Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CRONICA UNEI CRIZE ANUNŢATE
După ce a anunţat senin că va promulga Legea privind creşterea
salariilor profesorilor cu 50%, preşedintele Traian Băsescu s-a arătat
ieri îngrijorat că vine criza şi la noi. Nu cea internaţională, nu de
aceea scade leul, ci din cauza Guvernului, a Parlamentului şi a
sindicatelor.
CRONICA UNEI CRIZE ANUNŢATE
După ce a anunţat senin că va promulga Legea privind creşterea salariilor profesorilor cu 50%, preşedintele Traian Băsescu s-a arătat ieri îngrijorat că vine criza şi la noi. Nu cea internaţională, nu de aceea scade leul, ci din cauza Guvernului, a Parlamentului şi a sindicatelor.
"Bună ziua,
Aş vrea să fac o declaraţie, de fapt este mai mult un apel către cei interesaţi, având în vedere că astăzi încep negocierile dintre Guvern şi sindicate cu privire la revendicări salariale. Datorită acestor negocieri, consider că este necesar să fac un apel la responsabilitate către Guvern, Parlament şi sindicate, repet, apel la responsabilitate. Deprecierea cursului monedei naţionale din săptămâna trecută a fost în principal generată de trei factori, în primul rând, de competiţia dintre Guvern şi Parlament, cine dă mai mult din banii publici, aceste structuri politice confundând bugetul de stat cu bugetul de campanie. Un al doilea motiv al deprecierii monedei naţionale de săptămâna trecută a fost legat de declaraţiile contradictorii ale membrilor Guvernului, care au trecut de la triumfalismul succesului economic la disperarea convocării CSAT. Şi, în sfârşit, al treilea motiv este legat de reacţia sindicatelor, care au anunţat revendicări în ceea ce priveşte salariile cu cifre care nu pot fi apreciate decât ca fiind nerealiste.
Aş vrea să vă conving – şi o fac cu responsabilitatea unui preşedinte – că sistemul bancar românesc este solid, urmare a politicii pe care Banca Naţională a dus-o, politica de prudenţialitate a făcut ca toate băncile din România să fie în acest moment într-o situaţie bună. Dar, pentru ca efectul crizei internaţionale să fie diminuat la maximum, primul comandament al factorilor politici şi sindicali se numeşte prudenţă şi responsabilitate, pentru că, oricât de solid ar fi sistemul bancar românesc, el se află într-un mediu care în momentul de faţă este în dificultate, mediu internaţional. Aş vrea să fac precizarea că efectul eventualei lipse de responsabilitate a Guvernului, a Parlamentului şi a sindicatelor poate fi acela de a aduce criza la noi acasă, iar cei care vor fi afectaţi de eventuala iresponsabilitate vor fi exact cei pentru care se clamează acum grija, adică oameni cu venituri mici din sistemul de educaţie, profesorii, vor fi afectaţi funcţionarii publici, vor fi afectaţi pensionarii, vor fi afectaţi cei 530.000 de cetăţeni români care au credite în valută de peste 20.000 de euro şi care totalizează la bănci împrumuturi de aproape 14 miliarde de euro; vor fi afectate întreprinderile mici şi mijlocii, care, de asemenea, au credite în valută de circa 14 miliarde de euro.
De aceea mi se pare că avem obligaţia ca, în aceste negocieri dintre Guvern şi sindicate, cuvântul de ordine să fie prudenţă şi responsabilitate, pentru că nu avem nici un motiv să ne aducem criza la noi acasă. Avem toată perspectiva să fim minim afectaţi de criza internaţională, dacă suntem responsabili. Îmi permit o observaţie personală: problema reală pe care o avem în acest moment în relaţia politic-sindicate sau guvern-sindicate nu este cea a salariilor profesorilor, nu este cea a funcţionarilor publici sau a personalului din sectorul sanitar, ci problema reală pe care o avem este că nu avem o lege a salarizării care să vizeze întregul sector public. Sigur, nu diminuez importanţa faptului că sunt multe categorii din sectorul bugetar care au salarii mici, dar faptul că s-a tergiversat adoptarea unei legi de salarizare pentru sectorul public este problema reală pe care o avem. Vedem toţi discrepanţele care există între diferite categorii de bugetari – nu vreau să dau aici exemple, pentru că ele au fost prezentate de mass-media în ultima perioadă – şi, în mod îndreptăţit, există dispute publice, există reacţii sindicale pe tema acestor discrepanţe.
De aceea cred că, în momentul de faţă, esenţial este să dăm prioritate la trei elemente. Înainte de a discuta despre orice salarii, orice măriri, orice revendicări salariale, primul lucru pe care trebuie să-l avem în faţă pentru a discuta responsabil este bugetul pentru anul viitor. În buget, cu siguranţă vor fi prevăzute resursele destinate sectorului bugetar. Un al doilea lucru ca să putem discuta în cunoştinţă de cauză este – ceea ce vă spuneam mai înainte – Legea salarizării. Şi, în sfârşit, pentru a discuta credibil problema salariilor, avem nevoie de un Guvern legitim din punct de vedere politic, cu o susţinere de 50% plus unu în Parlament. De aceea îndemn partidele politice, precum şi celelalte părţi interesate să înceapă o dezbatere publică chiar în această campanie electorală pe tema unui proiect de lege care să aşeze pe baze raţionale salariile bugetarilor, sigur, raţionale şi echitabile. Pe scurt, soluţia pe care o propun înseamnă responsabilitate, în primul rând pornind de la realitatea că un guvern cu 20% susţinere în parlament nu se poate angaja pentru guvernul viitor, ar fi nelegitimă orice angajare de către acest guvern a obligaţiilor pentru următorul guvern.
Al doilea element înseamnă predictibilitate, ceea ce poate fi reprezentată de bugetul pentru anul 2009 şi proiecţia multianuală, conform legii, pentru minimum trei ani. Şi al treilea element este legat de echitate. De acest lucru cred că este nevoie să se manifeste printr-o lege a salarizării, care să fie echitabilă şi acceptată de tot sectorul bugetar. Închei spunând: prudenţă şi responsabilitate, pentru a nu ne aduce criza la noi acasă. Avem toate şansele să fim minim afectaţi de ce se întâmplă pe pieţele internaţionale dacă suntem responsabili şi prudenţi. Aceasta este declaraţia. Dacă aveţi întrebări.
- Întrebare: Domnule Preşedinte, aş vrea să vă întreb, pentru că astăzi sunt negocieri la Guvern între Guvern şi sindicate, ce aşteptaţi de la această întâlnire a premierului Tăriceanu cu liderii sindicali şi, apropo de criza financiară, poate ştiţi, sigur ştiţi, astăzi nu s-a mai deschis bursa. Şi poate ne faceţi un comentariu şi pe această temă.
Criza se manifestă la noi la bursă, fără să afecteze populaţia, pentru că nu sunt foarte mulţi jucători pe bursă în România, nu s-au pus economiile românilor în cumpărare de acţiuni la bursă şi ele se află în bănci. Important este ca, prin gesturile noastre, să nu declanşăm – nu aş spune isterie – o reacţie emoţională a băncilor şi a oamenilor care au depuneri în bănci, pentru că nu există nici un motiv să se întâmple acest lucru. Deci, bursa are drumul ei şi este mult legată de ce se întâmplă pe plan internaţional, de fluxurile de capital. Ceea ce se întâmplă la Bursa de Valori Bucureşti este lipsa de lichiditate, nu sunt cumpărări, care se manifestă pe toate pieţele internaţionale. Ar fi criminal aproape ca, într-o Românie care are un sistem bancar care nu duce lipsă de lichidităţi, prin măsuri şi declaraţii iresponsabile, să generăm un galop pe piaţa interbancară sau, ştiu eu, acţiuni ale celor care au depozite în bănci. Ar fi păcat.
- Întrebare: Domnule preşedinte, ce părere aveţi despre salariile existente, de exemplu la nivelul şefilor de agenţii guvernamentale, discrepanţe foarte mari, sute de milioane?
Uitaţi-vă şi la salariul doamnei de la Fondul Proprietatea, care încă n-a început să dea vreun ban foştilor proprietari, dar dânsa are un salariu uriaş. Asta este nesimţirea politică şi arată cât de lacomă este clientela politică, lacomă şi fără respect, dar cu bună tolerare de guvern. Aş spune că aici există soluţie – aceste agenţii guvernamentale percep taxe, taxele trebuie să se facă venit în bugetul de stat, iar domnii din agenţii să fie plătiţi ca funcţionari publici, cu salariu stabilit de Guvern, la nivelul de competenţă. Din câte ştiu, un şef de agenţie este la nivel de secretar de stat. De ce nu se fac taxele venit la bugetul de stat şi se lasă pe mâna acestor clienţi, pentru a-i face venituri în buzunar propriu? Deci, soluţii sunt aici. N-aş vrea să deviez subiectul. Vă rog să aveţi în vedere că principalul mesaj este cel la prudenţă şi responsabilitate, ca să ne fie bine tuturor şi să fim cât mai puţin afectaţi de criza internaţională.
Vă mulţumesc mult! Vă doresc o zi bună, week-end plăcut!"
DISPERARE:
"Aş vrea să vă conving – şi o fac cu responsabilitatea unui preşedinte – că sistemul bancar românesc este solid, urmare a politicii pe care Banca Naţională a dus-o, politica de prudenţialitate a făcut ca toate băncile din România să fie în acest moment într-o situaţie bună. Dar, pentru ca efectul crizei internaţionale să fie diminuat la maximum, primul comandament al factorilor politici şi sindicali se numeşte prudenţă şi responsabilitate"
FĂRĂ ISTERIE:
"Criza se manifestă la noi la bursă, fără să afecteze populaţia, pentru că nu sunt foarte mulţi jucători pe bursă în România, nu s-au pus economiile românilor în cumpărare de acţiuni la bursă şi ele se află în bănci. Important este ca, prin gesturile noastre, să nu declanşăm – nu aş spune isterie – o reacţie emoţională a băncilor şi a oamenilor care au depuneri în bănci, pentru că nu există nici un motiv să se întâmple acest lucru"
CRIMINAL:
"Bursa este mult legată de ce se întâmplă pe plan internaţional, de fluxurile de capital. Ceea ce se întâmplă la Bursa de Valori este lipsa de lichiditate, nu sunt cumpărări, care se manifestă pe toate pieţele internaţionale. Ar fi criminal aproape ca, într-o Românie care are un sistem bancar care nu duce lipsă de lichidităţi, prin măsuri şi declaraţii iresponsabile, să generăm un galop pe piaţa interbancară sau, ştiu eu, acţiuni ale celor care au depozite în bănci. Ar fi păcat"
POMENILE:
"Aştept de la Guvern şi sindicate responsabilitate şi prudenţă, pentru că, în momentul de faţă, datorită competiţiei între Guvern şi Parlament cine câştigă voturi utilizând banii publici, bugetul de stat, s-a declanşat o avalanşă a revendicărilor. În realitate, dacă nu ar fi fost această competiţie şi prezentarea în «foarte» roz a evoluţiei economice a României, măririle de salarii erau negociate şi asigurate încă din prima parte a anului"
ATAC:
"Este clar că aceste agenţii au devenit moşia financiară a clienţilor politici şi sunt soluţii să se pună stop acestui dezmăţ al unor agenţii guvernamentale din punct de vedere al salarizării, pentru că aceste agenţii, de regulă, sunt aşa-zis autofinanţate. Este expresia lăcomiei şi a nesimţirii politicului, pentru că toate aceste agenţii sunt în subordinea guvernului, dar sunt lăsate pentru că toată clientela politică trebuie să-şi ia bani de acolo"
PRIORITĂŢI:
"Înainte de a discuta despre orice salarii, orice măriri, orice revendicări salariale, primul lucru pe care trebuie să-l avem în faţă pentru a discuta responsabil este bugetul pentru anul viitor. În buget vor fi prevăzute resursele destinate sectorului bugetar. Un al doilea lucru ca să putem discuta în cunoştinţă de cauză este legea salarizării. Şi, în sfârşit, pentru a discuta credibil problema salariilor, avem nevoie de un Guvern legitim din punct de vedere politic"
Promulgaţi legea? "Cum să nu!"
- de Oana Stancu
De atunci nu a existat nici o virgulă, nici o condiţionare adăugată acestei intenţii, de parcă nu este şef al statului de patru ani, timp suficient pentru a cunoaşte situaţia. Şeful statului nu a mai avut însă ocazia să ia această decizie, întrucât Guvernul a sesizat joi Curtea Constituţională în privinţa legii care majorează salariile profesorilor. Executivul şi-a motivat demersul prin faptul că parlamentarii nu ar fi prevăzut şi o sursă de finanţare a acestor majorări, aşa cum prevede Constituţia.
La fel de tăcut a fost până acum şeful statului şi în privinţa salariilor din agenţiile guvernamentale şi a soluţiilor pe care le-a indentificat acum pentru compatibilizarea acestora cu restul funcţiilor din Guvern. Traian Băsescu a criticat şi în 2006, de exemplu, "puzderia de agenţii guvernamentale", afirmând chiar că ele adăposteau clientela politică a PSD, pe vremea fostei guvernări, acum adăpostind clientela guvernării din care făcea partea şi PD. "Clientela noastră", spunea explicit şeful statului la postul public de radio. Tot pe atunci şi PD, astăzi PD-L, cerea reducerea numărului de agenţii şi autorităţi, însă despre salariile de sute de milioane, nimic. Doar erau beneficiari! PD a deţinut în Guvernul Tăriceanu I, printre altele, chiar şefia ANRE, subiect de anchetă a ANI azi, după ce presa a arătat că actualul preşedinte ANRE are venituri lunare de circa 50.000-55.000 de euro, majoritatea banilor provenind din salariu, primele trimestriale şi diurnele încasate de acesta.
De asemenea, PD a deţinut două posturi de vicepreşedinte al AVAS, acolo unde astăzi şeful instituţiei, Teodor Atanasiu, are un salariu de 13.000 de euro lunar.
Citește pe Antena3.ro
