CUTREMURUL - FURIA PAMANTULUI
Pamantul a oftat putin si tie ti s-au spart toate bibelourile, ti-a cazut hornul de pe casa. Au inceput sa-ti tremure mainile, ti-au paralizat picioarele. Ce se intampla in Vrancea de vin atatea blesteme de acolo?
CATALIN PRUTEANU
SEISMOGRAFE. Stefan Tataru vrea sa faca la Vrancioaia un muzeu al aparatelor care au fost folosite in secolul trecut
|
Comuna Vrancioaia are in jur de 3.000 de locuitori, iar majoritatea tinerilor este plecata, ca in toate localitatile sarace din Moldova, la munca in strainatate.
DEPARTE DE CIVILIZATIE. Observatorul Seismologic "Dr. Cornelius Radu" este o cladire cu etaj situata langa scoala si primarie. A fost infiintata in 1942, dupa cutremurul din 1940, cel mai mare din secolul trecut, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Stefan Tataru, seful statiei ne explica de ce a fost aleasa Vrancioaia: "In primul rand, era un nume cu rezonanta istorica. Apoi era un sat departe de civilizatie, pentru ca nu erau cai de acces - aici se mergea cu caruta, masini nu circulau in zona. Este situat in zona epicentrala, delimitata de trei puncte: undeva spre Ramnicu Sarat, spre Marasesti si zona de aici de la noi, Vrancioaia, un pic mai spre sud-vest. Deci un triunghi in care, daca am uni cele trei puncte, se afla majoritatea epicentrelor seismelor din Vrancea." Pe atunci, statia era doar o incapere de "sase pe sase", cum spune Tataru. Pana in 1950, cand a avut loc un alt seism de 5,5 grade Richter, a existat la Vrancioaia o perioada de intrerupere. In 1952, statia a intrat din nou in atentia autoritatilor. Au fost aduse echipamente fotografice rusesti destul de costisitoare, depasite si iesite din uz acum. "Totul se leaga de cutremurele majore", spune Stefan Tataru.
AJUTOR DE LA STRAINI. Cutremurul din 1977 (7,2 grade Richter), desi mai mic decat cel din 1940, a provocat mai multe victime si pagube, deoarece focarul s-a aflat mai la suprafata. "Daca despre cutremurul din 1940 se stie mai putin, despre cel din 1977 se stiu mult mai multe, pentru ca exista date. In â77 au fost mai multe statii in tara. A existat si posibilitatea de a culege informatii, plus ca si dotarea a fost alta fata de â40. Dupa cutremurul din â77 au venit chinezii cu un aparat pe care-l avem si acum intr-o incapere, unde vrem sa facem un muzeu. Chinezii aveau echipamente destul de bune, pe care le-am folosit si noi pana la cutremurul din 1986, cand iarasi ne legam de un cutremur mare, care a avut magnitudinea de 7. Dupa cutremurul din â86 am primit iarasi dotare. Au venit americanii cu aparatele pe care le folosim si acum, perfectionate de-a lungul timpului. Dupa cutremurele din 1990, de pe 30 si 31 mai (care au avut magnitudini de 6,7 si 6,1 grade pe scara Richter) au venit altii, au venit nemtii", povesteste Stefan Tataru. La statia seismica de la Vrancioaia lucreaza acum, impreuna cu Stefan Tataru, inginerul Ioan Verdes, care se ocupa de automatizari si de instalatii, si, inca din 1985, doamna Luminita Dantis, care urmareste aparatele, schimba seismogramele si face niste cafele... excelente. "Gospodarul unitatii" este Ilie Ion, care se ocupa cu administrarea centralei termice. Stefan Tataru lucreaza la statie din anul 1986.
NONSTOP. Seismografele inregistreaza cea mai mica miscare din adancurile pamantului
|
Citește pe Antena3.ro
O COMUNA SARACA, DAR CU OAMENI CINSTITI
| ||
|
CU COSCIUGUL LA VALE
|
Prin comuna, o femeie batrana isi taraie gumarii. "Tibrea Maria a luâ Radu Tibrea ma cheama, maica. Ori mi-ai facut o poza? Eu, cati ani am? 75, is batrana. Cu sanatatea o duc potrivit. Ma doare spatele, am cazut cu un sac de tarate. Am ramas acolo moarta".
Batranei Maria i-a fost frica de cutremur. "Aoleo, maica, mi-o fost frica mare. A murit cumnatul meu si tare frica ne-o fost", spune batrana amintindu-si de seismul din octombrie anul trecut. Facem ochii mari, pentru ca nu ne amintim deloc sa fi auzit ca ar fi murit cineva la cutremurul din 2004, in orice caz nu in Vrancioia. "Salta cosciugul, valeu, maica, ce salta". Totul se lamureste repede. Cutremurul din octombrie 2004 n-a facut victime in Vrancioaia. Cumnatul murise de moarte "buna" cu cateva zile inainte si rudele s-au ingrozit cand au vazut ca sicriul este gata s-o ia la vale de pe masa. Altfel, urmasii Vrancioaiei n-au frica de seism. "Oamenii nu intra in panica, nu se sperie. N-am avut victime, n-am avut pagube materiale", spune seful de post, agentul Gherciu. "Mergem cu Dumnezeu inainte. Poate ne-o pazi. La noi e bine. S-a auzit la aparat ca in alte parti e rau tare", spune Ioana Danila, o batrana de 63 de ani. |
UN MUZEU SEISMOLOGIC
|
Echipamentele folosite
de-a lungul timpului la statia seismica de la Vrancioaia n-au fost aruncate, ci sunt pastrate intr-o incapere. Tataru vrea sa faca un muzeu al seismologiei, dar, deocamdata, visul sau este in stadiu de proiect.
"In Romania nu exista un muzeu al seismologiei. Ideea nu-mi apartine mie in totalitate, am inceput-o acum sase ani. In anul asta am lasat totul balta si urmeaza sa continuam. Sunt aparate foarte vechi: pe unele le-am gasit aici, pe altele le-am adus din alta parte. Aici se afla un vestit pendul mecanic, care se mai afla in Bucuresti, la Facultatea de Fizica. Dupa razboi au fost aduse si alte echipamente in afara de acest pendul mecanic. Este vorba de aparatele foto rusesti". In incaperea in care sunt depozitate piesele viitorului muzeu al seismologiei romanesti poate fi admirata si seismograma unui cutremur, seismograma care a fost imprimata pe hartie afumata. Scrierea se facea cu un ac care zgaria negrul de fum de pe hartie. Acum echipamentele sunt mult mai performante. La Vrancioaia se primesc date de la statia Plostina si tot ce se inregistreaza se transmite in cateva secunde la Bucuresti, la Institutul National pentru Fizica Pamantului. |
Specialistul Hancu
Specialistii de la Vrancioaia sunt cautati cu insistenta de presa dupa orice miscare a pamantului. "Dupa seismul de anul trecut am fost destul de sunat, au fost interventii pe toate posturile, s-au facut speculatii, a intrat din nou Hancu. Pe mine Hancu ma considera un nespecialist si spune ca el este specialist. Eu am spus ca nu pot sa fac aprecieri de genul ca va fi sau nu va fi un cutremur. Prin ianuarie am intrat in direct cu Hancu si m-a intrebat de la capatul celalalt: "Domnuâ Tataru, dumneata stii ca nu va fi un cutremur?" Si i-am spus ca eu nu astept un cutremur. Si, intr-adevar, n-a fost cutremur", afirma Stefan Tataru.
Statia de la Cheia
La Cheia, in judetul Prahova, la o altitudine de 1.350 de metri exista un alt observator seismic. Infiintata in 1973, la statie lucreaza trei persoane: seismologul Cristian Chitaru, un mecanic si sotia acestuia. "Lucram permanent acolo: 24 din 24. Dotarea e cam cea mai tare din tara si datorita faptului ca statia este inclusa in sistemul mondial de supraveghere a exploziilor nucleare. Datele de la statie ajung odata la Bucuresti, la Institutul National de Fizica a Pamantului", afirma Chitaru, care lucreaza acolo din 1991. La Cheia exista un echipament pentru prezicerea cutremurelor bazat pe variatia campului magnetic, iar senzorii sunt amplasati intr-un tunel sapat in stanca.
Vrancioaia fara frica
Cladirea in care functioneaza observatorul are un grad de seismicitate de 8 si jumatate. "Cutremurele mici nu ne sperie, nu pentru ca ar fi o cladire care nu s-ar darama. Cele de magnitudine mica si mijlocie sunt destul de multe. In Vrancea nici nu sunt periculoase cutremurele pana la o magnitudinea de 5 si jumatate. In zona epicentrala nu produc atata spaima. Aici, de intrebi pe cineva daca ii e frica de cutremur, se uita la tine fara sa inteleaga", spune Stefan Tataru. In 1977 a fost mai rau: "Eram directorul scolii si aveam un internat cu 50 de copii. Am auzit tipete din internat si am crezut ca s-a prabusit."