Precedent periculor - Nicolai, prima la dezvăluirea mapei

Parchetul a făcut public dosarul profesional al Noricăi Nicolai din care aflăm despre greşelile de procuror şi despre influenţa funcţiei de partid asupra carierei de magistrat.

spre influenţa funcţiei de partid asupra calificativelor. Magistraţii nu văd cu ochi buni acest caz fără precedent.


"Periată" de datele cu caracter personal protejate de lege, mapa profesională a procurorului Norica Nicolai, fostă Clinci, a fost dată publicităţii. După cum v-am informat şi în ziarul de duminică, datele din dosarul ce cuprinde 89 de file confirmă cele două episoade controversate dezvăluite opiniei publice de şeful statului. Norica Clinci, azi Nicolai, a intrat în procuratură în anul 1983, prin repartiţie guvernamentală, depunând jurământul în faţa procurorului general de atunci, Nicolae Popovici. Funcţia de procuror i-a încetat la 15 august 1991, prin Ordinul 464, emis de procurorul general de atunci, Mihai Popa Cherecheanu, ea fiind transferată "în interesul serviciului", la cerere, ca juristconsult la Societatea Comercială "Agrotransport SA" Olteniţa, la doar două luni după episodul participării sale la un proces de adopţie internaţională.


SANCŢIUNEA. Potrivit unei Note aflate la pagina 77 din mapa profesională, document nedatat, dar semnat de procurorul M. Palade, Norica Clinci a fost sancţionată la 4 aprilie 1988 de Procuratura judeţeană Călăraşi cu "avertisment", pentru nerespectarea unor dispoziţii legale în soluţionarea unei cauze penale. "Contestaţia i-a fost respinsă de Procuratura Generală, fiind menţinută sancţionarea", scrie în acelaşi document, în care se arată totuşi că procuroarea a obţinut calificativul "F. Bun". Avertismentul primit a vizat modul în care ea a instrumentat un caz de furt calificat în dauna avutului obştesc. În dosar erau cercetate şase persoane care furaseră grâu de la un siloz din Budeşti, judeţul Călăraşi. Procurorul a obţinut în instanţă condamnări pentru cinci dintre inculpaţi, un al şaselea însă – Ioniţă Valerică – a fost trimis în judecată în lipsă. Procurorii-inspectori care s-au ocupat de cazul Norica Clinci au stabilit că aceasta nu a făcut toate demersurile pentru stabilirea adevăratului făptuitor şi că a greşit motivarea recursului, necerând achitarea inculpatului nevinovat. Inspectorii au cerut pedepse mult mai aspre pentru abaterile constatate în timpul verificărilor, considerând că măsurile disciplinare sunt insuficiente faţă de gravitatea faptelor săvârşite.


"FB" CU FUNCŢIA DE PARTID. În anul 1990, fişa de apreciere a Noricăi Nicolai avea la profilul profesional nouă calificative "Foarte Bine" (FB) şi unul "Bine" (B), iar la profilul moral şase calificative "FB". Aprecierea a fost făcută la data de 13 martie 1991. În 1986, calificativul "Foarte Bun" dat de şeful Procuraturii locale a fost schimbat de conduceri Procuraturii judeţene "Bun". I se recomanda ca pe viitor "să-şi îmbunătăţească operativitatea în soluţionarea cauzelor aflate în lucru şi în acelaşi timp să verifice cu mai mare atenţie lucrările dactilografiate. Totodată, este necesar ca procurorul Clinci Norica să manifeste mai multă grijă în alegerea anturajelor pe care le frecventează". Norica Clinci a contestat calificativul "Bun" obţinut în anul 1986 şi, ca urmare, procurorul Gheorghe Părăuşanu, din cadrul Direcţiei a V-a din Procuratura Generală, a propus înlocuirea lui cu cel acordat iniţial de conducerea procuraturii locale Olteniţa: "Foarte Bun". În Nota, Părăuşanu identifică o serie de lipsuri privind calitatea lucrărilor întocmite de procuror şi chiar încadrări juridice greşite a faptelor în mai mult de patru dosare penale şi întârzieri de întocmire a rechizitoriilor în mai mult de şase dosare penale, chestiuni pentru care subliniază că procuroarea a fost criticată şi în Buletinul Intern al Procuraturii Generale nr. 4/1986. În ciuda acestora, verificatorul invoca în susţinerea admiterii contestaţiei şi acordării calificativului "FB" scuza volumului mare de activitate şi alegerea Noricăi ca secretar al oganizaţiei de bază din unitate, pe linie de partid. Semnăturile prin care propunerea a fost acceptată datează de la 23, 24 aprilie şi 5 mai 1987.


ATENŢIE LA PROBE! În fişa de apreciere a activităţii pe anul 1987 se arată că, datorită pregătirii sale politice şi profesionale, Norica Clinci a fost aleasă secretar BOB din cadrul Organizaţiei PCR Procuratură şi că în acel an "a răspuns cu promptitudine la realizarea unor sarcini obşteşti, dispuse de organele locale de partid şi de stat". I se recomanda "să manifeste mai multă atenţie în soluţionarea cauzelor, punând un accent mai mare pe analiza probelor din dosare şi în acelaşi timp să verifice cu atenţie lucrările dactilografiate. Este necesar ca procurorul Clinci Norica să manifeste mai multă exigenţă în ceea ce priveşte relaţiile sale din afara serviciului". I se acorda calificativul "Foarte Bun".


ŞUŞOTEALÅ. Este un caz fără precedent, ne-au spus mai mulţi magistraţi luaţi prin surprindere de dezvăluirea informaţiilor din mapa profesională. Şi eu am fost la fel de surprinsă, mai ales că în decursul anului 2005 am făcut demersuri pentru obţinerea dosarului profesional al Monicăi Macovei, ministrul de atunci al Justiţiei, şi mi s-a răspuns că "nu mai există". Cică "ar fi fost topit. Am cerut acum, o dată cu mapa în cazul Nicolai, să ni se dea şi mapa Monicăi Macovei, ca şi dosarul profesional al procurorului-şef al DNA, Daniel Morar. Cine ştie, poate aflăm că nici ei n-ar fi trebuit numiţi!

Familia "vinovatului fără vină" a pus lacătele pe uşă

NELINIŞTIT. Titi Ioniţă, fratele victimei, susţine că n-a auzit de Norica

Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Marghioala, născut la data de 16 aprilie 1962, din comuna Vasilaţi, judeţul Călăraşi este "vinovatul fără de vină". Cel care în anul 1987 avea să fie trimis în judecată, printr-o decizie eronată, aşa cum rezultă din mapa profesională a Noricăi Nicolai (fostă Clinci), pusă la dispoziţia jurnaliştilor de Parchetul Instanţei Supreme.

Reporterii Jurnalului Naţional au mers ieri direct în comuna Vasilaţi, în încercarea de a sta de vorbă cu nevinovatul arestat din greşeală în locul unui recidivist cu acelaşi nume, dar alte date de stare civilă.

VICTIMA, PERSOANÅ CU HANDICAP. Ioniţă Valerică nu a fost de găsit, fiind plecat, din informaţiile rudelor, la Anişoara Ioniţă, sora din Bucureşti. Am discutat, atât cât s-a putut, cu Titi Ioniţă, fratele condamnatului. Am aflat că, în familia Ioniţă sunt şapte fraţi (cinci băieţi şi două fete). Trei dintre aceştia (Vasile, Titi şi Valerică Ioniţă) locuiesc chiar în comuna Vasilaţi, ceilalţi fiind stabiliţi la oraş. Vizibil speriat de prezenţa noastră Titi ne-a mărturisit că nu ştie nimic despre vreo condamnare, iar din felul în care vorbeşte nu prea pare să fi auzit de vreo Norica Nicolai. Omul recunoaşte că atât el, cât şi fratele său Valerică au moştenit o boală de familie şi că sunt handicapaţi. Ştie una şi bună: că Valerică e handicapat, că n-a muncit nici o zi şi că pleacă de acasă când îi vine cheful, fără ca nimeni să ştie de viaţa lui.

PLECAT LA SORÅ. "Acum e plecat la sora mea la Bucureşti. Când nu se duce la ea se apucă din nou de fapte. E handicapat. E handicapat băiatul asta. Suntem din familie aşa. Acum, după Revelion l-a luat soră-mea la ea. De când s-a născut are probleme. Nu a lucrat niciodată, domnişoară, că nu e el om de muncă. A avut probleme cu Poliţia anul trecut. L-au luat că nu ne mai înţelegeam cu el". Însoţiţi de nea Titi am mers la casa celuilalt frate, Vasile. Aici am găsit lacătele puse. Vecinii ne-au spus că, după izbucnirea poveştii în presă, întreaga familie a plecat la Bucureşti. Tot la Anişoara.

A participat la adopţie "din prietenie"

Potrivit notei explicative date de Norica Clinci la 20 iunie 1991, aceasta declara că o cunoştea pe Patricia Ellen Long – din Cleveland Ohio, SUA –, care a înfiat fetiţa. "În luna aprilie 1991, doamna Long a trimis o procură prin care m-a autorizat să îi reprezint interesele într-un proces de adopţie. Actele au fost pregătite de domnul Eugen Man, avocat din Bucureşti, iar eu am participat la instanţa Tribunalului Judeţean Călăraşi, unde am pus concluzii în fond. Nu am cunoscut că nu pot face acest lucru, pe care l-am făcut ca persoană particulară şi nu ca procuror. Am primit o invitaţie de la doamna Long pentru a-i face o vizită în SUA în cursul anului 1991, respectiv în luna iulie. Nu am făcut acest lucru în scopul de a obţine folos material, ci din prietenie."

"Prin procură orice cetăţean poate fi reprezentat de oricine în instanţă, dacă nu există un conflict de interese", ne-a declarat ieri preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu. Oficialul a subliniat că, din câte a văzut în presă despre acest caz, "nu sunt motive legale pentru refuzul numirii, atâta vreme cât pentru aşa-zisele falsuri şi reprezentarea la adopţie nu există o condamnare. Relaţiile internaţionale impun o rezolvare cât mai rapidă a problemei."