Proprietari făcuţi la comandă

RETROCEDĂRI DUBIOASE ● Scandalul Parcul Tineretului ia amploare
Parcul Tineretului a fost o mlaştină pînă cînd Ceauşescu a hotărît să construiască Palatul Copiilor. Pînă atunci, casele din pămînt erau delimitate de şanţuri, fiind astfel protejate de inundaţii. Din acest motiv, zona se mai numea şi Valea Plîngerii. Practic, documentele atestă că în parc nu erau proprietari cu acte, aşa cum au apărut acum. Astfel, înainte ca Primăria Capitalei să facă schimbul de terenuri cu Mioara Micşunescu, această Constanda a Tineretului, ar trebui să verifice în primul rînd actele de proprietate.

Multe proprietăţi au fost restituite după 1990 pe baza unor acte fictive, Bucureştiul neavînd o bază de date bine pusă la punct. De fapt, fostul dictator Nicolae Ceauşescu a cerut distrugerea planurilor şi a hărţilor vechi ale Capitalei, considerate documente secrete, tocmai pentru a se şterge cu orice preţ urma oraşului vechi. Ordinul n-a fost respectat, planşele vechi au fost pitite de oameni dibaci şi exploatate după Revoluţie de afaceriştii de azi. Documentele erau mină de aur pentru cunoscători, pentru că pe hărţile foarte vechi erau trecuţi şi adevăraţii proprietari ai parcelelor de pămînt. Astăzi mai sînt puţine astfel de acte, majoritatea celor depozitate în Primăria Capitalei fiind distruse.

Jurnalul Naţional a intrat în posesia unor documente care atestă că din 1911 şi pînă în 1965, cînd Ceauşescu a dat ordin pentru a se construi Palatul Copiilor şi Parcul Tineretului, zona era o mlaştină cu şerpi şi cu broaşte. "Apa era pînă la genunchi. Erau ţînţari de te durea capul. Casele erau din pămînt. Acolo locuiau oameni foarte săraci, care creşteau capre. Era o zonă inundată tot timpul. Din acest motiv se numea Valea Plîngerii, pentru că atunci cînd începea să plouă oamenii începeau şi ei să plîngă. Locuinţele erau delimitate de şanturi, pentru a fi protejate de ape, nu aveau garduri", ne-a povestit un cunoscător al Bucureştiului însă care a vrut să-şi păstreze anonimatul.

Lucrarea nu a fost una simplă, avînd în vedere pămîntul mlăştinos. "Terenul a fost ridicat pentru a nu mai fi inundat. S-a construit pe lîngă palat şi un ştrand al copiilor. Oamenii care locuiau au fost despăgubiţi de Ceauşescu, ei nu aveau acte de proprietate pe casele lor. Nu poate nimeni acum să vină să revendice o bucată din Parcul Tineretului, pentru că nu are cu ce", a mai spus povestitorul nostru.

AMÎNARE. Revenind la schimbul de terenuri între Primăria Capitalei şi Marioara Micşunescu, ambele situate în Parcul Tineretului, acesta a fost discutat în ultima şedinţă a Consiliului General, proiectul fiind respins. Din păcate există o decizie definitivă şi irevocabilă, care obligă municipalitatea, aşa cum s-a întîmplat şi în cazul Bordei, s-o pună în aplicare. De fapt, doamna Micşunescu n-a avut niciodată terenuri în Tineretului, ea doar le-a cumpărat de la cei care le-au obţinut, nu se ştie cum, pe baza Legii 18/1991. Pentru a evita un abuz, juriştii Primăriei Capitalei ar trebui să verifice actele de proprietate pe baza cărora negustoreasa a cerut schimbul de terenuri. Nu de alta, dar şi în cazul Bordei sînt mari dubii în privinţa autenticităţii actelor de proprietate ale lui Eugen Lincaru şi Dumitru Tudor, cei care se dau drept proprietari ai zonei Satului Francez.

ISTORIC. Zona verde a fost prevăzută în schiţa de sistematizare încă din 1935, dar realizarea efectivă a început în 1965 şi lucrările au durat pînă în 1974. În prezent acoperă o suprafaţă de 80 de hectare. Diferenţele mari de nivel au necesitat o modelare a terenului, pentru a se putea pune în valoare oglinda lacului. Înainte de a fi proiectat parcul propriu-zis, Dealul Piscului (unde se află observatorul astronomic şi Sala Polivalentă) a fost declarat se pare staţiune de schi pentru bucureşteni. Planurile au fost însă date peste cap de visul lui Ceauşescu de a face Palatul Copiilor.

Verificări la CSM

Dezvăluirile făcute de Jurnalul Naţional în legătură cu afacerile imobiliare din Parcul Tineretului au declanşat verificarea judecătorilor care au obligat Consiliul General al Municipiului Bucureşti să îi acorde afaceristei Marioara Micşunescu peste 20.000 de metri pătraţi în interiorul zonei verzi. Potrivit unui comunicat remis ieri de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), "Inspecţia Judiciară efectuează verificări cu privire la aspectele menţionate în articolul "Piesa "Constanda" are copie la indigo", publicat la data de 22 aprilie 2008". Controlul inspectorilor din cadrul CSM vizează, potrivit legii, respectarea deontologiei profesionale de către judecătorii implicaţi în acest dosar: Camelia Sprînceană, Rodica Voicu şi Gheorghe Grecu. Consiliul nu are competenţa de a stabili dacă hotărîrea judecătorească dată la Curtea de Apel Bucureşti este sau nu legală, ci numai dacă magistraţii care au judecat dosarul au încălcat ori nu vreo normă de disciplină profesională. Dacă în urma verificărilor vor exista indicii de încălcare a deontologiei profesionale, inspectorii vor sesiza Comisia de Disciplină a CSM, care poate promova sau nu acţiunea disciplinară. Doi dintre membrii completului din cazul Tineretului, Camelia Sprînceană şi Gheorghe Grecu, s-au mai aflat o dată, anul trecut, în atenţia CSM, tot în cazul unei hotărîri judecătoreşti legate se soarta spaţiilor verzi: cazul Bordei. Ei au pronunţat atunci decizia prin care municipalitatea era obligată să-i acorde lui Costică Constanda dreptul de a construi pe spaţiul verde. În urma verificărilor, inspectorii Consiliului au stabilit atunci că, deşi au dat o soluţie contestată, magistraţii nu au încălcat nici una dintre normele disciplinare.
Miruna Pasă Petru

Lacul Văcăreşti

Reacţiile la acest subiect n-au întîrziat să apară. Un cititor ne-a scris că "doamna Micşunescu a cumpărat drepturile de la proprietarii din Lacul Văcăreşti, prin oameni de casă, cu un dolar pe metrul pătrat. Foştii proprietari care vînduseră au fost puşi în posesie de Sectorul 4 prin compensare pe terenul primit prin HCGMB nr. 4/2004 de la Primăria Capitalei.Vreau să precizez că HCGMB nr. 4/2004 a fost anulată după ce s-a făcut punerea în posesie a doamnei Micşunescu, pentru că şi alţi cetăţeni ceruseră acelaşi tratament".

Citește pe Antena3.ro