Primarul Jurnalului

PROPUNERI ● Probleme vechi care trebuie rezolvate urgent
Pentru a nu mai bîjbîi prin primăriile la şefia cărora vor veni, Jurnalul Naţional le face viitorilor edili ai Capitalei o listă cu principalele probleme pe care ar trebui urgent să le rezolve. Salvarea spaţiilor verzi prin oprirea defrişărilor şi a retrocedărilor în parcuri, respectarea Planului Urbanistic General, astfel încît să nu se mai construiască haotic, fluidizarea circulaţiei în intersecţii, trecerea metroului în subordinea municipalităţii, termene mai scurte şi condiţii mult mai dure pentru firmele de construcţii.

Toţi primarii, în special cei care au venit la Primăria Capitalei după ’90, au început să înţeleagă despre ce e vorba în administraţia locală pe la sfîrşitul mandatului, cînd era prea tîrziu să mai facă ceva şi pentru bietul bucureştean. Bineînţeles au priceput din prima care sînt avantajele acestei funcţii şi au beneficiat din plin de ele. Pentru ca situaţia să nu se mai repete, Jurnalul Naţional le face o listă cu principalele nevoi ale locuitorilor acestei capitale cu pretenţii europene.

Poate una dintre cele mai importante probleme ale Bucureştiului în acest moment este salvarea spaţiilor verzi. În ultimii ani au fost tăiaţi peste un milion şi jumătate de copaci, fiind distruse peste jumătate din zonele verzi, în locul acestora găsindu-se clădiri turn, cartiere rezidenţiale, parcări, terase, restaurante, benzinării, afaceri profitabile care au umplut buzunarele investitorilor cu "viziune" şi pile. Din 1990 încoace, ritmul dispariţiilor zonelor depoluante din Capitală a fost de 100 de hecare pe an. Din 3.400 de hectare de spaţiu verde au mai rămas 1.400. Dezastrul a luat proporţii mai ales în ultimii patru ani. 280 de tone de praf zac pe km pătrat din cauza dispariţiei copacilor, care ar putea reţine fiecare cîte 20 de kg de praf. Conform Institutului de Sănătate Publică, cîteva mii de bucureşteni suferă de boli respiratorii din cauza aerului poluant.

SPAŢII VERZI. În urma campaniei pe care ziarul nostru a început-o acum trei ani, Parcul Bordei a fost salvat de la distrugere. Din păcate, în această situaţie sînt mai toate parcurile din Bucureşti, pentru a impiedica defrişarea şi betonarea lor, edilii ar trebui să iniţieze o hotărîre de Consiliu General prin care să stopeze acest lucru. Viitorul primar general al bucureştenilor ar trebui să discute cu ministrul Mediului şi să pună pe hîrtie o lege care să protejeze cu adevărat zonele verzi. În acest moment, dat fiind contextul politic şi campania electorală, salvarea spaţiilor verzi, mai ales a Parcului Bordei, a devenit o miză electorală. Brusc, în sufletul multora s-a regăsit acest ataşament faţă de natură, aşa că au tot iniţiat legi şi ordonanţe de urgenţă fie special pentru Bordei, fie pentru anumite zone verzi. Astfel, în Parlament se găsesc prea multe acte normative care se referă la spaţiile verzi, dar nici una completă, acestea fiind în situaţia copilului care moare pentru că are prea multe moaşe.

STOP RETROCEDĂRI. Tot primarul general al Capitalei ar trebui să găsească o soluţie împreună cu ministrul Justiţiei pentru ca judecătorii să nu mai dea sentinţe definitive şi irevocabile unor proprietari posesori de terenuri în parcuri. Aşa cum s-a întîmplat în cazul Bordei, Tineretului, IOR, Plumbuita şi exemplele pot continua.

De asemenea, construcţia pe spaţiile verzi ar trebui interzisă în adevăratul sens al cuvîntului. În acest moment există un act normativ care se referă şi la această problemă, dar este ignorat, atît de autorităţile locale, cît şi de cei care pun mîna pe un astfel de teren pe malul unui lac sau în parc. Se ştie că Parcul Herăstrău, malul Lacului Floreasca sînt pline de terese şi restaurante ilegale, fără nici un fel de autorizaţie, dar nimeni nu a luat pînă acum nici o măsură. Un control şi o anchetă în acest sens ar fi necesare.

CONSTRUCŢII HAOTICE. Bucureştiul, ca şi Parisul, Londra sau Viena ar trebui să se dezvolte unitar, între clădirile vechi şi cele noi să nu existe mari diferenţe. În Paris nu există nici un zgîrie-nori în centrul oraşului, iar la Roma doar pentru a renova o faţadă a unei clădiri, primăria a impus nişte taxe aproape imposibil de suportat pentru proprietar. La noi, situaţia a fost scăpată de sub control, blocurile-turn şi-au găsit repede locul chiar şi în zona veche a oraşului, chiar şi pe spaţiile verzi. Cea mai înaltă clădire din Capitală, înaltă de 29 de etaje, caz dezvăluit tot de ziarul nostru, urma să fie ridicată în Ştrandul Tineretului. Campania demarată de Jurnalul Naţional a oprit începerea construcţiei.

Primarul Capitalei împreună cu arhitectul-şef ar trebui să dea o hotărîre prin care să oprească această dezvoltare haotică a oraşului, impunînd un anumit regim de înălţime cel puţin pentru zonele centrale. De fapt, dacă Planul Urbanistic General (PUG) ar fi respectat şi n-ar mai fi modificat de fel şi fel de PUZ-uri, Bucureştiul ar arăta altfel.

TRAFIC GREU. Un alt punct sensibil este traficul din Capitală. Se circulă greu din cauza lucrărilor care au început pe foarte multe artere. Este un lucru bun că se lucrează la infrastructura oraşului, dar trebuie să se ţină cont şi de calitatea serviciilor prestate de firmele de construcţii. Condiţiile impuse de municipalitate pînă acum sînt prea blînde. Firme care au întîrziat lucrări cu anii, cum ar fi societatea Ponicon, însă în ciuda celor întîmplate se regăseşte printre premiante. Regulile trebuie schimbate. Pentru fluidizarea circulaţiei ar trebui, aşa cum s-a întîmplat la Summit, ca mai mulţi poliţişti să fie prezenţi în intersecţii. Poate viitorul primar general împreună cu ministrul de Interne vor relua discuţiile despre cine este mai bine să aibe în subordine Poliţia Rutieră.

Pentru a nu mai exista discuţii contradictorii şi orgolii pe timpul mandatului, metroul ar trebui să treacă de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei. Sînt bani suficienţi pentru extinderea liniilor de metrou, astfel putîndu-se înfiinţa şi Autoritatea Metropolitană de Transport. Tot municipalitatea ar trebui să administreze şi CET-urile pentru a impiedica peste noapte creşterea preţului la energie. Şefului Capitalei îi mai revine misiunea de a renegocia şi contractul pe care Primăria îl are cu APA NOVA, acesta fiind în avantajul firmei franceze şi în detrimentul bucureşteanului plătitor de factură.

Cîinii vagabonzi reprezintă un alt capitol moştenit care ar trebui să se afle pe agenda viitorului edil la capitolul urgenţe. Indiferent de culoarea politică, atît primarul Capitalei, cît şi primarii de sector sînt obligaţi să continue lucrările începute în Bucureşti în ceea ce priveşte infrastructura oraşului, pasaje supraterane şi subterane, parcări.

Legea Capitalei, lipsă

Deşi în ultimii ani au fost iniţiate mai multe proiecte de lege care să reglementeze organizarea şi funcţionarea Capitalei, în prezent nu există nici un astfel de act normativ în vigoare. Unul din aceste proiecte prevede ca sectoarele să devină municipii cu autonomie locală deplină, noul primar general al zonei metropolitane care include şi localităţile limitrofe Capitalei să aibă mai mult atribuţii de reprezentare, iar guvernatorul zonei să se ocupe de coordonarea şi implementarea programelor de dezvoltare regionala elaborate de Guvern. Cu alte cuvinte, el va fi un fel de prim-ministru al Capitalei. Potrivit proiectului legislativ, Consiliul General ar urma să aibă un rol important în adoptarea strategiilor, prognozelor şi programelor de dezvoltare economico-socială ale zonei metropolitane, să aprobe construirea, întreţinerea şi modernizarea întregii infrastructuri a noului oraş. De asemenea, proiectul prevede ca noua administraţie să preia metroul, aeroporturile şi majoritatea serviciilor de interes general aflate acum în subordinea unor ministere.
Gabriela Antoniu

Citește pe Antena3.ro