Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Articolul 289 al legii propuse de Guvern arată că "personalul didactic şi de cercetare se pensionează la vârsta de 65 de ani". Prevederea este criticată şi în moţiunea de cenzură a opoziţiei, care afirmă că acest lucru va duce la eliminarea din sistem a profesorilor renumiţi şi a valorilor. PNL-PSD afirmă în moţiune că alte ţări europene au împins vârsta de pensionare a cadrelor universitare la peste 70 de ani, iar în SUA şi în Canada, o astfel de prevedere nici nu există.
Legea mai încalcă autonomia universitară prin acordarea dreptului ministrului de a demite un rector, deşi nu ministrul l-a numit. În plus, Guvernul are dreptul, prin această lege, de a înfiinţa facultăţi, fără ca acest lucru să fie propus de Senatul unei universităţi.
Actul normativ mai arată că în consiliile de administraţie ale şcolilor intră reprezentanţi personali ai primarului şi ai consiliului local, iar finaţarea nu mai este garantată de stat, pretextul fiind acela al descentralizării.
În chestiunea materiilor, Religia este inclusă în trunchiul comun, adică obligatoriu, dar alineatul următor cuprinde o contradicţie, prevăzând că la solicitarea scrisă a elevului major sau a părinţilor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie.
Legea cuprinde o discriminare pozitivă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, prevăzând că "elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă sunt sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă". În plus, costul standard per elev în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale se calculează "după un coeficient mărit". "În cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi şi preşcolari", se arată în lege, cu adăugirea că de acelaşi regim beneficiază şi şcolile româneşti, în aceleaşi condiţii.
În textul legii, clasa pregătitoare este inclusă în învăţământul primar, alături de clasele I-IV, iar clasa a IX-a este inclusă în gimnaziu, în total fiind obligatorii zece clase. Legea mai prevede şi acordarea unor cupoane de creşă, din bugetul de stat, fără să fie precizată valoarea acestora.
Actul normativ stabileşte la alineatul următor că "în învăţământul superior de stat, particular şi confesional se interzice ocuparea oricărei funcţii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universităţii, după pensionare". "Mandatele celor care deţin funcţii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universităţii, încetează de drept în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare", completează legea. Senatul unei universităţi poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, "în baza unui contract pe perioadă determinată de un an", cu posibilitatea prelungirii anuale, acesta fiind plătit cu ora.
Preşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, Cristian Dumitrescu (PSD), spune că acesta este "un mare pas înapoi", întrucât în lege nu se mai reglementează statutul profesorului consultant şi asociat. "În legea Funeriu, poţi fi profesor titular doar până la 65 de ani. În legea aflată acum în vigoare, acest statut putea fi prelungit până la 70 de ani, iar apoi profesorii deveneau profesor consultant sau profesor asociat. În legea Funeriu, statutul de profesor asociat şi cel de profesor consultant nu mai sunt reglementare, deci ele dispar. Nu mai sunt definite în nici un fel. După 65 de ani poţi fi tolerat ca profesor, dar nu mai ai nici un statut. Pot să mai exerciţi această activitate fiind plătit cu ora ca şi femeia de serviciu", a explicat Cristian Dumitrescu.
Decizia CCR, aşteptată azi
Curtea Constituţională a României (CCR) ar trebui să ia astăzi o decizie în privinţa Legii educaţiei, contestată de preşedintele Senatului, Mircea Geoană (foto), lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe 28 noiembrie. Decizia judecătorilor Curţii este aşteptată şi pentru a se putea stabili calendarul dezbaterii moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie după angajarea Guvernului. În sesizarea depusă la Curte, Geoană a reclamat un conflict juridic de natură constituţională cu Guvernul, iniţiat în momentul în care Executivul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educaţiei şi să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia. "Guvernul Boc, într-o incarnaţiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar, şi după un an încearcă acelaşi lucru", a acuzat Geoană, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei a mai fost respinsă de CCR anul trecut, pe 18 noiembrie, cu motivaţia că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepţionale. În motivaţia de atunci, judecătorii arătau că dreptul Guvernului de a stabili conţinutul şi structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiţii impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri. Cu toate acestea, în primăvara acestui an, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educaţiei.
● Carmen Vintilă
Citește pe Antena3.ro
