Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 4 martie 1977 s-a produs un puternic seism. Ziarele aparute la cateva zile de la catastrofa au continuat sa aduca laude regimului, transformand actiunea de salvare a supravietuitorilor intr-o campanie intensa de propaganda.
Nicolae Ceausescu - un nume care se regaseste pe toate paginile de deschidere ale ziarelor aparute in luna martie a anului 1977. Daca inainte de martie 1977 motivul pentru care aparea in presa cuplul ceausist era pus pe seama vizitelor intreprinse de acestia in strainatate, dupa aceasta data periodicele s-au inghesuit in a-i scoate pe Elena si pe Nicolae Ceausescu drept primii ingeri ai Romaniei. La momentul producerii seismului, Nicolae Ceausescu, presedintele Republicii Socialiste Romania, se afla in diverse vizite oficiale de prietenie. Ca o prima masura luata dupa producerea cutremurului, primul om in stat a dat un "decret prezidential cu privire la instituirea starii de necesitate". Autoritatile nu au indraznit sa dea nici un comunicat pana la reintoarcera in tara a lui Nicolae Ceausescu. La data de 7 martie, Romania libera - "Cotidianul Consiliului National al Frontului Unitatii Socialiste" a consemnat pentru prima oara despre cutremur. Prin unghiul de abordare ales, se urmarea calmarea cetatenilor, asigurandu-i de faptul ca Nicolae Ceausescu intreprinde toate masurile ca cei ramasi fara locuinte sa primeasca cat mai curand un acoperis deauspra capului. "Tovarasul s-a aflat ieri din nou in mijlocul cetatenilor din zonele greu lovite de cutremur" titra periodicul pe prima pagina.
EROU. "Salvarea vietilor omenesti este prima urgenta, a spus secretarul general al partidului analizand operatiile complexe desfasurate in locurile din Capitala unde cutremurul a provocat cele mai grele pierderi umane si materiale. Dupa amiaza, tovarasul Nicolae Ceausescu s-a deplasat in Alexandria, Zimnicea, Turnu Magurele, Craiova, Slatina. Peste tot au fost hotarate la fata locului masurile ce se impun pentru inlaturarea cat mai grabnica a urmarilor acestui dezastru natural." Unui episod istoric i se gaseste loc pe pagina a doua a acestui ziar. Ajuns in Alexandria, in cateva secunde a hotarat reconstruirea centrului orasului, distrus de cutremur:"Sunteti de acord, tovarasi, sa demolam centrul orasului, sa construin altul, mult mai frumos, demn de socialism?" - i-ar fi intrebat pe locuitorii Alexandrei, Ceausescu. Si ca un singur glas, oamenii au raspuns: "Da, tovarase secretar general!" "Atunci sa punem cu totii mina, sa fim uniti si la greul acestei munci, si la implinirile ce vor veni!". De parca bietii oamenii ar fi avut de ales...
PRETEXT. La 23 martie 1977 a fost publicata, printre picaturi, consfatuirea de lucru la sediul CC al PCR din data de 22 (cu participarea unor arhitecti si ingineri constructori), la care Nicolae Ceausescu propunea construirea, in Bucuresti, a unui nou centru politico-administrativ al tarii, reconstructia unora dintre principalele artere ale Bucurestiului si realizarea unor edificii social-culturale. In cadrul acestui program de sistematizare a centrului istoric al orasului, incepand din 1983 a fost demolata aproximativ 1/3 din suprafata zonei centrale a orasului (o mare parte din cartierele 13 Septembrie, Uranus, Unirii, Dudesti, Muncii) odata cu aceasta disparand numeroase monumente istorice si de arhitectura, in locul ei construindu-se "Casa Poporului" si bulevardul "Victoria socialismului". Conducerea P.C.R. si adeptii reconstructiei urbane din temelii au considerat cutremurul din martie ca o "motivare" a propriilor opinii. Strazi si case "in stare de prabusire iminenta" a fost formula mereu folosita pentru a justifica daramarea a mii si mii de locuinte. Cititorii simteau nevoia sa se regaseasca in povestile celorlalti supravietuitori. "Duminica, dupa sinistru - Lizeanu, scara A. De-a lungul bulevardului Stefan cel Mare, apa izvoraste neverosimil din muchia trotuarului. Framantarea pamantului a forfecat tevile. Din loc in loc, cordoane de ordine. Revad blocul din intersectia Lizeanu. Uniformele garzilor patriotice si epoletii cu semnele militarilor genisti se amesteca (...) Pe inginerul Ion Zaverna il gasesc langa lucrurile coborate in strada. Il obsedeaza inca minutul acela: ‹‹Am vrut sa ies din apartament dar s-a blocat usa. Daca nu se bloca, ieseam si cadeam in gol.››". Urmeaza povestea unui om obisnuit: "‹‹Sst! Nu faceti zgomot. Mihaela doarme". Eugen Giorgiade, sofer la Spitalul Clinic Colentina, imi face semn sa astept: - Vineri, la orele 22:00, a fost adusa la spital de o batrana. Fata spunea ca in noaptea aceea era cu fratele ei la masa. Tatal era si el. Mama era la bucatarie. Pe urma nu-si aminteste. Nu i-a mai vazut pe nici unul. Era imbracata cu un maieu si o jacheta subtire... Si se scutura asa, mereu, de moloz. Nu mai avea moloz pe haine dar ea se scutura in continuare, fara rost››". De asemenea, incepand cu 11 martie, in cotidianul Romania libera a inceput sa fie inclusa rubrica "Contul 1977 - Contul omeniei si solidaritatii". Reporterul se deplasa la orice filiala CEC si ii pandea pe cei care depuneau bani. Urma intrebarea fireasca "Ce v-a determinat sa-i ajutati pe ceilalti?". Fiecare raspundea in felul sau.
MIRACOL. Marea surpriza intervine in paginile numarului din 16 martie al Romaniei Libere: "Fiul meu traieste datorita presedintelui tarii", povestea unui tanar salvat dupa 11 zile de la catastrofa. Cu o zi inainte de a fi gasit printre daramaturi, reporterul a surprins gesturile disperate ale unei femei care o implora pe Elena Ceausescu sa nu renunte la cautari. Potrivit relatarilor din ziar, Elena ar fi impacat-o pe femeie, ar fi strans-o in brate si ar fi lacrimat. Aceasta femeie era mama tanarului salvat de la moarte. La o saptamana de la catastrofa, locuitorii Bucurestiului au fost indemnati sa-si marturiseasca trairile. Iata cateva ganduri: "Cata durere!… Dar s-a tinut tare si i-a imbarbatat pe toti"; "Arhitectul si arhitectura s-au gasit intr-un dialog dramatic cu lumea in aceste zile de dezastru"; "Multi dintre noi au devenit peste noapte zidari".
SUPORT "Am aflat cu profunda intristare despre tragicele pierderi omenesti si pagubele cauzate in Romania de cutremur. Va transmit dumneavoastra si poporului roman, compasiunea mea impreuna cu condoleante persoanelor indoliate. E o pierdere enorma pentru intreaga omenire." Elisabeta a II-a Regina Angliei EFICIENTA "Masurile de ajutorare, dupa aprecierea martorilor oculari, au fost organizate repede in capitala Romaniei. La mai putin o ora de la cutremur, declara unul dintre martori, in Bucuresti puteau fi vazute primele actiuni de ajutorare a celor blocati sub ruine." Trimisul special al agentiei France Press CONSFATUIRE "Sunteti de acord, tovarasi, sa demolam centrul orasului, sa construim altul, mult mai frumos, demn de socialism?" - Si ca un singur glas, oamenii au raspuns afirmativ - "Atunci sa punem cu totii mana, sa fim uniti si la greul acestei munci, si la implinirile ce vor veni!" Ceausescu adresandu-se locuitorilor din Alexandria. |
|
|
STATISTICI |
Dintr-un articol aparut la data de 15 martie 1977 in Romania libera aflam: "Potrivit datelor cunoscute in seara zilei de 14 martie, numarul total al persoanelor accidentate in urma puternicului cutremur din seara zilei de 4 martie se ridica la 11.275, din care 7.576 in municipiul Bucuresti si 3.699 in restul tarii. Numarul total al persoanelor aflate internate in spital la aceasta data este de 2.369, din care 1.500 in Bucuresti si 869 in alte localitati ale tarii. Numarul total al celor decedati pana luni 14 martie, ora 18, este 1.541, din care 1.391 in Capitala si 150 in restul tarii. Numarul celor decedati in Capitala include si 157 de persoane care au incetat din viata in spitale in urma ranilor si afectiunilor grave ce le-au fost pricinuite de seism, cu toate ingrijirile deosebite acordate de cadrele mediacele pentru a le salva". |
Decret prezidential La 10 martie 1977 este publicat, in Romania libera, decretul prezidential cu privire la incetarea starii de necesitate pe teritoriul tarii, cu exceptia municipiului Bucuresti si a unitatilor sistemului de telecomunicatii si a radioteleviziunii, instituita la 5 martie. La 15 martie inceteaza starea de necesitate si in municipiului Bucuresti si a unitatilor sistemului de telecomunicatii si a radioteleviziunii.
Consolare prin munca Pentru compensarea pierderilor suferite de economia nationala din cauza catastrofei naturale, s-a decis sa se munceasca la parametrii maximi in interprinderile din zonele neafectate de seism.
Ne-au parasit definitiv
 |
Contul umanitatii Contul 1977, cunoscut si sub numele de "Contul omeniei, contul solidaritatii" a fost deschis conform "Drapelului Rosu" din 12 martie 1977 cu o zi inainte. "La toate unitatile de CEC din tara a fost deschis "Contul individual". Orice cetatean care doreste sa depuna sume de bani in sprijinul celor puternic loviti de cutremurul din 4 martie se poate adresa, in acest scop, sucursalelor, filialelor si agentiilor CEC" La aceasta actiune au subscris numeroase persoane. Nu s-a publicat niciodata o analiza a felului in care au fost cheltuite sumele si nici nu au fost distribuite materialele importante sosite din alte tari.
