Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Henri Coanda a lasat mostenire Iasului un monument important si o sala in care este ilustrata una dintre inventiile sale. Din pacate, rasplata este una cinica.
La etajul I al Palatului Culturii din Iasi se afla Sala "Henri Coanda' ale carei lambriuri au fost executate dupa un proiect al savantului. Sala zace in santier de aproape un deceniu.
Mausoleul eroilor realizat dupa planurile sale e pe cale sa devina o imensa prada imobiliara. Terenul i s-a injumatatit, pe acesta rasarind vile. Din 600 de cruci ale eroilor, ce faceau parte din cimitirul arondat ansamblului monumental, mai exista doar cateva zeci. O parte dintre ele sunt rupte. Trupurile de piatra par schilodide, lovite de fatale obuze ale neglijentei. Locurile unde ele au fost smulse si aruncate servesc acum drept gradini de zarzavaturi. In locul "inimilor' inmormantate simbolic in acest loc special rasar fire de ceapa si curpeni de gogonele. Monumentul avea o flacara eterna careia i-au fost furate buteliile. S-a stins pentru vecie. Incrustatiile suport ce o sustineau s-au rupt si sunt legate cu sarma. Chiar si becul ce lumina monumentul seara de seara s-a oprit pentru totdeauna. Eroii nostri de la 1917 s-au rasucit inca o data in bezna. Osemintele lor, unele ingropate in apropiere, altele adapostite intr-un osuar, au fost cimentate fizic si spiritual de neglijenta noastra cea de toate zilele.
Ce au realizat Coanda si contemporanii sai...
Monumentul Eroilor Romani din cartierul Galata a fost construit din beton intre anii 1928 si 1930 si este dedicat soldatilor cazuti in primul razboi mondial. Este situat la iesirea din oras spre comuna Miroslava, aproape de Manastirea Galata. Edificiul a fost construit pe baza proiectului realizat in intregime de inginerul Henri Coanda, fondurile fiind obtinute prin subscriptie publica. Impresionanta constructie are trei nivele, fiind vizibila din oras. La baza mausoleului se afla cripta cu osemintele ostasilor romani cazuti pe front in timpul primului razboi mondial, terenul fiind pus la dispozitie de Primarie.
Ansamblul monumentului era format din mausoleul propriu-zis, unde au fost depuse osemintele eroilor cadre militare cazuti in primul razboi mondial, cimitirul cu osemintele a 6.000 de soldati, insemnat cu sase cruci mari din ciment si 600 de cruci de format mic, cantonul paznicului aflat la mica distanta, unde acesta si locuia, si o suprafata de protectie de 4.400 de metri patrati.
… si ce a ramas
Complexul memorial s-a aflat o perioada in administratia Asociatiei Nationale "Cultul Eroilor'. Aceasta a fost desfiintata in perioada comunismului, dar a reaparut in 1993. In 1995, membrii asociatiei, impreuna cu Asociatia Veteranilor de Razboi din Iasi, au facut un inventar al complexului, constatand cu acest prilej disparitia a peste 400 de cruci mici. Insa au vazut ca lipsesc si buteliile din interiorul mausoleului care alimentau 'Flacara Eterna", drapelele, gardul care inconjura cimitirul si "Cartea de Aur', ce cuprindea toate datele despre monument. In plus, zona de protectie a terenului, considerat sacru in perioada interbelica, era ocupata de multi ani de locuinte private.
Am stat de vorba cu unul dintre locatarii abuzivi, Gheorghe Baciu. Dupa cum era de asteata, omul s-a aratat vizibil deranjat atunci cand am incercat sa vorbim despre legalitatea terenului pe care il stapaneste.
Paznicul, primul proprietar pe o halca din cimitir
Istoria neregulilor efectuate aici are orginea in inceputurile tulburi ale anilor de dupa Revolutie. Atunci, o perioada monumentul s-a aflat in administrarea Primariei comunei Miroslava, intrucat ansamblul se afla la marginea orasului, aproape de localitatea mentionata mai sus. Unul dintre primarii de la acea vreme l-a improprietarit pe paznic doar in virtutea fatului ca si-a dus zilele in "ghereta' monumentului. Acesta si-a extins spatiul si apoi a vandut terenul unde cu ani in urma se aflau crucile eroilor.
Astfel, au ajuns sa rasara pe locul mormintelor simbolice straturi de rosii si randuri de zarzavat.
Pe urma, nepotul ultimului paznic al monumentului a fost improprietarit cu o suprafata de 1.200 de metri patrati situati chiar in incinta ansamblului. Noul proprietar a demolat cantonul paznicului si a construit acolo o casa cu etaj de toata frumusetea. Astfel, din cei aproape 2.800 metri patrati, cati fusesera donati de municipalitate in anii ‘20 pentru ridicarea mausoleului, acum au mai ramas mai putin de 1.600.
In noiembrie 2002, Tribunalul Iasi a emis o hotarare judecatoreasca prin care a confirmat dreptul de proprietate al urmasului fostului paznic. Ca urmare a protestelor din partea asociatiilor veteranilor de razboi, s-a facut recurs si, in noiembrie 2005, printr-o sentinta emisa de aceeasi instanta, s-a decis ca acea persoana ocupa terenul in mod abuziv. Dar, procesul se judeca in continuare. "Noi ne-am opus si vom fi impotriva oricarei astfel de faradelegi care sa atinga memoria eroilor. Cei de la Primarie nu cunosc o limita in ce priveste atribuirea de terenuri…', ne-a spus Constantin Bucos, general de brigada (in rezerva), presedintele Asociatiei Veteranilor de Razboi filiala Iasi.
Placa inscriptionata cu numele lui Coanda, manjita cu vopsea
Henri Coanda a stat la Iasi patru ani, intre 1899 si 1903. Aici a urmat Liceul Militar din Copou, scoala fiilor de ofiter, cum i se spunea pe atunci. Astazi, pe acelasi spatiu, in aceleasi cladiri se afla Spitalul Militar de Urgente.
In holul din pavilionul central al scolii, a existat pana in anii ’90 placheta cu numele sau incrustat cu litere de bronz intr-o lista a absolventilor de onoare, clasati primii in promotiile lor. Alaturi de numele tatalui sau, Constantin Coanda, care absolvise acelasi liceu, avea sa fie trecut dupa aceea si numele sau, apoi cel al fratele sau mai mic, Petru, un an mai tarziu. Am gasit aceasta placa ascunsa intr-o sala de festivitati a spitalului militar, manjita violent, cu o stridenta culoare rosie. O alta placa, pe care in trecut se faceau analize medicale, a disparut, intre timp.
