Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși recunoaște că nu are niciun drept asupra clădirii și nici a terenului de sub ea, primarul a lansat o petiție online prin care cei care doresc trecerea clădirii în proprietatea primăriei își pot da acordul în scris. Susținerea acestui demers din partea unei mari părți a populației este ușor de anticipat, având în vedere că această clădire, amplasată în centrul orașului, este într-un grad avansat de degradare și, recent, a trecut printr-un incendiu. Explicațiile oferite de primărie pentru a-și justifica solicitare sunt însă pline de omisiuni, ignorând problemele de legalitate referitoare la dreptul de proprietate.
Clădirea aparține de drept Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR), organizație care legal nu a fost desființată după 1990. În schimb, ea a fost deposedată ilegal de bunurile sale constituite din plata cotizațiilor sindicale ale milioanelor de oameni ai muncii timp de zeci de ani de către noii lideri ai confederațiilor sindicale apărute imediat după Revoluție. Declarându-se cu de la sine putere moștenitorii activelor și pasivelor UGSR, Victor Ciorbea, Bogdan Hossu, Miron Mitrea, cărora ulterior li s-au adăugat Dumitru Costin, Iacob Baciu, Leonard Bărăscu etc., au pus la cale unul dintre cele mai mari jafuri din istoria României postdecembriste, jaf care continuă și astăzi, sub ochii justiției.
Ce zice primarul
„Situaţia juridică a Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe este departe de a se lămuri în instanţele de judecată, iar pentru că această clădire a devenit un real pericol public, Primăria Sfântu Gheorghe a decis lansarea unei petiţii prin care solicită transferarea clădirii în proprietatea municipalităţii ”, scrie primăria pe pagina sa de net. „Casa de Cultură a Sindicatelor nu aparţine oraşului! Cred că este important să subliniem încă o dată acest lucru, precum şi faptul că nu putem să o renovăm, să o îngrădim, să o păzim, să cheltuim bani publici pentru ea sau chiar să intrăm în clădire fără să încălcăm legea, fără să fim denunţaţi de proprietar sau de cel care are dreptul de a o folosi. Sunt deja ani de bătălii juridice şi litigii, pentru că din 2014 încercăm să preluăm această clădire şi să o punem în slujba comunităţii locale. Până în prezent, fără succes. Acum însă, avem nevoie de sprijinul oamenilor din Sfântu Gheorghe pentru a ne întări convingerea că merită să investim în continuare energie şi resurse pentru a atinge acest obiectiv. Deşi până acum pare o luptă cu morile de vânt împotriva statului român şi a sistemului judiciar, dacă avem în spate forţa şi voinţa comunităţii, putem lupta mai departe. Nu va exista nicio schimbare până când clădirea nu va intra în proprietatea oraşului, deoarece actualii proprietari au demonstrat în repetate rânduri că nu sunt interesaţi de soarta imobilului, chiar dacă acesta devine un pericol public pentru locuitorii din zonă. Acesta este motivul pentru care lansăm, începând de vineri, o petiţie pe internet, rugându-i pe toţi cei cărora le pasă de soarta clădirii, o ruşine în inima oraşului, să o semneze şi să susţină lupta noastră pentru a o readuce în proprietatea oraşului, pentru a o restaura, reconstrui şi a o reda comunităţii din Sfântu Gheorghe”, explică primarul Antal Árpád situaţia actuală a Casei de Cultură.
Citește pe Antena3.ro
„În Casa de Cultură a Sindicatelor nu se desfășoară nicio activitate, imobilul fiind închis de multă vreme (2013-2014) și este în continuă degradare, iar entitatea juridică Casa de Cultură a Sindicatelor Sfântu Gheorghe este lipsită de organe de conducere și de sediu funcțional. Corespondențele de solicitare informații privind veniturile urmăribile sunt preluate atât de ANCCSR, cât și de ultimul reprezentant cunoscut al Casei de Cultură a Sindicatelor Sfântu Gheorghe, fără însă vreun răspuns”.
din petiția online a primăriei
Minciuni în cascadă ale primarului
Deși invocă în textul petiției pe „actualii proprietari”, primarul Antal Arpad știe foarte bine că cei care administrează clădirea, au folosit-o și au câștigat bani după urma ei nu sunt adevărații proprietari. „În acest moment, situaţia juridică a acestei clădiri este că proprietar este statul român, iar dreptul de folosinţă este al Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România (ANCCSR)”, scrie primarul. Fals de la un capăt la altul. Patrimoniul sindical este proprietate publică de drept privat, deci în niciun caz nu aparține statului român. Dreptul de folosință al ANCCSR nu există, acesta este exercitat abuziv și are în spate furtul comis de Victor Ciorbea, Bogdan Hossu, Miron Mitrea, Iacob Baciu, Dumitru Costin&Co.
„Acordul dintre confederațiile sindicale CNSLR, Cartel Alfa, BNS, CSDR de a administra în comun fostul patrimoniu al UGSR nu reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate”, se arăta într-o decizie a Curții de Apel Bistriţa, stabilind astfel clar că aceste organizații sindicale nu sunt proprietarii clădirilor în care au funcționat casele de cultură și, în general, ai patrimoniului UGSR. Decizii similare au emis și de Tribunalul Alba Iulia, Judecătoria Babadag și Tribunalul Tulcea.
Fără acte de proprietate, dar proprietar
ANCCSR, care are ca acționari CNSLR-Frația, CNS Cartel ALFA, BNS şi CSDR, nu deţine niciun act juridic valabil care să ateste dreptul său de proprietate asupra celor peste 40 de Case de Cultură ale Sindicatelor existente în 1989, inclusiv a Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe. În dispreț total față de dreptul de proprietate, Consiliul Local al Primăria Sfântu Gheorghe a aprobat, în urmă cu ceva timp, formularea unei solicitări către Executiv astfel încât Casa de Cultură să fie transferată, printr-o Hotărâre de Guvern, din folosinţa Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) în domeniul public al municipiului. Evident, Guvernul nu a dat curs unei astfel de solicitări, pentru că ea ar fi fost ilegală, în condițiile în care patrimoniului aparține UGSR, organizație sindicală care nu a fost desființată, iar justiția a recunoscut Confederația Generală a Muncii - Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) drept continuatorul ei. Deși aceasta nu-și poate exercita dreptul de proprietate asupra bunurilor UGSR din cauza celor care le-au subtilizat imediat după 1990, ea nu poate fi totuși ignorată când vine vorba despre acest patrimoniu. Primarul Antal cunoaște foarte bine acest „amănunt”, după ce anul trecut a avut o întâlnire cu președintele CGM-UGSR, Dragoș Frumosu, în care i s-au prezentat în detaliu, cu documente justificative, toate dedesubturile furtului și cine este adevăratul proprietar al clădirii Casei de Cultură din oraș.
ANAF a dormit în papuci zeci de ani
Clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe este dezafectată de mai mulți ani, iar ANAF și Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale i-au blocat conturile pentru neplata impozitelor datorate statului și primăriei. Cei care au administrat clădirea, au închiriat-o de-a lungul anilor și nu au plătit niciodată impozitul aferent chiriilor percepute. Niciodată după 1990 în această clădire nu s-au desfășurat activități care să aibă legătură cu mișcarea sindicală. În momentul în care Fiscul a descoperit după mulți ani că impozitele nu sunt plătite și a acționat pentru recuperarea banilor datorați statului, cei care au administrat-o și chiriașii s-au evaporat ca prin farmec.
Distrugerea caselor de cultură, pe bandă rulantă
Distrugerea Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe este doar un exemplu din lung șir de astfel de clădiri care au ajuns ruine pline de datorii, fără să răspundă cineva pentru prejudiciile create. Așa este cazul Caselor de Cultură din Târgu Jiu, Suceava, Rovinari, Orșova, Turnu Măgurele, Zimnicea, Baia Mare și Alexandria. Din cauza datoriilor acumulate, acestea au fost executate silit, de către primării. În toate cazurile însă a fost ignorat faptul că cei care le-au exploatat după 1990 nu erau și proprietarii lor. De exemplu, Casa de Cultură din Târgu Jiu ajunge în proces de lichidare, iar clădirea este scoasă la vânzare în martie 2018, fiind preluată de primărie, deși primarul fusese avertizat că cei care au exploatat-o și au distrus-o nu sunt proprietarii de drept. O altă ilegalitate s-a petrecut și la Orșova, unde în 2015 Casa de Cultură a Sindicatelor a fost vândută unei biserici penticostale, de către ANAF, în contul datoriilor, deși cei care au exploatat-o nu erau proprietarii de drept.
Cred că hoția în țara asta nu mai are limite. Ceea ce se întâmplă cu patrimoniul UGSR este inadmisibil și cred că unele instituții ale statului sunt părtașe la jaf. Acest domn primar de la Sfântu Gheorghe își dorește de mult casa de cultură și eu cred că tot ce s-a întâmplat acolo în ultima perioadă ar putea fi regizat. Credeți însă că există cineva care dorește să afle adevărul? De ani de zile, rezoluțiile DNA, ordonanțele unor parchete și multe alte dovezi care stabilesc adevărul nu au fost luate niciodată în considerare de judecători, care au judecat nu după probele instrumentate, ci după cum au dictat „influencerii”. Plângerile noastre la procurorul general și toate demersurile făcute au rămas fără ecou. Hotelurile cu baze de tratament, casele de cultură au fost gestionate ilegal și banii - cheltuiți fraudulos. Spun gestionat, timp în care toată această bogăție trebuia cel mult să fie administrată, așa cum declară și șefii confederațiilor. Au pierdut multe procese, pentru că nu au putut dovedi proprietatea și cu toate acestea vedeți ce se întâmplă. După ce s-au îmbogățit ilegal, cred că acum încearcă să-și spele urmele, lăsând să cadă totul. Banii încasați zeci de ani în urma contractelor cu Ministerul Muncii s-au împărțit în dividende fără să se investească nimic. Au vândut, au închiriat, au concesionat, dar cu ce drept ? Cu complicitatea multor primari și reprezentanți ai statului, dar nimeni nu vede și nu aude. Și știți de ce ? Pentru că mulți abia așteaptă să pună mâna gratis pe imensa avere a oamenilor.
UGSR există, organizația nu a murit, chiar dacă acești „corifei sindicali” spun peste tot că s-a terminat. I-am invitat la masa dialogului fiindcă proprietarul există, dar nu au dat curs invitației. Puteau administra în continuare, însă existând proprietarul, se putea investi, utiliza fonduri europene, identifica parteneri pentru a readuce imensul patrimoniu în folosul membrilor de sindicat și al tuturor românilor. Aș încheia lansând către instituțiile abilitate ale statului un apel disperat în numele celor care au cotizat din banii lor pentru a crea acest imens patrimoniu: TREZIȚI-VĂ și faceți dreptate. Turismul, cultura și educația se pot dezvolta, pot fi create locuri de muncă și foarte mulți oameni pot beneficia de pe urma acestui imens patrimoniu.
Dragoș Frumosu, președintele CGM-UGSR
