Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este vorba despre o propunere legislativă, având numărul PLX 397/2024, depusă la Camera Deputaților chiar în prima zi a noii sesiuni parlamentare, propunere care are ca obiect „declararea nulității Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024”.
Acest proiect de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților, în calitate de primă cameră sesizată, în data de 2 septembrie 2024, avându-i drept inițiatori principali pe deputații neafiliați Dumitru Coarnă și Nicolae Roman. Însă, această propunere legislativă a mai fost semnată, ca susținători, de 26 de deputați din Parlamentul României, dintre care de către șase parlamentari neafiliați, doi parlamentari de la Partidul Social Democrat și 18 deputați ai grupului parlamentar al AUR din Camera Deputaților, printre care se află și fostul parlamentar PSD de Iași Marius Eugen Ostaficiuc.
Cei doi parlamentari PSD ale căror semnături se regăsesc pe acest proiect de lege mai mult decât controversat sunt luptătorul K1 Daniel Ghiță și fostul primar PSD al Sectorului 1 din București, Daniel Tudorache.
Iohannis, acuzat că și-a depășit competențele
Proiectul de lege în discuție, așa cum a fost el prezentat Camerei Deputaților, are un articol unic, potrivit căruia „Se declară nul Acordul privind cooperarea în domeniul sercurității între România și Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024”. Acest Acord reprezintă un tratat de cooperare pe zece ani de la data semnării sale, motiv pentru care inițiatorii proiectului de act normativ susțin că este un tratat bilateral la nivel de stat.
În expunerea de motive iscălită de Dumitru Coarnă și de Nicolae Roman, se precizează că se poate constata că președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia semnării Acordului, „și-a depășit atribuțiile și competențele în privința încheierii unui tratat bilateral la nivel de stat, deoarece avea în competență numai semnarea unui astfel de tratat, fără posibilitatea intrării în vigoare a unui astfel de tratat, el putând intra în vigoare numai după ratificarea lui de către Parlamentul României, prin lege, la data schimbului instrumentelor de ratificare”.
Autorii inițiativei legislative mai precizează că „se poate constata, astfel, că valabilitatea Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina este afectată, precum și faptul că normele privind capacitatea președintelui Iohannis să încheie acest tratat, precum și procedura încheierii tratatelor au fost încălcate”. În documentul citat se exemplifică acest raționament cu faptul că „Acordul din 5 septembrie 2020 între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, ratificat prin Legea 199/2021, la articolul 9, prevede că acest Acord intră în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise, prin care părțile se informează despre îndeplinirea procedurilor legale interne, necesare pentru intrarea acestuia în vigoare”.
Citește pe Antena3.ro
Ce prevede această cooperare
Acordul din iulie 2024, pe care deputații Dumitru Coarnă și Nicolae Roman îl vor declarat nul, prevede mai multe aspecte fundamentale ale sprijinului pe care România îl acordă Ucrainei, în contextul agresiunii militare a Rusiei. Conform acestui Acord, România se obligă să doneze Ucrainei un sistem PATRIOT, în conformitate cu decizia CSAT din 10 iulie 2024”. De asemenea, România se obligă să faciliteze tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, dar și să acorde asistență corespunzătoare pentru construirea viitoarelor forțe armate ale Ucrainei, care necesită suficiente stocuri, resurse, militare de care Ucraina are nevoie pentru respingerea agresiunilor viitoare și va căuta modalitățile de intensificare a colaborării, dar va explora și opțiuni pentru a ajuta Ucraina să acumuleze aceste resurse strategice.
De asemenea, în baza acestui Acord, România va furniza în scop activ capabilitățile de instruire F-16, găzduite de Forțele Armate Române, pentru instruirea piloților ucraineni, iar, în cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, Ucraina și România se vor consulta în termen de 24 de ore pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea.
Tot în Acordul citat se mai prevede că România și Ucraina au decis să continue cooperarea pentru ca România să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei „până când Ucraina va prevala (câștiga)”, și, totodată, ca România să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării viitoare și pentru a descuraja agresiunea în viitor.
Inițiatorii: „Sunt puse în pericol pacea în România și stabilitatea economică”
În opinia inițiatorilor acestui proiect de lege, proiect susținut și de cei doi deputați de la PSD amintiți mai sus, „România s-a obligat să cedeze parte din sistemul național de apărare și să efectueze cheltuieli financiare pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia, în condițiile în care bugetul public al României este în deficit excesiv, iar datoria publică a crescut exponențial în ultimii patru ani”.
Mai mult, cei doi deputați inițiatori mai afirmă că „sistemul de apărare națională al României devine inexistent” și că „Acordul se axează numai pe ajutorarea Ucrainei să își dezvolte sistemul de industrie și de apărare națională, fiind unul bilateral, dar care conține obligații numai pentru România”.
Dumitru Coarnă și Nicolae Roman adaugă că „toate aceste aspecte au creat reacții negative în spațiul public și la nivelul societății românești, deoarece acest Acord pune în pericol pacea în România, afectează apărarea națională și stabilitatea economică a României, implicând cheltuieli și sacrificii inacceptabile pentru poporul român”.
Conform datelor furnizate de Camera Deputaților, inițiatorii nu au cerut adoptarea acestui proiect de lege în procedură de urgență. Actul normativ se află în consultare publică până pe data de 30 septembrie 2024, iar Senatul va fi forul decizional.
