La Palatul San Antonio din Malta, cu un secol si-un sfert in urma, fiica tarului Alexandru al II-lea, Maria Alexandrovna, punea sa se planteze un strat imens cu violete rusesti. Maria Alexandrovna, fiica tarului Rusiei – cea care, in 1867, fusese petita, fara izbanda, de Principele Carol (viitorul Rege Carol I al Romaniei) – venise in arhipelagul de piatra aruncat in mijlocul Mediteranei insotindu-l pe barbatul sau, printul Alfred, duce de Edinburg. La San Antonio a nascut-o, in 1875, pe cea de a doua fiica a sa, Victoria Melita. Si tot acolo avea sa se reintoarca, dupa vreo cativa ani, pe la jumatatea anilor ’80, cu cele patru (de-acum) fiice ale sale, intre care cea mai mare era zburdalnica Mary sau Missy... Or, mai pe intelesul domniilor voastre, copila care avea sa devina Regina Maria a Romaniei.
Stratul de violete era la locul lui, in palatul regal (azi "prezidential") din Attard. Iar dragalasei Maria i-a ramas pentru totdeauna in minte parfumul delicatelor flori... Cu bucurie avea sa noteze in jurnal, pe la sfarsitul anilor ’20, cand ajunge din nou in Malta, ca mica parcela cu violete rusesti din gradina Palatului San Antonio era in buna stare... Iar florile continua sa infloreasca si azi, in acelasi loc, ca si cum nora Reginei Victoria ar putea sa treaca din nou pe acolo, intr-o dimineata de primavara, sa rupa cateva fire, ca sa le puna in corsaj sau la cingatoare...
De fapt, amintirea acestor flori involte avea sa o pastreze vesnic printesa care s-a casatorit cu mostenitorul tronului Romaniei, Ferdinand. Mai ales ca, la Curte, regina de-atunci, Elisabeta – alias Carmen Sylva – obisnuia sa-si "confectioneze" parfumul de violete cu ajutorul doamnelor de onoare. L-a "purtat" si Maria, dar nu ca sa o onoreze pe matusa sotului ei, ci in amintirea mamei si-a stratului de violete de la Attard.
Prezenta Reginei Mariei la Castelul Peles, dar mai ales la Pelisor, era adeseori asociata cu dara puternica de parfum pe care o lasa in urma. Chiar si dupa moartea "reginei sfinte" – cum o numeau adesea cei care se aflasera in serviciul sau –, parfumul de violete se facea simtit in camerele in care obisnuia sa sada mai mult, scriind sau citind, ori pe culoarele pe care le traversa... Avea sa se spuna – dupa ce au trecut ani, decenii, de la moartea ei – ca, daca in castelele Angliei apar fantome, la Sinaia fantoma e... esenta de violete. Unii chiar au afirmat ca prezenta parfumului era legata de anumite intamplari ale istoriei, ca si cum regina s-ar fi straduit sa dea un semn ca e inca acolo, ca vede si ca o doare... In epoca au fost martori gata sa jure ca pentru prima data parfumul regal de violete s-a simtit in ianuarie 1948, imediat dupa abdicarea Regelui Mihai I (nepotul Mariei) si abolirea monarhiei in Romania. A doua oara se zice ca s-ar fi simtit in 1950, cand, de ziua Arhanghelilor Mihail si Gavriil, la castelul de la Sinaia ar fi zabovit Chivu Stoica (lider comunist) si sotia acestuia. Au mai fost si alte momente, in anii ’50-’60, mai ales, cand parfumul "a aparut", fara nici o explicatie, in preajma liderilor politici de atunci. N-am nici o marturie ca parfumul ar fi o "aparitie" si azi... Insa primavara, violetele (toporasii) din gradina Castelului de la Sinaia sunt cei mai mari, cei mai frumosi, cei mai parfumati de pe Valea Prahovei...