nu există. Numai o veşnicie pusă in slujba binelui. Viaţa lui pămăntească a fost scurtă, insă deosebit de pilduitoare", mai spune părintele paroh Gheorghe Ispas.
NÃ...SCUT LA 11 NOIEMBRIE. Demn de menţionat ni se pare că părintele este născut chiar in ziua de 11 noiembrie, zi in care este sărbătorit marele mucenic.
"Sfinţii sunt mijlocitori ai rugăciunilor noastre către Dumnezeu, aminteşte profesorul doctor Ispas, deci avem un cult de venerare a sfinţilor, un cult relativ care se indreaptă tot către adorarea lui Dumnezeu, numai Lui i se cuvine adorarea. Prin sfănt noi nu părăsim pe Dumnezeu, ci dimpotrivă. Il recunoaştem pe sfănt ca fiind acel care a implinit voia lui Dumnezeu. Cel prin care harul Duhului Sfănt a lucrat ca să ajungă la starea la care suntem şi noi chemaţi, la starea de indumnezeire, prin aceste etape duhovniceşti care ne arată cum ne putem purifica, ne putem ilumina, ne putem desăvărşi. Ca treptele indumnezeirii spre care sunt chemaţi toţi, deci avem modelul sfinţilor pentru noi. Aşa şi sfăntul mare mucenic Mina. Sfăntul lucrează faptele bune in trup, vieţuind in lumea aceasta, şi cum ne descoperă şi sfăntul apostol Pavel in epistolele sale, in mod deosebit, faptul că trebuie să devenim temple, purtători ai Duhului Sfănt. Trupul este plin de putere divină, aşa că să nu ne mirăm dacă cinstim moaştele unui sfănt, pentru că Dumnezeu a venit să işi asume umanitatea. Să o transforme, dacă vreţi, umanitatea indumnezeită, de aceea sunt moaştele făcătoare de minuni, pentru că au legătură cu sufletul, cu sfăntul din Cer, şi mai ales cu puterea, cu harul lui Dumnezeu, care lucrează prin el şi după moarte. Cei ce vin aici şi se roagă ştiu că sfăntul ii ajută, nu este nimic intămplător, de aceea i se spune sfăntul păgubiţilor. A ajutat la mari necazuri. Credincioşii, ştiind că sfăntul a ajutat pe cei ce s-au rugat fie la biserica sa, fie la sfintele sale moaşte, cu timpul la sfintele sale icoane. E o mare diferenţă ce inseamnă chipul cioplit şi ce inseamnă cinstirea sfintelor icoane. Prin icoană cinstim direct pe sfăntul, respectiv pe Măntuitorul sau pe Maica Domnului, nu rămănem la cinstirea icoanei, ci intotdeauna la persoana respectivă, nu spunem «Icoană, ajută-ne!», ci «Măicuţă sfăntă, ajută-ne!» sau «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, măntuieşte-mă pe mine păcătos»... Iar ceilalţi sfinţi sunt mijlocitori, purtători ai rugăciunilor noastre către Dumnezeu. Ei se roagă pentru noi".
PREGÃ...TIRI DE HRAM. "La acest moment suntem incă in pregătiri, biserica noastră a avut un mare şantier, mai avem puţin de lucru cu restaurarea generală a picturii", adaugă părintele paroh Gheorghe Ispas. "Restaurare şi conservare. Biserica noastră este un monument istoric, avem toate aprobările necesare din cadrul comisiei de pictură bisericească de la Patriarhie, de la Arhiepiscopie, respectiv de la monumente istorice, departamentul cultelor. Pictorii sunt talentaţi, au lucrat la multe biserici, au executat picturi la Mănăstirea Antim, unde i-am aflat şi noi, mai inainte de a veni la noi şi am cerut binecuvăntarea la centrul eparhial să ne execute restaurarea picturii noastre. Paralel cu pictura a fost necesară schimbarea totală a instalaţiei electrice a bisericii, care a durat fireşte şi aceasta, apoi reparaţiile şi lucrările de intreţinere a bisericii, pentru ca să ne prezentăm căt se poate de frumos in aceste zile de mare sărbătoare pentru parohia noastră".
RECORD DE PELERINI. "Anul acesta aşteptăm mai mulţi pelerini ca niciodată la racla Sfăntului Mina. Credincioşii au inceput deja să vină, ceva mai mulţi anul acesta, se apropie ziua sfăntului doar. De obicei, vin şi la slujbele din timpul săptămănii, avem programul afişat pe intreaga săptămănă, iar acum biserica este deschisă tot timpul. Vrem ca prin slujbele noastre să desluşim credincioşilor ce inseamnă ortodoxia in vremuri contemporane şi ei să plece de la biserică ştiind că religia noastră este plină de har, este calea dreptei credinţe. Acum suntem trei preoţi aici, păstorim sufletele credincioşilor căutănd să fim aproape de ei şi ne impărţim atribuţiile cănd eu am misiuni ca profesor la facultatea de teologie, de mai bine de zece ani, de căteva săptămăni in calitate de lector, predănd studenţilor la catedra de teologie practică, in cadrul facultăţii noastre, fie la un sector distins, deosebit, din cadrul Patriarhiei noastre, unde puterile noastre sunt mai modeste, incercăm să ajutăm cu tot ce se poate Catedrala Măntuirii Neamului", a incheiat părintele paroh.
CLOPOTE. Vănzătorii se aşază la răndul lor in jurul bisericii cu ziduri albe, impunătoare, proapăt renovată prin voia lui Dumnezeu. Preoţii acestui sfănt lăcaş sunt mulţumiţi sufleteşte că biserica este prima din Bucureşti care are 25 de clopote, mai mari şi mai mici, care sunt acţionate prin calculator să cănte la o anumită oră o anumită melodie, iar pictura din interiorul lăcaşului a fost restaurată in intregime. Profesorul doctor Gheorghe Ispas, care este şi părintele paroh al Bisericii Sfăntul Mina, ne-a fost călăuză in pelerinajul nostru la moaştele sfăntului mucenic Mina. Părintele ne-a spus că vin oameni din toată ţara, din Suceava, Buzău, Bacău, Cluj, Maramureş. La moaştele Sfăntului Mina vin nu numai cei care au pierdut ceva, ci toţi cei care simt nevoia unei minuni in viaţa lor. Bani, bijuterii sau case, suflet ori sănătate. Bătrănii spun că dacă te rogi Sfăntului Mina, chiar de ziua lui, recapeţi măcar o parte din ce-ai pierdut. Ai putea să stai o zi in faţa fiecăruia şi să-i asculţi povestea. Există şi unii care vin să se roage pentru răul duşmanilor, uitănd că a intoarce şi celălalt obraz este cea mai minunată expresie a creştinismului.
IN STRADA ROBESCU. Profesorul doctor Gheorghe Ispas povesteşte că biserica a fost ridicată in văltoarea evenimentelor anilor 1724-1725, datorită iubirii de Dumnezeu a boierilor Vergu şi a Ancuţei Doamna, din neamul Brăncovenilor. Admirănd Biserica Sf. Mina, descoperi că strada pe care se află intrarea in incintă, Strada Robescu, reprezintă numele unui anonim primar de la inceputul secolului, omagiat astfel ca străngător de bani pentru refacerea acestei veritabile opere de artă. Biserica in stil brăncovenesc, cu o originală spaţialitate care ii conferă impresia de verticalitate. Iniţial, strada se numea Mitropolitul Daniil, după unul dintre ctitori, dar cinstea ar fi trebuit rezervată grecului Vergu, care şi-a găsit patrie pe bani, la curtea lui Brăncoveanu. Ca orice palicar umblat, cu negustorii şi vorbe, era poliglot, de aceea Şerban Cantacuzino (1678-1688) l-a folosit capuchehaie la Babadag, pentru a intreţine relaţii amiabile cu turcii din Dobrogea. Cu vremea, dobăndeşte ranguri inalte a fost preferat de Constantin Brăncoveanu ca sol al său in Turcia. Misiunile diplomatice, afacerile, cumpărarea de moşii l-au făcut bogat. Se pare că a fost şi un excelent conducător de lucrări publice, ispravnic numit pe atunci, acesta trebuie să fie motivul pentru care o şosea de mare importanţă in Bucureşti ii poartă, incă, numele. Importanţa strategică a şoselei, incă din vremea lui Constantin Brăncoveanu, este demonstrată şi de denumirea Bariera Vergului. Bariera servea, prin ai săi căpitani, funcţionari, poliţai, ca punct de vamă, instituţie de achitare taxe şi impozite, control sanitar, organizarea campaniilor de eradicare a unor epidemii sau de urmărire a infractorilor, in mahalalele oraşului. In Bucureşti existau 14 astfel de intrări-ieşiri ale oraşului.
NUME SCHIMBATE DE COMUNIŞTI. Bariera Vergului era aşadar un centru comercial de mare intensitate al Bucureştilor. Intre cele două războaie mondiale, in jurul ei, s-au constituit case mai ieftine pentru muncitori şi funcţionari, chiar şi un aşezămănt pentru activităţile culturale-distractive, Ateneul Vergu. Din consideraţii ideologice, chipurile alungănd amintirea burghezo-moşierimii, comuniştii au schimbat numele barierei in Bulevardul şi Piaţa Muncii. Clucerul Vergu, incă de pe vremea cănd era paharnic, se afla in relaţii cu marele voievod Constantin Brăncoveanu. La 11 ani după moartea martirică a seminţiei bărbăteşti a voievodului, marele demnitar Vergu a pus temeliile bisericii menţionate, impreună cu Domniţa Ancuţa, fiica domnului martir (o altă soră a ei, care a dat numele unei biserici bucureştene, a fost Domniţa Bălaşa. Biserica, de o frumuseţe aparte, are şi o binemeritată căutare şi adăposteşte preţioasele moaşte ale
Sf. Mucenic Mina, pomenit in calendarul ortodox la 11 noiembrie. La Biserica Sfăntul Mina se află o parte a moaştelor sale şi o icoană a lui, ferecată in aur, care a scăpat dintr-un incendiu, neatinsă de urgia focului. Incă din vechime, celor care se rugau, sfăntul li se arăta in vis şi le spunea ce trebuie să facă pentru izbăvirea lor.
Sfăntul ii ajută pe cei care vin la el cu credinţă şi mărturie pentru binefacerile sale stau inele, coliere, brăţări inşirate pe lanţuri de aur de sub sticla icoanei Sfăntului Mina, daruri de mulţumire şi recunoştinţă de la cei pe care sfăntul i-a ajutat. "Timpul pentru Sfăntul Mina nu există. Numai o veşnicie pusă in slujba binelui. Viaţa lui pămăntească a fost scurtă, insă deosebit de pilduitoare", mai spune părintele paroh Gheorghe Ispas.
NÃ...SCUT LA 11 NOIEMBRIE. Demn de menţionat ni se pare că părintele este născut chiar in ziua de 11 noiembrie, zi in care este sărbătorit marele mucenic."Sfinţii sunt mijlocitori ai rugăciunilor noastre către Dumnezeu, aminteşte profesorul doctor Ispas, deci avem un cult de venerare a sfinţilor, un cult relativ care se indreaptă tot către adorarea lui Dumnezeu, numai Lui i se cuvine adorarea. Prin sfănt noi nu părăsim pe Dumnezeu, ci dimpotrivă. Il recunoaştem pe sfănt ca fiind acel care a implinit voia lui Dumnezeu. Cel prin care harul Duhului Sfănt a lucrat ca să ajungă la starea la care suntem şi noi chemaţi, la starea de indumnezeire, prin aceste etape duhovniceşti care ne arată cum ne putem purifica, ne putem ilumina, ne putem desăvărşi. Ca treptele indumnezeirii spre care sunt chemaţi toţi, deci avem modelul sfinţilor pentru noi. Aşa şi sfăntul mare mucenic Mina. Sfăntul lucrează faptele bune in trup, vieţuind in lumea aceasta, şi cum ne descoperă şi sfăntul apostol Pavel in epistolele sale, in mod deosebit, faptul că trebuie să devenim temple, purtători ai Duhului Sfănt. Trupul este plin de putere divină, aşa că să nu ne mirăm dacă cinstim moaştele unui sfănt, pentru că Dumnezeu a venit să işi asume umanitatea. Să o transforme, dacă vreţi, umanitatea indumnezeită, de aceea sunt moaştele făcătoare de minuni, pentru că au legătură cu sufletul, cu sfăntul din Cer, şi mai ales cu puterea, cu harul lui Dumnezeu, care lucrează prin el şi după moarte. Cei ce vin aici şi se roagă ştiu că sfăntul ii ajută, nu este nimic intămplător, de aceea i se spune sfăntul păgubiţilor. A ajutat la mari necazuri. Credincioşii, ştiind că sfăntul a ajutat pe cei ce s-au rugat fie la biserica sa, fie la sfintele sale moaşte, cu timpul la sfintele sale icoane. E o mare diferenţă ce inseamnă chipul cioplit şi ce inseamnă cinstirea sfintelor icoane. Prin icoană cinstim direct pe sfăntul, respectiv pe Măntuitorul sau pe Maica Domnului, nu rămănem la cinstirea icoanei, ci intotdeauna la persoana respectivă, nu spunem «Icoană, ajută-ne!», ci «Măicuţă sfăntă, ajută-ne!» sau «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, măntuieşte-mă pe mine păcătos»... Iar ceilalţi sfinţi sunt mijlocitori, purtători ai rugăciunilor noastre către Dumnezeu. Ei se roagă pentru noi".
PREGÃ...TIRI DE HRAM. "La acest moment suntem incă in pregătiri, biserica noastră a avut un mare şantier, mai avem puţin de lucru cu restaurarea generală a picturii", adaugă părintele paroh Gheorghe Ispas. "Restaurare şi conservare. Biserica noastră este un monument istoric, avem toate aprobările necesare din cadrul comisiei de pictură bisericească de la Patriarhie, de la Arhiepiscopie, respectiv de la monumente istorice, departamentul cultelor. Pictorii sunt talentaţi, au lucrat la multe biserici, au executat picturi la Mănăstirea Antim, unde i-am aflat şi noi, mai inainte de a veni la noi şi am cerut binecuvăntarea la centrul eparhial să ne execute restaurarea picturii noastre. Paralel cu pictura a fost necesară schimbarea totală a instalaţiei electrice a bisericii, care a durat fireşte şi aceasta, apoi reparaţiile şi lucrările de intreţinere a bisericii, pentru ca să ne prezentăm căt se poate de frumos in aceste zile de mare sărbătoare pentru parohia noastră".
RECORD DE PELERINI. "Anul acesta aşteptăm mai mulţi pelerini ca niciodată la racla Sfăntului Mina. Credincioşii au inceput deja să vină, ceva mai mulţi anul acesta, se apropie ziua sfăntului doar. De obicei, vin şi la slujbele din timpul săptămănii, avem programul afişat pe intreaga săptămănă, iar acum biserica este deschisă tot timpul. Vrem ca prin slujbele noastre să desluşim credincioşilor ce inseamnă ortodoxia in vremuri contemporane şi ei să plece de la biserică ştiind că religia noastră este plină de har, este calea dreptei credinţe. Acum suntem trei preoţi aici, păstorim sufletele credincioşilor căutănd să fim aproape de ei şi ne impărţim atribuţiile cănd eu am misiuni ca profesor la facultatea de teologie, de mai bine de zece ani, de căteva săptămăni in calitate de lector, predănd studenţilor la catedra de teologie practică, in cadrul facultăţii noastre, fie la un sector distins, deosebit, din cadrul Patriarhiei noastre, unde puterile noastre sunt mai modeste, incercăm să ajutăm cu tot ce se poate Catedrala Măntuirii Neamului", a incheiat părintele paroh.
Emoţiile hramului
"Biserica noastră este un monument istoric, avem toate aprobările necesare din cadrul comisiei de pictură bisericească de la Patriarhie, de la Arhiepiscopie, respectiv de la monumente istorice, departamentul cultelor. Pictorii sunt talentaţi, au lucrat la multe biserici, au executat picturi la Mănăstirea Antim, unde i-am aflat şi noi, mai inainte de a veni la noi şi am cerut binecuvăntarea la centrul eparhial să ne execute restaurarea picturii noastre. Paralel cu pictura a fost necesară schimbarea totală a instalaţiei electrice a bisericii, care a durat fireşte şi aceasta, apoi reparaţiile şi lucrările de intreţinere a bisericii, pentru ca să ne prezentăm căt se poate de frumos in aceste zile de mare sărbătoare pentru parohia noastră. Credincioşii au inceput deja să vină, ceva mai mulţi anul acesta, se apropie ziua sfăntului doar. De obicei, vin şi la slujbele din timpul săptămănii, avem programul afişat pe intreaga săptămănă, iar acum biserica este deschisă tot timpul. Vrem ca prin slujbele noastre să desluşim credincioşilor ce inseamnă ortodoxia in vremuri contemporane şi ei să plece de la biserică ştiind că religia noastră este plină de har, este calea dreptei credinţe", ne-a spus părintele Gheorghe Ispas.
Biserica ii aşteaptă pe credincioşi cu pictura infrumuseţată, dar mai ales cu baldachinul special amenajat pentru ziua Sfăntului Mina, care va fi scos afară, in faţa lăcaşului, pentru ca miile de pelerini să sărute moaştele şi să fie pentru căteva clipe faţă in faţă cu sfăntul care le implineşte repede rugăciunile.
Biserica ii aşteaptă pe credincioşi cu pictura infrumuseţată, dar mai ales cu baldachinul special amenajat pentru ziua Sfăntului Mina, care va fi scos afară, in faţa lăcaşului, pentru ca miile de pelerini să sărute moaştele şi să fie pentru căteva clipe faţă in faţă cu sfăntul care le implineşte repede rugăciunile.
Istoric
Sfăntul Mare Mucenic Mina, făcătorul de minuni şi grabnic ajutător, a revărsat necontenit mila şi ajutorul său din plin asupra credincioşilor care i-au cerut şi ii cer sprijinul.
Pe la anii 1724-1725, boierul Vergu şi Ancuţa Doamna, puternic susţinuţi spiritual şi material de Mitropolitul Ungro Vlahiei D.D. Daniil, au ridicat la intersecţia Străzilor S.F. Robescu, Călăraşi şi Radu Calomfirescu, oameni de cultură ai vremii, o superbă casă destinată lui Dumnezeu, Biserica Sfăntul Mina. Atestat de inscrisurile aflate deasupra uşii de intrare şi altul in tinda bisericii. Istoricul I. Ionescu Gion ne informează că Biserica Sf. Mina este zidită de boierul Vergu şi Ancuţa Doamna, fiica lui Constantin Brăncoveanu, soţie a lui Enache Văcărescu. Iniţial, biserica a avut ca hram
Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. După refacerea bisericii, la 1874, şi aducerea sfintelor moaşte (fragmente) ale Marelui Mucenic Mina impreună cu icoana făcătoare de minuni, hramul Sfăntului Mina se adaugă acestui frumos lăcaş. In 1900, biserica a fost restaurată prin osteneala preotului paroh Grigore Popescu, pe cheltuiala unor enoriaşi şi a primarului de atunci C.F. Robescu, dăndu-i forma de astăzi. Forma unei corăbii acoperite cu solzi de tablă, totul in frumosul stil brăncovenesc, avănd pictura preotului Vasile Damian. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 şubrezeşte biserica, fiind necesare lucrări de refacere şi reconstrucţie. In anii 1980-1981, sub păstorirea preotului Alexandru Leu, se realizează in intregime repictarea in ulei a bisericii de pictorul Busuioc. Tot la iniţiativa distinsului preot, biserica are un nou iconostas, sculptat de Constantin Moroiu, in 1991. In 1993 se realizează baldachinul pe care sunt aşezate sfintele moaşte ale Marelui Mucenic Mina.
Pe la anii 1724-1725, boierul Vergu şi Ancuţa Doamna, puternic susţinuţi spiritual şi material de Mitropolitul Ungro Vlahiei D.D. Daniil, au ridicat la intersecţia Străzilor S.F. Robescu, Călăraşi şi Radu Calomfirescu, oameni de cultură ai vremii, o superbă casă destinată lui Dumnezeu, Biserica Sfăntul Mina. Atestat de inscrisurile aflate deasupra uşii de intrare şi altul in tinda bisericii. Istoricul I. Ionescu Gion ne informează că Biserica Sf. Mina este zidită de boierul Vergu şi Ancuţa Doamna, fiica lui Constantin Brăncoveanu, soţie a lui Enache Văcărescu. Iniţial, biserica a avut ca hram
Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. După refacerea bisericii, la 1874, şi aducerea sfintelor moaşte (fragmente) ale Marelui Mucenic Mina impreună cu icoana făcătoare de minuni, hramul Sfăntului Mina se adaugă acestui frumos lăcaş. In 1900, biserica a fost restaurată prin osteneala preotului paroh Grigore Popescu, pe cheltuiala unor enoriaşi şi a primarului de atunci C.F. Robescu, dăndu-i forma de astăzi. Forma unei corăbii acoperite cu solzi de tablă, totul in frumosul stil brăncovenesc, avănd pictura preotului Vasile Damian. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 şubrezeşte biserica, fiind necesare lucrări de refacere şi reconstrucţie. In anii 1980-1981, sub păstorirea preotului Alexandru Leu, se realizează in intregime repictarea in ulei a bisericii de pictorul Busuioc. Tot la iniţiativa distinsului preot, biserica are un nou iconostas, sculptat de Constantin Moroiu, in 1991. In 1993 se realizează baldachinul pe care sunt aşezate sfintele moaşte ale Marelui Mucenic Mina.
Â
â Ce mai aduce sfăntul inapoi â I se roagă şi ţăranul, şi decanul â Abu Mena, cinstit şi de musulmani â O lumină descoperită in poiană â Acatistul Sfăntului Mare Mucenic â Mina Ziua tălharilor Â
Citește pe Antena3.ro
