Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comparativ cu media din UE, inflația este mai mare în țările din Est, băncile centrale ridică rapid dobânzile de politică monetară, agențiile de rating refac notările potrivit situației actuale și a perspectivei sumbre a economiilor din regiunea Mării Negre și Mării Baltice.
Situația de pe fronturile de luptă din Ucraina, prelungirea conflictului, cu perspective incerte privind pacea și condițiile de încetare a focului, deteriorează rapid economia ucraineană, trecută de peste 100 de zile la condiții de război. Ca efect sintetic cumulat al acestor presiuni, Banca Națională a Ucrainei (BNU) a luat, în 2 iunie, decizia de a ridica dobânda de politică monetară la 25% pe an. Ridicarea bruscă a dobânzii de referință, de 2,5 ori față de nivelul anterior, de 10 %, este impusă, potrivit comunicatului BNU, pentru „consolidarea capacității de a asigura stabilitatea cursului de schimb și de a limita procesele inflaționiste”.
Banca Ucrainei se teme de doIarizarea economiei
Consiliul de administrație al băncii centrale de la Kiev motivează accentuarea politicii intervenționiste pentru a asigura „protejarea veniturilor și economiilor cetățenilor, creșterea atractivității activelor în moneda națională - hrivna - și reducerea presiunii asupra pieței valutare”. Ca urmare a războiului cu Rusia, inflația anuală a ajuns în aprilie la 16,4%, existând proiecții ca aceasta să ajungă la sfârșitul anului 2022 la 20%.
Folosirea principalei pârghii de politică monetară ar trebui, potrivit BNU, să limiteze amenințarea dolarizării economiei ucrainene, fiind în dezvoltare un proces semnificativ de abandonare a hrivnei în favoarea dolarului american. Cursul de schimb oficial s-a menținut de la începutul invaziei rusești la un nivel stabil de circa 29,5 hrivne pentru un dolar; cursul în lei fiind de 0,1565/hrivnă ar echivala cu o paritate de 4,61 lei/dolar.
Cum sunt spoliați ucrainenii la casele de schimb
La casele de schimb din România, moneda ucraineană este devalorizată speculativ cu circa 50 la sută; se cumpără cu doar 0,1 lei. BCR a menținut oferta de schimb la un curs apropiat de cel afișat de banca centrală, doar pentru cetățenii ucraineni, în limita sumei de 2.000 de lei.
Rating de țară retrogradat
Creșterea dobânzii directoare a BNU a urmat unei degradări a ratingului pentru datoria în valută a Ucrainei, de către Standard&poor’s. Ratingul nou, de CCC+/CC este justificat de S&P prin „recesiunea produsă de atacul militar rusesc”, care se așteaptă să continue. Ca o apreciere pozitivă, agenția a confirmat ratingul de B-/B al datoriei în moneda locală, care este mai puțin vulnerabilă. Perspectiva negativă pentru economia ucraineană rezidă în analiza S&P din riscul asupra stabilității financiare pentru „capacitatea guvernului de a-și onora obligațiile datoriei”, adăugând că „se pot reduce ratingurile în următoarele 12 luni dacă poziția de lichiditate s-ar deteriora sau în cazul slăbirii capacității administrative a guvernului în urma acțiunilor militare ruse”. Agenția nu exclude și o revizuire „spre stabil” în cazul unei îmbunătățiri a mediului de securitate al Ucrainei.
PERIOADĂ PRELUNGITĂ DE INSTABILITATE
S&P face evaluările independent de factorii politici sau presiunile organizațiilor finanțatoare. Agenția anticipează pentru Ucraina „o perioadă prelungită de instabilitate macroeconomică” care pleacă din prejudiciul cauzat de război și capacitatea economiei de a genera impozite. Situație concretă a condus la situația de fapt ca „plata datoriei să fie mai dependentă de fluxul regulat de sprijin financiar internațional”. Informațiile pe care le-a difuzat publicația noastră, care reținea că Ucraina are nevoie lunar de un ajutor financiar extern lunar de 7 miliarde dolari, se confirmă în analiza S&P. De asemenea, articolele noastre au relevat în esență și aprecierea agenției că „aproximativ un sfert din capacitatea de producție a țării și majoritatea porturilor sale maritime sunt acum situate în zone ocupate sau blocate de armata rusă”. Prelungirea conflictului va avea efecte grele asupra PIB-ului, care se va contracta cu 40 la sută în cazul continuării conflictului și în a doua parte a anului 2022. BERD se aștepta, într-o evaluare anterioară, la o reducere cu „doar” 30 de procente a economiei ucrainene.
PLANURILE PENTRU RECONSTRUCȚIE ÎNCEP ÎN PLIN RĂZBOI
Deși războiul nu dă semne că se domolește, iar perspectivele unor tratative de pace sunt incerte, se avansează planuri pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. O conferință pentru adunarea de fonduri a fost anunțată de președintele Confederației elvețiene. Data conferinței găzduite de Elveția este precizată: peste o lună, în 4 și 5 iulie, dar nu sunt detalii despre participanții la reuniune. Au fost trimise invitații către 40 de lideri, conferința fiind așteptată să abordeze problema contribuțiilor de finanțare a efortului de reconstrucție din partea Băncii Mondiale, OECD și Uniunea Europeană. Este confirmată prezența lui Volodimir Zelenski la conferință. Amploarea necesarului de finanțare este dată de estimarea distrugerilor, apreciate de premierul ucrainean Denîs Șmîhal la 600 de miliarde de dolari. Șeful guvernului de la Kiev transmite un mesaj optimist către finanțatorii internaționali: „Suntem pregătiți să începem reconstrucția”.
Erodarea economie Rusiei
Războiul trage înapoi economia Rusiei. Costurile reale sunt mai greu de estimat după ce agențiile de rating și-au retras scorurile și au încetat activitatea la Moscova, evaluările făcându-se de la distanță. Până la retragerea ratingurilor, din 25 martie, Fitch retrogradase în 8 martie la „C” datoria în moneda națională. S&P a trecut datoria Rusiei în moneda străină la „ca” la evaluarea din 3 iunie, după ce o plasase în 11 aprilie la „faliment selectiv”. Atunci, rata scadentă a datoriei externe a fost plătită de Banca Centrală a Rusiei în ruble. Stabilitatea financiară nu pare încă zdruncinată de sancțiuni, în condițiile unei îndatorări de doar 18 % din PIB, iar rezerva valutară este de 630 miliarde dolari, jumătate fiind înghețată în bănci occidentale. Inflația a atins un nivel-record în aprilie - 20,7 la sută, iar estimarea privind contractarea PIB este prognozată la 8-12 procente. Dobânda de politică monetară a fost relaxată de la 20 % la 17 % în aprilie, după un proces de devalorizare bruscă a rublei, care trece printr-o volatilitate accentuată față de euro și dolar.
Inflația este presantă în vecinătatea războiului
Țările din vecinătatea conflictului se confruntă cu inflații-record. Cea mai afectată de creșterea prețurilor este Republica Moldova, unde inflația anuală a atins 27 de procente în aprilie. Polonia a atins maximumul indicelui de prețuri din ultimii 24 de ani, cu inflația anuală de 12,3%. În România, inflația anuală din aprilie a fost de 13,8%, dar proiecția BNR pentru T2 o urcă până la 14,2%. Presiunea costurilor la energie menține inflația la niveluri ridicate, iar influența directă a războiului din Ucraina asupra economiei românești era estimată de banca centrală la circa 2 miliarde de euro înainte însă de pachetul 6 de sancțiuni al UE care blochează importurile de țiței rusesc. Dobânda de politică monetară a fost crescută la 3,75 % în mai. Bulgaria are o inflație-record, de 14,4 % în aprilie, iar creșterea economică se va limita în acest an la doar 2%, la jumătate față de prognoza de dinaintea războiului din Ucraina. Ungaria atinge și ea inflație-record, influențele conflictului din Ucraina fiind resimțite în indicele de prețuri de peste 8% și o creștere a dobânzii de politică monetară la 4,4 %. Țările baltice, aflate toate trei în Zona Euro, au cei mai mari indici ai inflației din UE, cu 14-15 %. Estonia, Lituania și Letonia sunt angajate în susținerea Ucrainei cu livrarea de echipament militar și armament, care au un echivalent valoric de 4-8 la sută din PIB.
