Pace cu fostii dusmani si razboi cu vechii aliati

Tara - adica locuitorii Capitalei care posedau aparate de radio - a aflat de la Rege ca "Romania a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie si SUA".

Proclamatia Majestatii Sale Regele catre tara

"Romani, In ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit in deplina intelegere cu poporul meu ca nu este decat o singura cale pentru salvarea tarii de la o catastrofa totala: iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata incetare a razboiului cu Natiunile Unite.

Romani, Un nou Guvern de Uniune Nationala a fost insarcinat sa aduca la indeplinire vointa hotarata a tarii de a incheia pace cu Natiunile Unite. Romania a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Din acest moment inceteaza lupta si orice act de ostilitate impotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britanie si Statele Unite.

Romani, Poporul nostru intelege sa fie singur stapan pe soarta sa. Oricine s-ar impotrivi hotararii noastre, liber luate si care nu atinge drepturile nimanui, este dusman al Neamului nostru. Ordon Armatei si chem poporul sa lupte prin orice mijloace si cu orice sacrificii impotriva lui. Toti cetatenii sa se stranga in jurul Tronului si al Guvernului pentru salvarea Patriei. Cel care nu va da ascultare Guvernului se opune vointei Poporului si este tradator de tara.

Romani, Dictatura a luat sfarsit si cu ea inceteaza toate asupririle. Noul Guvern inseamna inceputul unei ere noi, in care drepturile si libertatile tuturor cetatenilor tarii sunt garantate si vor fi respectate.

Romani, Alaturi de armatele aliate si cu ajutorul lor, mobilizand toate fortele Natiunii vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena, pentru a elibera pamantul Transilvaniei noastre de sub ocupatia straina. De curajul cu care ne vom apara cu armele in mana independenta impotriva oricarui atentat la dreptul nostru de a ne hotari singuri soarta depinde viitorul tarii noastre.

Romani, Cu deplina incredere in viitorul Neamului Romanesc pasim hotarati pe drumul infaptuirii Romaniei de maine, al unei Romanii libere, puternice si fericite."

PRIZIONERI ROMANI IN EST. O tragedie au fost efectele ordinelor date de catre comandantii romani ostasilor de pe Frontul de Rasarit in urma Proclamatiei din seara lui 23 August. In Directiva Operativa a Marelui Stat Major Roman din 23 August 1944 se mentiona ca: "Armata Romana inceteaza lupta alaturi de trupele germane, in scopul de a obtine pacea de la Natiunile Unite si de a reincepe alaturi de fortele armate ale acestora lupta pentru eliberarea Ardealului (...). Atitudinea fata de trupele Natiunilor Unite (sovietice): prietenoasa, fara a cadea in servilism".

A urmat "dementa confuzie pe front", va scrie ziaristul Pamfil Seicaru. "Conform instructiunilor generalului Racovita, comandantul Armatei de Operatie, care era in complot si principalul element de executie a capitularzilor prezidati de Regele Mihai, delegati ai unitatilor romanesti au luat contact cu comandantii sectoarelor sovietice la dispozitia carora au pus trupele romanesti (...). Dupa un moment de dezorientare, comandantii unitatilor rusesti au cerut instructiuni, nefiind informati de semnarea unui armistitiu, cum informau ofiterii romani. Raspunsul de la Moscova a fost conform cu adevarul: nu se semnase nici un armistitiu si, in consecinta, unitatile romanesti trebuia inconjurate, dezarmate si facute prizoniere. In primele ore au fost mai mult de 130.000 de prizonieri romani, trimisi in Rusia. Dupa doua zile, totalul prizonierilor depasise 175.000".

Intr-adevar, documentele militare din arhivele sovietice atesta ca ordinele date de sovietici nu contin nici o schimbare de atitudine fata de ostasii romani, tratati in continuare ca dusmani. In Jurnalul de operatii al Frontului 2 Ucrainean este consemnat, sub numele comandantilor Malinovschi, Zaharov si Susaikov, urmatorul ordin: "Nu acordati atentie fata de nici un act al inamicului. Indepliniti strict misiunile de lupta. Nu primiti nici un fel de parlamentari si nu intrati in tratative. Confirmati primirea".

AUTORUL PROCLAMATIEI. Memoriile participantilor in legatura cu autorul acesteia difera. Mircea Ionnitiu recunoaste ca nu stie exact cine este autorul. Opineaza ca Proclamatia ar fi fost redactata de Ion Mocsony-Styrcea sau Niculescu-Buzesti care, in general, il ajutau pe Rege la elaborarea primelor versiuni ale cuvantarilor sale. Regele insusi ocoleste subiectul.

Cel mai probabil, autorul este Lucretiu Patrascanu. In perioada anchetarii sale de catre Securitate declara ca el a compus textul care a primit si acceptul conducerii Partidului Comunist din respectivul moment. Acesta a fost imprimat pe disc la Palat si difuzat la radio in jurul orelor 22:00.

22 IUNIE 1943

"Soldati, va ordon, treceti Prutul!". Ordinul Maresalului Antonescu a marcat inceputul campaniei Armatei Romane spre Est. Desi obiectivul initial era eliberarea Basarabiei si Bucovinei, anexate in 1940 de catre URSS, trupele romane nu s-au oprit la granitele Romaniei Mari. Din iulie 1941 Armata Romana a luptat alaturi de Armata Germana - deseori in linia intai, dincolo de Nistru, patrunzand adanc in Rusia. Dupa dezastrul de la Stalingrad, din iarna lui 1942-1943, lupta va continua in retragere, pana la 23 August 1944. La acea data, razboiul se purta deja in Moldova. Pierderile pe Frontul de Est au totalizat aproximativ 625.000 morti, raniti sau disparuti.

23 AUGUST 1944

"...Vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena, pentru a elibera pamantul Transilvaniei Noastre de sub ocupatia straina" - se spune in Proclamatia din 23 August 1944. Proclamatia Regelui Mihai marcheaza inceputul Campaniei spre Vest. Inamicul era acum fostul aliat - Armata Germana si cea maghiara, care administra Transilvania. La 24 octombrie 1944, teritoriul Romaniei a fost eliberat. Campania a continuat in Ungaria, Cehoslovacia si Austria, pana la 12 mai 1945, la trei zile dupa capitularea Germaniei. Pierderile pe Frontul de Vest au totalizat aproape 170.000 morti, raniti sau disparuti. Dintre acestia, 58.000, circa o treime, au murit pe teritoriul Romaniei.

GUVERNUL

Dupa arestarea celor doi Antonesti s-a constituit un nou guvern. Principalele sale sarcini erau semnarea Armistitiului cu Natiunile Unite si gestionarea treburilor curente ale tarii in perioada imediat urmatoare, pana la organizarea alegerilor.

Tocmai aceste sarcini aveau sa se constituie intr-un veritabil mar al discordiei pentru complotisti. Considerand semnarea Armistitiului o chestiune de competenta militarilor, Iuliu Maniu - presedintele PNT si seful informal al opozitiei politice - a refuzat sa prezideze noul executiv. Un alt argument adus de batranul lider politic contra angajarii sale ca prim-ministru era acela ca "oamenii politici nu pot semna un act prin care se ceda Basarabia si o parte din Bucovina, pe cand noi, militarii, putem semna! N-am inteles logica (...)", nota in jurnalul sau Constantin Sanatescu, viitorul sef al guvernului.

Si Regele Mihai ar fi dorit un guvern politic, din doua motive. Un guvern de militari ar fi avut aerul de dictatura regala, iar amintirea regimului de autoritate monarhica instituit de tatal sau, Regele Carol al II-lea, era inca proaspata. In al doilea rand, un guvern format din reprezentantii partidelor politice ar fi insemnat ca acestea si implicit opinia publica, pe care ele o reprezentau, sustin schimbarea preconizata prin arestarea Maresalului Antonescu.

Guvernul format la repezeala in acea dupa-amiaza a durat pana la sfarsitul lunii octombrie. I-a urmat unul politic, format din reprezentantii celor patru partide membre ale Blocului National Democrat, prezidat de acelasi general Sanatescu. Dar nici de data aceasta generalul nu va avea viata lunga ca prim-ministru. Isi va prezenta demisia la 2 decembrie 1944, sub presiunea Partidului Comunist.

Ecouri in strainatate

Jurnalistii sintetizau evenimentul ca o lovitura importanta data nazistilor in Balcani si ca un posibil efect de domino, antrenand prabusirea celorlalte bastioane de rezistenta.

Retinem, in primul rand, ca presa sovietica invoca drept sursa de informare despre evenimentele de la Bucuresti agentiile de presa occidentale. Radio Moscova, la o zi dupa demiterea Maresalului Antonescu, informa: "Dupa cum transmite Agentia Reuter, postul de radio Bucuresti a anuntat aseara ca in Romania a fost format un nou guvern in frunte cu generalul Sanatescu. Cotidianul Pravda considera ca presa straina are dreptate sa afirme ca acest act "inseamna prabusirea intregului sistem de aparare german din Balcani". Revista moscovita Voina i rabocii Klass afirma ca: "Infrangerile suferite de nemti pe flancul de sud si trecerea Romaniei de partea Aliatilor sunt evenimente de o mare importanta pentru tot mersul razboiului. Reactia presei straine demonstreaza adanca impresie pe care au produs-o in lumea intreaga comunicatele despre victoriile Armatei Rosii si despre hotararea Romaniei"".

PRESA OCCIDENTALA. Agentia Reuter comenta: "Capitularea Romaniei si eliberarea Parisului marcheaza pagina neagra a razboiului dus de Germania. Intregul edificiu nazist din Balcani incepe sa se naruie, iar efectul capitularii Romaniei asupra Bulgariei si Ungariei va fi acela al unui soc electric de o deosebita violenta; de el chiar si Finlanda se va resimti. Consecintele pentru viitorul mers al razboiului sunt incalculabile".

Postul de radio London, in seara zilei de 23 august, transmitea ca "Fapta Romaniei constituie un act de mare curaj si acest act va grabi sfarsitul razboiului. Situatia Germaniei in Balcani se apropie de o catastrofa ingrozitoare. Zilele nemtilor in Balcani pot fi numarate pe degete. Iesirea Romaniei din razboi constituie o lovitura grea pentru Germania, care-si vede iremediabil periclitat frontul in Balcani". Acelasi post mentiona ca: "Gestul Romaniei va fi un exemplu de urmat pentru Bulgaria si Ungaria".

"Unul din cele mai hotaratoare evenimente ale intregului razboi", sintetiza The New York Times actiunea de la Bucuresti. Acelasi ziar adauga: "Din punct de vedere politic si militar, dezertarea Romaniei reprezinta un triumf major pentru Aliati. Istoria poate foarte bine sa consemneze defectarea Romaniei ca unul dintre evenimentele decisive ale intregului razboi".

Ziarul italian La Voce Republicana scria atunci: "Este usor de ghicit ca generalul Sanatescu e un fel de Baldoglio roman. El are sarcina sa salveze dinastia, deci pe regele Mihaita (Michelino) care, desi foarte tanar, a invatat deja meseria, chemandu-l in guvern. Ultimele evolutii ale crizei interne depind de gradul de educatie politica a poporului roman. Cu dezinvoltura specifica regilor, Mihai a ramas desigur la locul sau. Si-a intors si el fata, precum regele de Savoia si se pare ca are constiinta impacata. Apoi va veni si pentru poporul roman ceasul clarificator al revoltei morale, asa cum s-a intamplat cu poporul italian". Ricostruzione observa: "Romanii au asteptat 13 luni pentru a se hotari".

SURPRIZA MOSCOVEI. Acceptand propunerea lui Patrascanu de a fi conducatorul delegatiei romanesti pentru semnarea Armistitiului cu Uniunea Sovietica, generalul Sanatescu isi pune sperante in relatiile pe care acesta afirmase ca le are la Moscova.

Sperantele generalului sunt destul de iluzorii de vreme ce, auzind la radio despre evenimentele de la Bucuresti din 23 August 1944, Molotov l-a chemat pe Valter Roman, ce raspundea de emisiunile radio in limba romana transmise de Moscova, pentru a-l intreba cine este Patrascanu, reprezentantul comunistilor din Romania.

Surprinsi au fost si reprezentantii comunistilor romani la Moscova — Ana Pauker si Vasile Luca — de "lovitura de stat" (cum o numeste insusi Patrascanu) organizata in Romania. La Moscova insa, Patrascanu s-a supus ierarhiei comuniste, adresandu-se de fiecare data Anei Pauker pentru legatura cu sovieticii. Prin aceasta putea face comunicari numai lui Molotov, ministrul sovietic de Externe. Stalin sau alti conducatori sovietici n-au putut fi contactati niciodata.

NEDUMERIRE. Teohari Georgescu a relatat, la randu-i, cum dupa intrarea trupelor sovietice in Bucuresti un curier al comandantului frontului, generalul Malinovschi, a venit la sediul conducerii comunistilor romani sa se intereseze daca este adevarat zvonul ca maresalul Antonescu fusese arestat.

DECORATII

Generalul american Eisenhower si Regele Mihai au fost singurele persoane straine decorate de Stalin cu ordinul "Victoria". In plus, Regele Romaniei a mai primit de la sovietici doua avioane. Decretul Sovietului Suprem al URSS, din 1945, arata ca Regele Mihai a fost decorat "pentru actul curajos al cotiturii hotarate a politicii Romaniei spre ruptura cu Germania hitlerista si alierea cu Natiunile Unite din clipa cand infrangerea Germaniei nu se precizase inca". Maresalul Tolbuhin, inmanand Regelui ordinul a adaugat: "Aceasta decorare este recunoasterea aportului personal al majestatii voastre in inteleapta si brusca intorsatura de la 23 August. Lucrul acesta, istoria nu-l va uita niciodata".

In 1946 si Guvernul SUA i-a conferit Regelui Mihai Legiunea de Merit in grad de comandor-sef, recunoscand astfel importanta gestului facut de suveran pentru soarta ulterioara a razboiului.

SCHIMBAREA SITUATIEI

Extras din ziarul elvetian NATIONAL ZEITUNG din 26/27 august 1944: Stockholm, 25 august. "Capitularea Romaniei a decis definitiv razboiul", "Hitler a fost batut cu propriile sale arme"... Cu aceste cuvinte caracterizeaza corespondentii suedezi situatia care a rezultat pentru Germania prin capitularea Romaniei. In cercurile militare aliate, numarul diviziilor germane care apara sectorul romanesc pana la Marea Neagra este evaluat la 9. Efectivul unitatilor germane pentru apararea Balcanilor este apreciat la circa 30 de divizii. Rusii, dimpotriva, dispun de o superioritate enorma. Germanii nu se mai pot baza pe recolta de cereale din Franta, Romania si Bulgaria. Dupa aprecierea expertilor militari aliati, ca urmare a capitularii Romaniei, drumul spre inima Germaniei este deschis...".

PRIMUL ZIAR

"Romania libera" a fost primul cotidian comunist legal. In 23 August 1944, Lucretiu Patrascanu, ministru ad-interim al Justitiei, se ocupa de aparitia ziarului Partidului Comunist. Impreuna cu patru tipografi Stefan Popescu, functionar la Institutul Central de Statistica, editeaza primele numere legale ale Romaniei libere. Acesta titra in editia sa speciala din 24 august 1944: "Patrioti romani! Am castigat prin lupta libertatea! Sa luptam pentru recastigarea onoarei Romaniei!". Romanii nu luptau insa singuri. Armata Sovietica le devenise, conform ziarului, aliat: "Patrioti romani! Armatele sovietice vin sa ne elibereze! Sprijiniti-le prin toate mijloacele!". In aceeasi zi, intreaga presa publica decretele de amnistie pentru toti detinutii politici (cu exceptia legionarilor) si de desfiintare a lagarelor. In expunerea de motive, noul ministru al Justitiei considera lagarele "practici ale regimurilor dictatoriale". In 1945, lagarele pentru detinuti politici vor fi reinfiintate, iar in 1948 impanzeau tara.

EDITIE DE COLECTIE - 23 AUGUST 1944

Nume de cod - " Ziua Z"

Scenarii si aliante

Cum au ajuns comunistii in alianta

Ion Antonescu: "Maine o sa fitI cu totii executati!"

Pace cu fostii dusmani si razboi cu vechii aliati

Granite cu masura ruseasca

Cei care au participat la 23 August au disparut

Drumul spre "revolutia antiimperialista"

Flacarile lui august

"Toata lumea sarbatorea… nu mai tin minte ce…"