Publicul ne este tot mai aproape

O toamnă plină de noutăţi la Radio România, cu produse unice pe piaţa media românească. Despre misiunea Radio România vorbeşte doamna Maria Ţoghină, preşedintele director general al Societăţii Române de Radio (SRR).

Jurnalul Naţional - Toamna a venit cu foarte multe noutăţi la Radio România...

Maria Ţoghină: Ca în fiecare an, Radio România are propuneri editoriale interesante. Am lansat produse noi, unice pe piaţa media românească. Acestea duc la lărgirea accesului publicului la cultură şi informaţie de actualitate în domeniul online, prin lansarea a trei stream-uri noi: teatru radiofonic, operă şi muzică populară. Am lansat două site-uri noi: varianta on- line a Radio România Actualităţi - www.romaniaactualitati.ro, şi un site dedicat politicii româneşti - www.politicaromaneasca.ro.

Acestea sunt pe internet, dar posturile?

În ce priveşte posturile SRR, avem pentru fiecare canal noutăţi, emisiuni care îşi propun să fie mai dinamice. O altă premieră a SRR este organizarea Târgului de Carte Gaudeamus în Parcul Herastrău, considerând că locaţia este mult mai potrivită pentru părinţi, cât şi pentru copii, fiind un târg de carte dedicat în primul rând copiilor.

O misiune importantă a radioului este aceea de a valorifica arhivele. Lucraţi la digitalizarea arhivei. În ce punct s-a ajuns?

Sperăm ca la începutul lunii noiembrie să invităm presa, dar şi o parte din cei peste o mie de intelectuali care au susţinut apelul nostru de a salva Fonoteca de Aur, să participe la digitalizarea primului document al Fonotecii de aur a SRR.

Care va fi acesta?

Încă nu ne-am decis, dar va fi cu siguranţă ceva reprezentativ pentru naţiunea română. Avem, în mod firesc, mai multe variante: documente scrise sau audio - muzică, discursuri, interviuri. În apropierea momentului voi forma o comisie din specialişti din SRR să desemneze primul document care va fi digitalizat. Este un moment simbolic şi trebuie să avem confirmarea că începând din acea clipă eliminăm pericolul ca aceste documente să dispară pentru totdeauna.

Este un moment de răscruce într-un proiect foarte important, care se va întinde pe parcursul a 15 ani, având în vedere resursele actuale alocate. Este un efort al SRR în care ne-au fost alături instituţiile statului, oamenii de cultură şi, desigur, Parlamentul României, care a aprobat alocarea finanţării. E firesc ca momentul lansării să fie unul cu adevărat relevant şi important pentru toţi românii, pentru că vorbim despre patrimoniul naţional.

Promovare
Anul trecut, când a fost şi aniversarea de 80 de ani, aţi avut o campanie de promovare foarte interesantă. Ce a reuşit aceasta să facă?

Principalul beneficiu al campaniei a fost acela de a convinge publicul nostru că nu avem 80 de ani! Am dovedit că suntem în continuare ludici în gândire, pentru că am încercat să fim uşor autoironici, am încercat să folosim tiparele negative care, în decursul acestor ani, au intrat în conştiinţa naţională şi să le întoarcem pe pozitiv, să îi facem astfel pe oameni să fie atenţi. Ne-am gândit cum să promovăm faptul că Radio România transmite în direct Olimpiada de la Beijing, să o contrapunem pe ideea cu aurul... şi a ieşit formula: "Ne place aurul purtat ostentativ la gât, sub formă de medalii".

A surprins pe multă lume şi cred că am reuşit să arătăm că suntem în continuare tineri, că ne respectăm publicul. Am învăţat să intrăm într-o relaţie de parteneriat cu ascultătorii, iar semnalele au fost unele pozitive, atât din partea publicului larg, cât şi din partea specialiştilor. Radio România îşi propune să joace cel mai important rol pe piaţa media din România.

Anul acesta aveţi o campanie?

Am avut în primăvară o campanie, în cadrul căreia au fost colantate autobuze şi montate steaguri în Bucureşti şi în toate marile oraşe ale ţării, unde sunt şi studiourile regionale. Pe Bucureşti, campania s-a concentrat asupra Radio România Actualitaţi, postul nostru fanion. Mesajul a fost adresat publicului urban care, în anumite intervale orare, petrece foarte mult timp în maşină. Mesajul afişat pe steaguri a fost "Radio România Actualităţi - porneşte-l la drum".

A fost un mesaj care a prins, pentru că, după o perioadă de rulare a campaniei, a crescut audienţa. Acum reluăm campania de toamnă-iarnă, la care lucrează Direcţia de Comunicare şi Marketing. Pregătim şi un spot video pe care să-l difuzăm pe televiziuni.

Respect
În ce fel a lovit criza economică radioul, angajaţii săi?

Când au început discuţiile despre criza economică şi efectele din România vorbeam cu reprezentanţi de la Ministerul Finanţelor şi le spuneam că pe noi criza ne găseşte pregătiţi. Noi suntem în criză de patru ani, şi de acum patru ani, când am preluat instituţia cu deficit bugetar, am început să luăm măsuri pentru a reduce efectele ei. Aceasta este realitatea, în condiţiile în care SRR are o taxă sub nivelul anului 2001, iar inflaţia a măcinat din puterea de cumpărare a leului.

La un moment dat se vorbea de reducerea cu 10 sau 20% a personalului bugetar. Noi am redus permanent numărul de angajaţi în ultimii patru ani. Am preluat instituţia cu 2.700 de angajaţi, iar acum suntem în jur de 2.400. Am redus în permanenţă cheltuielile, am încercat să ne încadrăm în veniturile pe care le avem, dar pe de altă parte nu am acceptat să dispărem de pe piaţa media, cum şi-ar fi dorit unii, şi am oferit, cu resurse puţine, şi mai ales cu resurse umane mai puţine, produse editoriale noi.

Eu cred că aceasta este o mare realizare şi dovedeşte respectul pe care îl purtăm ascultătorilor noştri.

Care ar fi pericolele pentru radio în contextul crizei economice?

În momentul de faţă, eu cred că principalul pericol în ceea ce priveşte SRR este constituit de lipsa finanţării adecvate pentru îndeplinirea misiunii pe care o are radioul public. Am constatat în aceşti patru ani (ca în toţi anii existenţei instituţiei) că SRR a dovedit că înţelege să îşi asume misiunea conferită prin legea de funcţionare, misiune pe care trebuie să o îndeplinească în calitatea sa de serviciu public. În urmă cu doi ani am participat la o discuţie a specialiştilor de radio şi televiziune din cadrul UE.

Aceştia spuneau că jurnaliştii de la posturile publice trebuie să beneficieze de o finanţare adecvată care să permită atragerea celor mai buni jurnalişti şi specialişti tehnici, tocmai pentru ca produsele pe care ei le produc să fie de calitate. Misiunea postului public ţine de responsabilitatea faţă de cei cărora li se adresează şi din această perspectivă, în condiţiile unei finanţări din ce în ce mai reduse.

Finanţarea de la bugetul de stat este în creştere, dar mare parte din salarizarea angajaţilor se realizează din veniturile provenite din taxa radio, care este cea mai mică din Europa, pe care o colectăm din ce în ce mai greu, de la tot mai puţine persoane - fizice şi juridice. Toate încercările de a oferi scutire de la plata taxei radio pentru o nouă categorie de persoane fizice sau juridice sunt, în opinia mea, lovituri extrem de puternice la adresa radioului public, care se vede pus în pericol în ceea ce priveşte îndeplinirea misiunii sale, misiune despre care, în ultimii ani, am auzit numai vorbe frumoase, atât la nivel european cât şi în plan intern.

Ar fi regretabil ca din lipsa unei finanţări adecvate Radio România să nu se mai poată concentra pe dezvoltarea de oferte editoriale pentru ascultătorii săi. Sper să găsim înţelegere în ceea ce priveşte indexarea anuală a taxei radio cu rata inflaţiei. chiar dacă nu ar acoperi nevoile SRR ar da garanţia că tot e mai mult decât avem acum.

Noutăţile propuse
de Radio România
Ne propunem ca menţinând sloganul "Ora exactă - Ştirea exactă" să răspundem cerinţelor de informare matinală ale ascultătorilor noştri prin radiojurnale la fiecare oră exactă a vârfului de audienţă. Adică două ediţii de ştiri de câte 15 minute, la orele 7:00 şi 8:00 dimineaţa; acestea vor include "Revista presei" şi "Revista editorialelor", precum şi radiojurnale de 7 minute sau de 10 minute, la ora 9:00 şi la ora 10:00, care vor conţine Revista Presei Economice. 

Vom transmite radiojurnale în formate complexe, câte 30 de minute, la orele 13:00, 18:00 şi 22:00 care vor trata amplu evoluţia informaţiilor de-a lungul zilei. Acestea vor conţine un pachet de ştiri pentru acoperirea celor mai importante evenimente ale actualităţii interne şi internaţionale, şi informaţiile din toate domeniile, social, politic, cultural, sport, ştiinţă şi tehnologii noi, în cele mai diversificate formate jurnalistice, de la relatare indirectă, până la interviu şi analiză.

Pentru acoperirea alegerilor prezidenţiale, RRA pregăteşte o desfăşurare masivă de jurnalişti şi echipe tehnice, dar şi o ofertă bogată de emisiuni-dezbatere, adăugate celei ce decurge din obligaţiile serviciului public, inclusiv prin intermediul site-ului specializat pe care îl aminteam mai devreme www.politicaromaneasca.ro. Ştirile vor fi prezentate într-o formulă concentrată într-o emisiune specială, de o oră. Fiecare ştire va avea maximum 60 de secunde, în noua emisiune pe care am intitulat-o noi "La minut", difuzată, de luni până vineri, la ora 14:00.

O altă noutate este "Interviul serii", care se difuzează de la ora 18:30. Ne propunem să aducem la microfon, în fiecare seară, personajul cheie al zilei, pentru a discuta pe marginea evenimentelor curente. Menţinem în grilă emisiunea de dezbatere de prânz, care deja s-a consacrat, şi la care participă în mod constant personalităţi din toate domeniile vieţii româneşti: liderii politici, reprezentanţi ai mediului cultural, diplomatic, social, economic, dar adăugăm acest interviu al serii pe care îl pregătim de aproape un an, considerând că putem să îmbunătăţim placheta de produse editoriale puse la dispoziţia ascultătorilor noştri.

În week-end, RRA propune ascultătorilor săi o serie de emisiuni documentar despre farmecul lumii în care trăim, ca alternativă la filmele documentare de la tv. Avem noutăţi şi în grilele de programe de la Radio Bucureşti, la Radio Antena Satelor, unde apare, de luni până joi, de la 18:10, o nouă emisiune "Magazinul de vorbe". Radio România Cultural propune două emisiuni noi foarte interesante. Prima, "După 20 de ani - poveşti adevărate", este o serie de emisiuni-interviu, difuzate de luni până joi, între 15:30 şi 16:00, în care vom prezenta poveştile unor intelectuali români pentru care anul 1989 a reprezentat o schimbare a meseriei şi a destinului.

Cea de a doua emisiune se numeşte "Storymania"; este prima emisiune de documentar feature-radio, cu teme diverse, experimente socio-culturale, portrete contemporane, descoperiri ştiinţifice. Radio România Muzical propune şase emisiuni noi, dintre care aş aminti "Portretul de compozitor", "Vitraliile sonore", o emisiune dedicată muzicii de film, "Cinemuzica", "Poveştile de succes ale muzicii", o emisiune interviu care prezintă secretele marilor interpreţi şi compozitori români sau străini. În ceea ce priveşte stream-urile, primul este un stream de teatru radiofonic care cuprinde o enciclopedie a teatrului românesc şi internaţional.

Prima lună (septembrie) este dedicată marilor nume ale lumii teatrale româneşti: Radu Beligan, Vasile Alecsandri, Matei Vişniec, Mihail Zirra. Pasionaţii de teatru pot asculta, îşi pot face propria programare şi pot avea acces oricând la marile creaţii dramaturgice. Stream-ul "Opera mia" oferă iubitorilor de operă posibilitatea de asculta integral sau pe secţiuni cele mai cunoscute creaţii de gen prin accesarea paginii de internet http://muzical.radioromania.ro.

În ce priveşte stream-ul de muzică populară, acesta va pune la dispoziţia ascultătorilor melodiile populare dintr-o bază de date care cuprinde, pentru început, o mie de piese din fonoteca de muzică populară a Radio România.