Operaţiunea îmbogăţirea – furturi, bişniţă, înşelăciuni

La începutul lunii iunie 1990, autorităţile judiciare ale Capitalei au descris presei problemele "specifice" întâmpinate în primele cinci luni de democraţie. Ion Hăineală (procuror-şef al Bucureştiului), Dan Popa (procuror-şef al Sectorului 1 al Capitalei) şi col. Petre Petre (şeful Poliţiei Sector 1) au declarat că de la 1 ianuarie fuseseră înregistrate 7.000 de furturi şi 1.800 de alte reclamaţii privind diverse infracţiuni de natură economică.

Desigur, probleme infracţionale avusese dintotdeuna Bucureştiul, însă după Revoluţie hoţii începuseră să-şi îndrepte atenţia şi spre alte tipuri de "operaţiuni", o dată cu facilitarea procedurilor de eliberare a paşaportului. Astfel, în Capitală se înmulţiseră furturile din biserici, de unde erau sustrase obiecte de patrimoniu: icoane, argintărie, patrafire etc. pentru a fi scoase peste graniţă. Nici cutia milei nu era dată uitării cu ocazia "expediţiilor".

Pe un loc fruntaş în clasamentul infracţional se aflau şi furturile de autoturisme. Românii erau sfătuiţi de Poliţie să fie mai atenţi pe unde îşi lasă "maşinile mici", iar seara, în parcări, să le securizeze. De asemenea, sporiseră şi spargerile de apartamente, asupra cărora infractorii acţionau, mai nou, în grup. Deloc de neglijat erau şi furturile din buzunare, în special la metrou şi în pieţele aglomerate.

Poliţia a ţinut să atragă atenţia şi asupra escaladării fenomenului "atentatelor asupra vieţii obşteşti". Anunţurile noii puteri privind lichidarea proprietăţii socialiste le-a dat idei multor români, considerându-se stăpâni pe activele şi produsele fabricilor şi uzinelor. Astfel, furturile din proprietatea publică căpătaseră proporţii îngrijorătoare, autorităţile făcând adesea apel la responsabilitate din partea muncitorilor.

Încet-încet, răufăcătorii s-au orientat spre "obiective" mai consistente. Într-o noapte, sediul agenţiei companiei aeriene Austrian Airlines a fost devalizat, sustrăgându-se şilingi, mărci, dolari şi lire sterline în valoare de circa 1.000.000 lei. Un alt cetăţean cu gânduri necurate se angajase paznic la o bancă. După câteva zile de "studiu al terenului" a acţionat, de asemenea noaptea, sustrăgând 65.000 lei. Poliţia l-a identificat imediat, iar infractorul a declarat senin că avea de plătit ceva datorii şi nu a găsit altă cale de înapoiere a împrumuturilor.

După primele luni de libertate, autorităţile începeau să aibă şi alt gen de probleme cu infractorii românii - "activitatea specifică" a acestora în străinătate. La începutul anului 1990, cea mai "vizitată" ţară era Franţa. Aici, pedeapsa maximă pentru un furt era de şase luni, şi "merita" riscul... La întoarcerea din "concediu", hoţii veneau cu valută, bijuterii şi maşini "ultimul răcnet". Deja găsiseră modalităţi de "spălare" a banilor - ziarele abundau de anunţuri gen "Cumpăr urgent vilă 10-12 camere".

O preocupare intensă cu fenomenul infracţional aveau şi vameşii. Legal, valoarea produselor pe care aveau voie să le scoată românii din ţară se ridica la câteva mii de lei, în conformitate cu normele "moştenite" de la vechiul regim. Însă în anul 1990 se încetăţenise fenomenul "turistului de week-end", care vizita localităţile de la graniţele cu Bulgaria, Iugoslavia şi Ungaria şi vindea tot ce se găsea prin magazinele din România.

Produsele româneşti erau ieftine în comparaţie cu preţurile din statele vecine. La Vama Giurgiu, Ion P. din Piteşti a fost amendat cu 3.500 lei întrucât încercase să scoată din ţară lenjerii de pat, diverse piese auto, rulmenţi şi maşini electrice de cusut în valoare totală de 13.000 lei. La graniţa cu Iugoslavia, Gheorghe T. din Arad a fost amendat tot cu suma de 3.500 lei, întrucât avea în bagaje o maşină de cusut electrică "Nicoleta", cinci maşini electrice de găurit, nouă mixere de bucătărie şi o garnitură de pat din damasc, în valoare totală de 13.868 lei. Ambii "bişniţari" s-au ales şi cu marfa confiscată, pe lângă amenda primită.

Mult mai îndrăzneţ s-a dovedit un grup de prieteni din Bucureşti, care a încercat să ducă mărfuri în străinătate printr-o călătorie cu avionul. Astfel, Violeta V. avea asupra sa 23 costume bărbăteşti din lână în valoare de 46.000 lei, Valentin P. 78 de costume bărbăteşti din lână în valoare de 156.000 lei, iar Dan M. 34 costume bărbăteşti din lână în valoare de 68.000 lei.
Toate mărfurile au fost confiscate. Valentin P. încercase să scape de "pachet", abandonându-l în sala de vămuire.