La Parchetul General a fost depusă ieri o sesizare penală impotriva generalului Nicolae Pleşiţă şi a cinci foşti diplomaţi despre care se crede că au fost implicaţi in acţiunile teroriste din Germania Federală in perioada comunistă.
La Parchetul General a fost depusă ieri o sesizare penală impotriva generalului Nicolae Pleşiţă şi a cinci foşti diplomaţi despre care se crede că au fost implicaţi in acţiunile teroriste din Germania Federală in perioada comunistă.
Cei cinci diplomaţi romăni au fost declaraţi in 1984 persona non grata de Guvernul federal german la numai zece zile de la vizita la Bonn a lui Ceauşescu, unde acesta a discutat cu cancelarul federal Helmut Kohl vănzarea etnicilor germani din Romănia. Cei cinci sunt acuzaţi că ar fi fost implicaţi in trimiterea coletelor-capcană pentru disidenţii Paul Goma, Şerban Orescu şi Nicolae Penescu, dar şi pentru legături cu atentatul cu bombă de la 21 februarie 1981 de la postul de radio "Europa Liberă".
FAPTE DE TERORISM. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romănia a depus la Parchetul de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie o sesizare penală privind fapte de terorism săvărşite de generalul de Securitate Nicolae Pleşiţă, respectiv de cinci foşti diplomaţi ai Ambasadei Republicii Socialiste Romănia la Bonn (Dan Mihoc, Constantin Ciobanu, Ion Constantin, Ioan Lupu şi Ion Grecu). Cei cinci foşti diplomaţi romăni au fost expulzaţi din Germania pe baza informaţiilor oferite de un defector romăn, ofiţerul DIE Constantin Constantinescu, cifratorul-şef al Ambasadei Romăniei la Bonn.
ACUZAŢIILE. Cotidianul german Die Welt a publicat in 1984 invinuirile aduse celor cinci pe baza acuzaţiilor formulate de un defector romăn, dar şi a cercetărilor făcute de BND, spionajul vest-german. Vărstele celor cinci sunt din momentul 1984, după cum au fost ele relatate atunci.
- Ion Constantin, 38 de ani, secretar III la Ambasada Romăniei. A pus la cale amplasarea unei bombe la sediul central al postului de radio "Europa Liberă" din München. Potrivit informaţiilor obţinute, acesta este ofiţerul de Securitate cu numele de cod "Andrei", care a livrat bandei lui Carlos Şacalul bomba pusă la sediul Europei Libere.
- Ioan Lupu, 44 de ani, secretar I al Ambasadei Romăniei din Bonn şi traducătorul oficial al lui Ceauşescu. A pus la cale răpirea şi uciderea unui emigrant romăn.
- Ion Grecu, 40 de ani, ataşatul militar al Ambasadei Romăniei din Bonn, plănuia un atentat cu gaz lacrimogen.
- Dan Mihoc, 39 de ani, secretar II al Ambasadei Romăniei la Bonn. Este acuzat că a plănuit atentate cu colete explozive, avănd ca ţintă personalităţi din exil ca Paul Goma, Şerban Orescu şi Nicolae Penescu.
- Constantin Ciobanu, 40 de ani, angajat al Ambasadei Romăniei din Bonn, şeful rezidenţei. A pus la cale atentate şi crime impotriva disidenţilor romăni, printre cei vizaţi aflăndu-se şi Emil Georgescu, realizatorul emisiunii "Actualitatea Romănească" de la postul de radio "Europa Liberă".
NOTE ALE SPIONAJULUI AMERICAN. In plăngerea penală se spune că Ion Grecu şi Ioan Lupu sunt identificaţi in rapoarte ale spionajului american drept personajele principale in cazul "RITA-CORBU", ce a constat intr-un atac cu gaze asupra unui cetăţean german de origine romănă, datat 2 mai 1984. In acest dosar, despre Grecu sunt indicii că a coordonat atentatul impotriva unei foste membre importante a PCR, care ceruse azil politic in Occident după ce fusese marginalizată in Romănia ca urmare a unui aşa-numit "comportament antiromănesc" pe care il manifestase in timpul unei misiuni oficiale in RFG.
In aceeaşi operaţiune, Lupu avusese misiunea de a pregăti informativ operaţiunea şi de a distrage atenţia de la Ambasada Romăniei, se arată intr-un document al Central Intelligence Agency (CIA). Intr-un alt caz, alături de cei doi a fost implicat şi Constantin Ciobanu. Este vorba de planul răpirii (asasinării in caz de eşec) a unui fizician romăn, rudă apropiată a unui inalt demnitar comunist, stabilit a avea loc in iunie 1984 . Tot intr-un raport al spionajului american, Constantin Ciobanu, Dan Mihoc şi Ion Constantin sunt identificaţi drept surse informative in cadrul unui plan de atac cu bombă asupra sediului "Europei Libere". Dezvăluirile lui Constantin Constantinescu, precum şi alte informaţii ale BND-ului german au determinat expulzarea celor cinci diplomaţi romăni din Germania Federală, avănd in vedere "imunitatea" conferită prin statutul diplomatic.
DETALII. Un indiciu cu privire la punctul de plecare al atentatelor din 3 şi 4 februarie 1981 se află in cartea generalului Ion Mihai Pacepa, "Cartea neagră a Securităţii". In ultima discuţie pe care fostul general a avut-o cu Ceauşescu inaintea defectării i s-a cerut să-i elimine pe unii dintre redactorii romăni de la "Europa Liberă", incepănd cu directorul programului romănesc, Noel Bernard. Acesta a fost, potrivit afirmaţiilor fostului general, şi motivul defectării sale. Noel Bernard urma să fie ucis prin iradiere, iar ceilalţi, care apar in discuţie, Paul Goma şi Emil Georgescu, urma să fie lichidaţi cu ajutorul unor "pachete pline cu Semtex, care să-i facă carne tocată". Aceasta este exact descrierea modalităţii cum s-au produs atentatele din februarie 1981. Tot in aceeaşi discuţie, la sfărşit, Ceauşescu s-a exprimat că, in final, "trebe d-distrus intreg v-vesparu" - postul de radio "Europa Liberă" de la München (Ion Mihai Pacepa, Cartea neagră a Securităţii, vol. 3, Bucureşti, Editura Omega, 1999, p. 142-143).
COLETELE-BOMBÃ.... La 3 februarie 1981, Nicolae Penescu, in vărstă de 85 de ani, fost ministru de Interne intre 4 noiembrie şi 5 decembrie 1944, fost deţinut politic timp de 10 ani şi fondator al "Consiliului Naţional Romăn" in exil, a primit la locuinţa sa din Paris un pachet al cărui conţinut declarat era o carte: "Memoriile lui Nikita Hrusciov" in limba spaniolă. In realitate, pachetul disimula o incărcătură explozivă. Explozia l-a rănit grav pe Nicolae Penescu, iar după căteva luni de spitalizare a decedat din cauza unor probleme respiratorii, după cum ne-a declarat coordonatorul investigaţiei IICCR, Andrei Muraru.
Datorită biografiei şi preocupărilor sale, Nicolae Penescu a fost permanent un obiectiv al Securităţii. In aceeaşi zi, 3 februarie 1981, scriitorul Paul Goma (a primit şi el un colet-capcană). Acesta a fost mai circumspect cu pachetul pe care il primise, motiv pentru care l-a deschis cu prudenţă şi, cănd a observat fire şi pile electrice, l-a depus in baie şi a chemat poliţia. In timpul dezamorsării, şeful Serviciului de Deminare al DST a fost rănit. Ultimul care a primit coletul-capcană, la 4 februarie 1981, a fost Şerban Orescu, preşedintele Cercului Democrat al Romănilor din Germania, colaborator şi viitor angajat la Secţia Romănă a postului de radio "Europa Liberă". Şi acesta a fost rănit in urma exploziei coletului, la picior, la mănă şi i-a fost afectat auzul. A stat in spital o săptămănă, ne-a precizat Andrei Muraru. Supărarea Securităţii era că, in noiembrie 1980, la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare in Europa (OSCE) de la Madrid, cei mai vehemenţi denunţători ai incălcării drepturilor omului in Romănia au fost Paul Goma, Nicolae Penescu şi Şerban Orescu. IICCR consideră că generalul Nicolae Pleşiţă, fostul şef al CIE, a fost coordonatorul atentatelor, dar sunt indicii că ordinul suprem aparţinuse lui Nicolae Ceauşescu. "Printre documentele pe care le-am depus la Parchet se află şi un plan din anul 1980, semnat de generalul Pleşiţă, in care se spune clar că impotriva unor colaboratori ai «Europei Libere» se vor lua măsuri, inclusiv trimiterea de colete explozive", ne-a declarat Andrei Muraru.
⢠Confesiunile generalului Pacepa: Nicolae Plesita, teroristul de la Europa Libera