Radiografia bratarilor dacice

Bratarile rascumparate de statul roman duc la schimbarea perceptiei specialistilor despre tezaurul dacic romanesc.

Christian Silva/JURNALUL NATIONAL ACASA. Cele patru obiecte de patrimoniu pentru care s-a platit suma de 800.000 RON au fost prezentate luni seara in prezenta procurorului general, Laura Codruta Kovesi

Patru bratari dacice din aur din cele cinci recuperate recent de tara noastra au "poposit" intr-un final pe meleaguri romanesti. Acestea vor ajunge in depozitul tezaurului de la Muzeul National de Istorie, putand fi admirate de public saptamana viitoare.

Actiunea de recuperare a bratarilor a fost intreprinsa de Politia germana, autoritatile romane fiind ajutate in acest sens de procurori si judecatori din 15 state europene si Statele Unite ale Americii. Cele cinci piese fac parte dintr-un grup de 15 bratari dacice de aur sustrase din situl dacic de la Caprareata, Sarmisegetusa Regia.

In ziua de 6 noiembrie 2006, la Frankfurt, pe Main, in prezenta expertului german numarul unu pe probleme de antichitati, dr. Barbara Deppert-Lippitz, a fost supus expertizei un lot de patru bratari spiralice din aur. Piesele pentru care statul roman a platit suma de 800.000 RON unui colectionar american au fost examinate microscopic, au fost masurate si descrise, urmand a se stabili concluziile finale legate de provenienta lor. Pentru descrierea pieselor s-au executat fotografii digitale de lucru.

DESCRIERE. Conform Raportului de expertiza muzeografica, realizat de Institutul de Arheologie "Vasile Parva", piesa numarul unu este o bratara plurispiralica (6,5 spirale din tija cu sectiune circulara, cu o greutate de circa 987 de grame), din aur, cu cele doua extremitati aplatizate in forma de banda decorata. La fiecare extremitate, bratara are sapte palmete continand indicii, iar la mijloc - un sir de puncte. Palmetele se continua cu cate o placa dreptunghiulara, terminate cu o protoma zoomorfa. Suprafata placilor dreptunghiulare este decorata cu siruri de linii incizate in forma de bradut, iar pe corpul tijei, inaintea palmetelor, au fost gravate cercuri ce o inconjoara. Placile terminale sunt situate si vizibile de aceeasi parte a piesei spiralice. Bratara se pastreaza intr-un stadiu de conservare bun, nefiind constatate deformari, lovituri sau lipsuri.

Cea de-a doua podoaba supusa expertizei este tot o bratara plurispiralica (7,5 spirale, cu o greutate de 1.080 de grame), din aur, cu cele doua extremitati aplatizate, in forma de banda decorata. La fiecare extremitate exista sapte palmete continand indicii in forma de bradut, iar la mijloc un sir de puncte. In continuarea palmetelor, bratara contine cate o placa dreptunghiulara, terminata cu o protoma zoomorfa. La randul ei, suprafata placilor dreptunghiulare este decorata cu siruri transversale constituite din incizii arcuite. Pe corpul tijei, inaintea palmetelor, exista cercuri incizate ce o inconjoara. Placile terminale se suprapun ca pozitie si sunt vizibile de aceeasi parte a piesei spiralice. Nici in cazul acestei bratari nu au fost constatate degradari, starea de conservare fiind foarte buna. Despre piesa numarul trei, in urma expertizei realizate s-a stabilit faptul ca este tot o bratara plurispiralica (7,8 spirale, cu o greutate de 1.121 de grame), bineinteles din aur, cu cele doua extremitati aplatizate, in forma de banda decorata. Fiecare extremitate este formata din sapte palmete ce contine indicii in forma de bradut si la mijloc - un sir de puncte. In continuarea palmetelor, bratara prezinta cate o placa dreptunghiulara, terminata cu o protoma zoomorfa. Suprafata placilor dreptunghiulare este decorata cu linii in forma de bradut, incizate. Partile terminale sunt vizibile pe aceeasi parte a spiralei, in timp ce animalele de la extremitati au gura marcata printr-o incizie si ochii situati pe margini.

Ultima piesa din cele patru supuse expertizei a fost caracterizata ca fiind o bratara plurispiralica (6,5 spirale, cu o greutate de 930 de grame), din aur, cu cele doua extremitati aplatizate, in forma de banda decorata. Din nou, la fiecare extremitate se remarca cele sapte palmete cu indicii in forma de bradut si la mijloc un sir de puncte. Bratara prezinta in continuarea palmetelor cate o placa dreptunghiulara, terminata cu o protoma zoomorfa.

CONSTATARI. Bratarile din aur examinate de Barbara Deppert-Lippitz prezinta toate caracterele tipografice (forma ornamentica) ale celor circa 30 de bratari spiralice din argint, cunoscute anterior provenind majoritatea (28 de exemplare) de pe teritoriul Romaniei. Se remarca in mod special asemanarea lor cu exemplarele din argint de la Carpenis, Coada Malului, Senereus si Orastie. Descoperirea lor in proximitatea capitalei regale de la Sarmisegetusa Regia reflecta rangul avut de catre norocosii care le-au comandat si le-au purtat in cadrul ierarhiei social-politice si religioase a regatului dac in secolul I i.Hr.

Decizia finala a expertizei? Avand in vedere raspandirea celor 30 de bratari dacice cunoscute (28 in Romania, una in Serbia si una in Bulgaria), se poate spune cu maxima probabilitate ca cele patru bratari din aur repartizate provin din spatiul Daciei preromane, respectiv al Romaniei de astazi. Probabil de aceea, in momentul predarii bratarilor, expertul german a exclamat cu mandrie: "Decebalus vincitore" - Decebal invingatorul.

SEMNAL PENTRU ARHEOLOGIA AUTOHTONA Bratarile, prezentate luni seara pentru prima data in Romania, duc la schimbarea perceptiei specialistilor despre tezaurul dacic romanesc. Mircea Babes, impreuna cu Lucia Marinescu, fost director al Muzeului National de Istorie si specialist in arta antica, si George Trohani, specialist in arheologie dacica, au format comisia numita de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) care a mers in noiembrie 2006 la Frankfurt pentru a expertiza cele patru bratari dacice din aur. Potrivit ministrului Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, valoarea unui singur obiect de acest gen, care cantareste circa un kilogram, este estimata la 1,5 milioane de euro. Cu toatea acestea cercetatorul Mircea Babes spune ca aceasta suma "nu este normala", mai ales ca nu exista o piata a acestor obiecte. Totodata, acesta considera ca "descoperirea trebuie sa determine autoritatile sa se gandeasca serios la arheologia romaneasca".

NASTASE, RECLAMATIE LA CSM Fostul premier Adrian Nastase a declarat ieri, pentru ROMPRES, ca "operatiunea dosarul politic", instrumentata impotriva sa, continua si a anuntat ca-i va reclama la CSM pe procurorii care instrumenteaza cazul "aurul dacic" pentru lipsa de profesionalism. Nastase i-a nominalizat in context pe procurorii Marius Iacob, Augustin Lazar si Victor Campean. "Voi depune, in perioada urmatoare, o sesizare la CSM pentru lipsa de profesionalism de care dau dovada acesti procurori, numiti in functii de Monica Macovei. Deputatul PSD a negat orice acuzatie adusa in dosarul obiectelor de patrimoniu. "Nu am achizitionat si, evident, nu am vandut nici o bratara dacica. Nu am cunoscut si nu cunosc pe nici unul dintre cei despre care se spune ca sunt implicati in traficul unor obiecte de acest gen", a afirmat Adrian Nastase.